 |
Invitatie in Carpati
An 2/ #7 (iulie) 1998 |
|---|
|
Invitatie in Carpati
An 2/ #7 (iulie) 1998 |
|---|
| =drumetie= | =turism= | =alpinism= | ||
|---|---|---|---|---|
| =cuprins= | =autor= |
se distribuie gratuit
|
|||
|---|---|---|---|
| =coperta= | =continuare= | =autor= | |
|
Mercurul termometrelor a luat-o razna in ultimele zile. Soarele nemilos arde parca facind in ciuda celor care nu au avut prevederea de a se adaposti prin vaile racoroase ale Carpatilor. Si, ca sa fie tacimul complet, unul dintre discuri a considerat ca a functionat destul. Acolo se afla si numarul 7/1998 din Invitatie in Carpati, pregatit din timp, gata sa porneasca spre abonati. S-a dus in neant. Piatra Craiului va trebui sa mai astepte. |
|
|
Am umblat la
rezerva strategica si asa a aparut varianta pe care tocmai a-ti primit-o.
Sper sa va ofere putina racoare virtuala. Tragicul eveniment a mai facut si o alta victima: lista cu abonati. Din fericire exista o salvare destul de recenta asa ca e-zine-ul isi continua existenta. Am pierdut adresele celor care au trimis cererea de abonare intre data salvarii si data accidentului. In concluzie, daca nu ati primit acest numar,
Imi pare extrem de rau, dar chiar nu am alta solutie la indemina. |
|---|---|
| Grig | |
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
| Octombrie.
Turistii galagiosi si turmele au coborit de mult. Culori, liniste, bucuria
drumetilor singurateci. Dupa citeva zile senine, cu
soare molcom si lumina blinda, un prim front compact de nori se instaleaza
prevestind sezonul rece. Hotarim sa mai raminem macar o zi, sa vedem cum
evolueaza vremea. Atmosfera e linistita, norii sint sus, parca ne-ar tenta
o tura.
Pornim dimineata de la Pietrele pe Lolaia. Urcam Retezatul cu gindul la privelistea ce ne asteapta in virf. N-avem noroc. |
 |
|---|---|
| Vaile
sudice sint acoperite de o ceata groasa. Hotarim pe loc sa ne continuam
plimbarea prin caldarile nordice. Din Saua de Vara ne indreptam spre Stinisoara.
Doar pasii nostri tulbura tacerea caldarii.
Deodata, fara nici un fel de avertisment, un suierat puternic sparge linistea. Luati prin surprindere, inghetam. Sunetul acut a fost atit de intens incit ne tiuie inca in urechi. "Ce-a fost asta?" |
|
| Privirile cauta
in jur fara succes. In cele din urma ne urnim fara sa fi dezlegat misterul.
Nu apucam sa facem doi pasi ca suieratul se repeta parca si mai tare. In
urechi ne staruie o senzatie extrem de neplacuta. Scrutam din nou vecinatatile,
cu mai multa atentie de aceasta data. Si ...iata! La citiva metri mai in
fata, in mijlocul potecii, o marmota durdulie ne intimpina ridicata pe
picioarele din spate. Blanita cafeniu-roscata are aceeasi nuanta cu lichenii
de pe stinci. Dupa un moment de deruta ne asezam incet
pe bolovanii de linga noi. Animalul continua sa ne priveasca atent in timp
ce incercam sa evitam orice miscare brusca ce l-ar putea speria. Din cind
in cind mai scapa cite o privire furisata undeva spre lespezile din stinga.
Au trecut citeva minute de cind ne studiem reciproc si nu da semne ca ar avea de gind sa elibereze poteca. Nu indraznim sa ne ridicam. L-am putea alunga sau, mai rau, l-am stirni sa ne mai asurzeasca o data. Oare cum poate sa fluiere atit de tare? Intr-un tirziu se hotaraste. Se lasa cu grija pe toate cele patru picioare si se deplaseaza spre stinga, intii incetisor pentru ca mai apoi sa o zbughesca saltaret disparind printre stinci. Ca de obicei, aparatul de fotografiat era pus la loc sigur, in rucsacul bine inchis. |
 |
| Marmota: mamifer rozator de talie medie (~50cm.) traind in zone inalte, intre 1500m si 3000m altitudine. Hiberneaza. Adus din Alpi, s-a adaptat foarte bine la conditiile oferite de masivul Retezat. Colonii destul de numeroase pot fi intilnite prin Caldarea Pietroasa sau deasupra lacurilor Pietricelelor. Din pacate este tot mai des victima a braconajului, avind o blana foarte cautata. | |
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
| Caracteristici:
traseu partial nemarcat, lung, fara portiuni deosebit de dificile.
Se recomanda parcurgerea traseului pe o vreme senina, cu buna vizibilitate, pentru a nu stirbi din frumusetea peisajului si pentru a evita eventualele probleme de orientare ce pot sa apara in caz de ceata. Traseul pe care vi-l propun de data aceasta porneste din locul cunoscut sub numele Gura Bucurei, in apropierea confluentei dintre apa Bucurei si cea a Pelegii, care vor purta de aici catre vale numele Lapusnicului Mare. Primul obstacol il intilnim la traversarea riului, in dreptul vechiului zaton (baraj din trunchiuri de copac). |
|
 |
Trecuti pe malul drept vom urma poteca marcata din loc in loc cu momii (gramajoare de pietre) care urca pe malul drept al piriului Bucura, paralel cu poteca turistica (marcaj cruce rosie) ce vine de la Buta si urca pe celalalt mal pina la lacul Bucura. Urmarim cu atentie posibilele ramificatii catre stinga (vest). Dupa circa 20-30 minute, intr-o poiana ce se deschide printre molizi, cam pe la 1700m altitudine, intilnim si ramificatia care ne intereseaza, marcata si ea cu momii. Urcam accentuat pantele culmii Coada Slaveiului si, in scurt timp, iesim deasupra padurii, in plin jnepenis. |
Lacul Slavei altitudine: 1930m adincime: 6m suprafata: 3.3ha |
Drumul bine conturat continua
printre frumoasele tufe de jneapan, orientindu-se catre sud, aproximativ
pe curba de nivel.Ajungem deasupra vaii Lapusnicului avind sub ochi o minunata
priveliste a crestelor sudice, de la saua Plaiul Mic pina spre culmile
Scorotei. In planul indepartat putem admira stincariile calcaroase ale crestei Piule-Plesa. Poteca ocoleste pe la sud culmea pe care ne aflam, Coada Slaveiului, trecind apoi pe partea vestica a sa. De un albastru incredibil, pe fondul verde inchis al jnepenisului compact, ne apare in fata lacul Slavei. In dreapta urca o ramificatie a potecii folosita de cei care isi propun parcurgerea crestei culmii Coada Slaveiului. Vom cobori catre lac incercind sa invingem opozitia viguroasa a jnepenilor. Singura scapare este atingerea extremitatii sudice a lacului, acolo unde isi are obirsia piriul Slavei. Au trecut aproape doua ore de cind am plecat si am reusit sa incheiem o prima etapa. Ne aflam la 1930m altitudine. Caldarea care adaposteste lacul este stapinita de o liniste totala, privelistea este grandioasa. Putem sa raminem linga apele incredibil de limpezi incercind sa zarim vreun pastrav mai neastimparat sau putem sa ne continuam drumetia. |
| In cazul in care am hotarit
sa mergem mai departe va trebui sa ocolim lacul pe malul sau vestic, singura
posibilitate de a scapa de padurea de jneapan. Aproximativ in capatul opus
al diagonalei care porneste din locul de scurgere incepe o poteca ce ne
va scoate pe treapta superioara a caldarii. Fie ca alegem varianta mai
abrupta, fie ca mergem pe cea care evita pantele prea accentuate facind
un ocol spre vest, vom ajunge in cele din urma deasupra lacului pe care
il vom mai privi inca o data inainte de a il pierde din privire.
Peisajul se schimba. Locul jneapanului va fi luat de lespezile de piatra bine cunoscute. Daca am mers in liniste e foarte posibil sa avem ocazia sa admiram ciopoarele de capre negre care salasuiesc prin imprejurimi. In scurt timp intilnim si poteca turistica marcata (punct galben, de la Lunca Berhina, triunghi rosu si cruce albastra, de la lacul Zanoaga, impreuna, de la Crucea Trasnitului). Mergem pe poteca marcata catre dreapta (nord-est), urcind culmea Coada Slaveiului pina in saua La Pintenul Slaveiului ( 2235m ) pe care o atingem dupa aproape o ora de la plecarea de la lacul Slavei. Privelistea ce se deschide din sa ne taie respiratia. Ne aflam deasupra unor caldari uriase, zdrentuite de grohotisuri enorme. Poteca marcata coboara curajos in afundurile Caldarii Pietroase indreptindu-se catre lacurile Ana si Lia pentru a intilni apoi marcajul cruce rosie ce leaga Lacul Bucura de Poiana Pelegii si, in continuare, de saua Plaiul Mic. Ne putem hotari sa coborim sau putem sa continuam explorarea imparatiei Slaveiului. |
|
 |
Pentru cea de-a
doua varianta vom parasi poteca marcata si ne vom indrepta catre stinga,
pe creasta bine conturata ce duce catre virful Slaveiul Mare. Drumul urmeaza
indeaproape linia crestei, fara dificultati majore. In zonele cu lespezi
poteca nu mai este vizibila, dar nu ni se ofera alternative care sa ne
induca in eroare. Din cind in cind cite o lespede instabila ne pune la
incercare echilibrul. Depasim pe rind Slaveiul (2347m), Slaveiul Mare (2346m) pentru a urca in cele din urma pe virful Sintamaria (sau virful Din Mijloc, 2405m). Pe tot parcursul crestei privelisti grandioase se deschid in ambele parti. In dreapta vedem haurile pline de bolovani ale Caldarii Pietroase, in stinga caldarile care adapostesc taurile Rasucit, Urit si Ascuns. Depasind Sintamaria parcurgem si ultima portiune de creasta, Custura Slaveiului, inainte de a ajunge in saua Judelui. Aici intilnim poteca marcata (punct rosu) ce vine de la lacul Zanoaga, pe linga linia de demarcatie a rezervatiei stiintifice. De la saua La Pintenul Slaveiului am mai facut cam doua ore de mers. |
Lacul Judele altitudine: 2135m adincime: 4.5m suprafata: 0.8ha |
In fata se inalta virful Judele Mare (2334m) pe coastele caruia vom cobori folosindu-ne de poteca marcata. Sub virf, spre sud-vest, lacul Judele isi arata apele albastre. Spre est se deschide imensa caldare a Bucurei, inchisa la orizont de culmile desprinse din virful Peleaga. Incepem coborirea pe pantele Judelui si , dupa citeva serpentine, drumul capata aspectul unei brine ce inconjoara, pe fetele Judelui Mic, caldarea salbatica formata intre Judele si Sintamaria. Un popor de marmote ne fluiera de jos, dintre bolovani. Ne straduim sa le zarim, dar stiu sa se ascunda bine. Dupa o ultima portiune mai abrupta, sub Jandarmul Judelui, ajungem cu bine pina pe malul Taului Agatat (2208m). |
De pe Judele spre virful Bucura |
Un nou popas
ne permite sa admiram peretele desfasurat intre Turnul Judelui Mic si Turnul
Portii, faimoasa Poarta a Bucurei. Pe nesimtite a mai trecut aproape o
ora de cind am parasit creasta. Sintem la o noua raspintie. Putem sa urmam marcajul punct rosu care, trecind pe la Taul Portii, ajunge la Lacul Bucura sau putem sa o luam de-a dreptul, peste lespezi, catre "lacurile insirate". Vom trece pe deasupra lacului Florica, pe linga Viorica si Ana si prin apropierea lacului Lia pentru a iesi in cele din urma in poteca marcata cu semnul cruce rosie pe care vom cobori catre Gura Bucurei, locul de plecare, pina la care ar mai fi cam trei ore de mers. |
|
Din motive de spatiu, atit harta cit si descrierea cuprind numai citeva din elementele traseului. Duratele indicate in text sint orientative. |
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
| Se pare
ca revista Muntii Carpati si-a
regasit in cele din urma ritmul de aparitie. Numarul 7 din 1998, propune cititorilor sai citeva subiecte de larg interes. |
|
|---|---|
 |
|
| Sint
sigur ca veti descoperi cu placere si interes articolul Munte
si Internet semnat de o mai veche cunostinta a noastra,
Radu M. Serban.
|
|
| Am sub ochi, proaspat sosit,
numarul 8 din 1998 al revistei Muntii Carpati. Iata si citeva titluri din cuprins: |
|
|---|---|
|
 |
| Tot
aici veti putea citi un articol deosebit, intitulat Noua dimensiune
a ascensiunii. Autorul sau este Razvan Petcu , un mare iubitor al Muntelui si un bun prieten, din nefericire pierdut pentru totdeauna in gheturile de pe Nanga Parbat. |
|
| =coperta= | =cuprins= | =autor= |
|---|
| E-zine realizat dupa o idee
a d.lui Grigore Sarbu (Grig). Observatiile dumneavoastra sint asteptate la adresa grig@TheOffice.net. |
|
|---|---|
 |
Probabil ca si in vara aceasta veti cunoaste multe locuri deosebite. Tocmai de aceea tin sa va reamintesc ca: Primim cu placere orice fel
de materiale care se incadreaza Materialele trimise nu se returneaza. :-) |
| Incurajam
orice modalitate de redistribuire. Singura conditie pe care o punem consta in pastrarea formei si a continutului nemodificate. Daca doriti sa renuntati la abonament, puteti sa o faceti oricind trimitind un mesaj avind drept subiect unsubscribe iic la aceeasi adresa: grig@TheOffice.net. |
|
| In perioada 1.08.1998 - 26.08.1998 nu voi putea raspunde la mesajele dumneavoastra. Adresa grig@TheOffice.net ramine functionala,atit timp cit nu va ajunge la 'overflow'. Urmatoarea aparitie a Invitatiei in Carpati va fi in jurul datei de 01.09.1998. Grig |
|---|
| =coperta= | =cuprins= |
|---|