Rândurile urmãtoare reproduc extrase din pliantul - bilet de intrare emis de cãtre administratia Parcului national Retezat. În vederea editãrii unui nou pliant administratia parcului solicitã propuneri de îmbunãtãtire din partea tuturor celor interesati. Propunerile pot fi trimise la sediul din Deva, strada Mihai Viteazul nr.10, cp: 2700, fax 054-224599, sau prin e-mail la pnretezat@smart.ro.

---

Reguli de vizitare
extrase din Regulamentul de organizare si functionare a Parcului national Retezat

1.  Pentru vizitarea parcului se percepe o taxã la punctele de intrare în parc: Cârnic, Gura apei, Rotunda, Gura Zlata, canton silvic Câmpusel, cabana Buta, cabana Baleia, Râusor.
2.  Vizitarea parcului este permisã numai pe potecile marcate.
3.  Camparea este permisã la: cabana Pietrele, Poiana Pelegii, Bucura (lângã refugiul Salvamont), cabana Gura Zlata, Zãnoaga, punctele de campare amenajate pe drumul forestier Lãpusnicu Mare, cantonul silvic Câmpusel, cabana Buta, cabana Baleia, cantonul silvic Stâna de râu (informatii suplimentare se pot obtine la punctele de control).
4.  Locurile în care sunt amenajate vetre de foc sunt: cabana Pietrele, cantonul silvic Câmpusel, cabana Buta, cabana Baleia, Poiana Pelegii.
5.  Accesul în Rezervatia stiintificã Gemenele este permis doar cu autorizatie eliberatã de Academia românã.

...si povesteste mos Costea...

   Împãrãtea pe atunci, prin Tara Hategului, Alb-Împãrat, care îsi avea scaunul domniei nu mult departe de Sãlas; ai vãzut cetatea de la Mãlãesti; bunã-mea spunea cã acolo ar fi fost tronul împãrãtiei.
   Si avea Alb-Împãrat o mândrete de fatã, frumoasã ca o cadrã. Era asa de frumoasã domnita, cã i se dusese vestea peste nouã mãri si nouã tãri...

   Bune ar fi fost toate la curte dacã, prin tinuturile împãrãtiei, n-ar fi vietuit o dihanie cum n-o mai vãzut pânã atunci nici un pamântean. Era dihania asta un zmeu nãpraznic care numai de blestemãtii se tinea câtu-i ziulica de mare. Ba si noaptea n-avea hodinã, cã asa sunt zmeii, mai mult în negurã isi fac de cap. La fiecare conac al zilei si la miez de noapte, înghitea, bala - cãtre sfârsitul prânzului si apoi la terminarea cinei - si câte o codanã de fatã...
   O pus atuncea împãratul strajã împãtritã pe lângã domnitã, cã înfricosatã teamã i se mai fãcuse ca sã nu-i piardã si lui, balaurul, fata...