=cuprins= =continuare= =autor= I I C   i u l i e - a u g u s t / 2001


Făgărasul ...lung si lat   (partea a II-a)



   Fără introducere, fără alte vorbe, direct în...

Căldările Sâmbetei

Căldările Sâmbetei - schită
Legenda:

VPR - Vârful Piatra Rosie  2354m
CR - Curmătura Răcorelelor  2298m
VR - Vârful Răcorelelor  2382m
PD - Portita Drăgusului
GM - Vârful Gălăsescu mare (I)  2470m
FR - Fereastra Răcorelelor  2311m
Gm - Vârful Gălăsescu mic (I)  2432m
Fm - Fereastra mică a Sâmbetei  2191m
S - Vârful Slănina (Budru)  2268m
FM - Fereastra mare a Sâmbetei  2188m
CB - Coltul Bălăceni  2286m
SR - Saua Rezistoarele  2275m
R - Vârful Rezistoarele  2333m
CFm - Căldarea Ferestrei mici
CFM - Căldarea Ferestrei mari (Căldarea bună)


   Căldarea mare:  este situată în partea estică a obârsiei văii Sâmbetei, fiind marginită la est (nord-est) de un picior mai putin accidentat desprins din vârful La Cheia Bândei; latura nordică este formată de creasta principală a masivului, portiunea dintre La Cheia Bândei si Coltul Bălăceni, cu un mic picior stâncos si accidentat desprins spre nord din dreptul Coltanului din mijloc; latura vestică a căldării este formată din prelungirea nordică, abruptă si spectaculoasă, a Coltului Bălăceni.
   Căldarea Ferestrei mari:  numită si "Căldarea bună" este situată central, între piciorul nordic al Coltului Bălăceni spre est, portiunea din creasta principală cuprinsă între Colt si vârful Slănina, incluzând despicătura Ferestrei mari, spre nord si având piciorul nordic al Slăninei ca latură vestică; se uneste cu Căldarea mare deasupra unui prag glaciar bine pronuntat.
   Căldarea Ferestrei mici:  este următoarea căldare parcurgând valea spre vest, sub portiunea de creasta dintre vârful Slănina si vârful estic al Gălăsescului mic (portiune care include si saua Ferestrei mici), latura vestică a căldării fiind formată de un picior nordic desprins din acesta; sub vârful Gălăsescu mic se află o căldărusă aproximativ circulară numită de localnici "Curtea Otelei".
   Căldarea Răcorelelor de sus:  este situată în partea de nord-vest a văii, cu deschiderea orientată spre est; se întinde din dreptul vârfului Gălăsescu mic până sub piscul nord-estic al Gălăsescului mare; de aici căldarea este mărginită spre vest de Portita Drăgusului (cu vârful Portitei, 2370m) până în dreptul vârfului Răcorele, după care latura nordică a căldării este formată dintr-o creastă stâncoasă si abruptă desprinsă spre est din vârful Răcorele, creastă cunoscută sub numele de "Muchia Dracului".
   Căldarea Răcorelelor de jos:  este dispusă lateral, în partea de vest a văii Sâmbetei, cu deschidere estică; latura sudică este formată de Muchia Dracului, spre vest căldarea este închisă de Muchia Drăgusului, portiunea dintre vârful Răcorele, înseuarea de la Curmătura Răcorele si vârful Piatra Rosie, iar spre nord de către Muchia Drăgusului si un picior estic al acesteia; este mai putin sălbatică decât celelalte căldări; adăposteste si un mic lac glaciar.

   Si ...dovada:
 
 
Imagini:  Adrian Stepan
Prelucrare "panoramică":  Tudor Constantinescu
Java script:  Ionut Nechita
Adnotare si prelucrare IIC:  Grig
   

 I I C   i u l i e - a u g u s t / 2001 =cuprins= =continuare= =autor=