 |
Invitatie in Carpati
An 3/ #12 (decembrie) 1999 |
|---|
|
Invitatie in Carpati
An 3/ #12 (decembrie) 1999 |
|---|
| =drumetie= | =turism= | =alpinism= | ||
|---|---|---|---|---|
| =cuprins= | =autor= |
se distribuie gratuit
CUPRINS ( nr. 12/ 1999 )
|
|
||
|---|---|---|---|
| =coperta= | =continuare= | =autor= | |
De tot felul...
|
|
|
|
|
Ho, ho, ho...
Mai sint doar citeva zile si il schimbam pe
1999 cu deja celebrul
Y2K! De felul celor care au contribuit la aparitia numarului din aceasta luna: Catalin Olteanu (imagini) si Gabriel Miclaus (surpriza!) |
|
Pentru ca sa puteti vedea corect continutul acestui numar este nevoie de un browser (Internet Explorer, Netscape Navigator sau echivalent) avind numarul de versiune mai mare sau egal cu 4. Daca nu stiti versiunea browserului pe care il folositi apasati butonul de mai jos.
Pornim mai departe dar nu inainte de a va reaminti
ca (si in anul care vine)...
|
||
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
Povesti
| E iarna. E vremea sarbatorilor. E vremea cind bradul ne intra in casa impreuna cu mireasma ce ne aminteste de Munte. E vremea povestilor. E vremea cind, pentru citeva zile, redevenim copii. | |
 Ceahlau: De la Izvorul Muntelui spre culme (foto: Catalin Olteanu) |
Am ales pentru aceasta luna un tinut coborit din basme, un Munte impregnat de legende si povesti: Ceahlaul, popas obligatoriu pentru orice iubitor al Muntilor Carpati. Desfasurat pe o suprafata relativ restrinsa, nici 300 km. patrati, in ciuda inaltimii maxime de sub 2000m (1907m, Ocolasul Mare) masivul se detaseaza vizibil dintre vecinii sai, mai scunzi si impaduriti: Muntii Bistritei in nord, Stinisoara in est, Tarcau in sud, Hasmas si Giurgeu in est. Exista o creasta principala orientata nord-sud, mai ingusta in partea de nord si formind un platou lat in jumatatea sudica. Platoul este marginit de abrupturi spectaculoase, vizibile de la mare distanta. |
| Suprafata mica reprezinta o capcana pentru adeptii recordurilor. Pe timp de vara este posibila urcarea si coborirea muntelui pe drumuri diferite intr-o singura zi. Dar daca vreti sa cunoasteti cu adevarat Ceahlaul rezervati-va timp suficient pentru a descoperi pe indelete lumea de tancuri, "polite" si "jgheaburi" care ii dau farmec. Iar daca aveti norocul sa gasiti si un cunoscator al locurilor si al numelor acestora incintarea va va fi completa. | |
| Zona
inalta este destul de usor accesibila pe timp de vara, pe potecile principale
de acces. O situatie complet diferita apare in vremea zapezilor.
Cantitatea mare de zapada ingreuneaza serios mersul. In unele
zone apar cornise si chiar pericol de avalanse. O alta caracteristica de iarna o reprezinta prezenta vinturilor puternice inlesnite si de pozitia dominanta fata regiunile invecinate. Deasemenea, prezenta ghetii poate sa puna probleme. Pentru evitarea accidentelor abordarea Ceahlaului in iarna trebuie facuta cu prudenta. Si, evident, numai cu echipament corespunzator. |
 Ceahlau: Ocolasul Mic, cabana Dochia, Piatra Lata (foto: Catalin Olteanu) |
| Citeva
denumiri specifice:
|
|
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
|
Drumul lui Baciu (Ceahlau)
Ceahlaul este unul dintre masivele intens circulate. Potecile principale de acces catre zona inalta sint bine batute si clare. Cu toate neajunsurile "civilizatiei" care, din pacate, sint prezente. Cunoasterea acestor trasee este insa necesara inainte de a porni la cercetarea locurilor mai putin umblate. Deasemenea, pe timp de iarna este bine sa fie folosite caile clasice de patrundere. |
|
|
|
 Ceahlau: Virful Toaca si statia meteo (foto: Catalin Olteanu) |
 Ceahlau: Panaghia (foto: Catalin Olteanu) |
De
la cabana Fintinele, de sub culmea impadurita Chica Fintinele, drumul urca
in saua La Morminte si, mai departe, pina la iesirea pe coama. Prima stinca spectaculoasa apare in stinga: Caciula Dorobantului. Mai urcam putin spre sud si intilnim cele trei Pietre ale lui Baciu. In stinga se vede un alt tanc izolat, Piatra cu Bani. Depasim virful Piatra Lata si intram printre jnepeni intr-o zona in care creasta se ingusteaza. Sintem pe Saua Muntelui. |
 Ceahlau: Panaghia si lacul Izvorul Muntelui (de pe Toaca) (foto: Catalin Olteanu) |
 |
| Urmatorul
reper este turnul Panaghiei. Pe partea nordica se pravale Jgheabul Panaghiei
pina jos, spre Durau. Trecem in sudul Panaghiei ajungind in
dreptul Jgheabului Mare care duce catre stinca Dochiei. Pe
marginea jgheabului se inalta cele trei turnuri ale Castelului iar pe firul
vaii se vede Stogul lui Albu. Ne indepartam de Panaghia si ajungem in dreptul virfului Toaca (1900m). Pina in virf este amenajata cu trepte si balustrade poteca de acces catre statia meteorologica. Putin mai in fata, in stinga potecii marcate, se gaseste cabana care asigura locuinta meteorologilor ("Casuta celor sapte pitici"). Daca aveti prieteni printre cei care lucreaza la statie apelati la ei pentru gazduire; conditiile din "casuta" sint incomparabile cu cele oferite de cabana Dochia. |
 Ceahlau: Virful Toaca (foto: Catalin Olteanu) |
|
|
Mai
departe creasta Ceahlaului se largeste si capata forma unui platou. Trecem
de locul numit "La cosere" in dreptul Pietrei Ciobanului aflata
pe partea dreapta. Depasim si ridicatura virfului Lespezi (1801m)
dupa care coborim usor pina in dreptul cabanei Dochia, importanta raspintie
de poteci. In mod normal drumul intre Fintinele si Dochia se parcurge in doua ore. Iarna durata de mers este influentata puternic de grosimea si consistenta stratului de zapada, de prezenta ghetii sau de conditiile atmosferice (vint, ceata) putind ajunge pina la 4 ore sau chiar mai mult. Se recomanda evitarea traseului daca este viscol si o atentie sporita in zona stincii Panaghia. |
 Ceahlau: Spre virful Toaca (foto: Catalin Olteanu) |
 Ceahlau: Schitul Dochia (foto: Catalin Olteanu) |
| Din
motive de spatiu, atit harta cit si descrierile cuprind numai citeva din
elementele traseelor. Duratele indicate sint orientative. |
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
 Cabana Dochia (1953)  Cabana Dochia (1960)  Ceahlau: Cabana Dochia (1980) |
Cabana Dochia
Este situata pe platoul inalt al Ceahlaului, intre virful Lespezi si Bitca Ghedeonului. Altitudine: 1790m. Istoric: Prima casa de adapost a fost construita
de catre Societatea de Gimnastica, Sport
si Muzica din Iasi la inceputul acestui secol. Inaugurarea
a avut loc la 30 iunie 1908. Constructia era facuta din bolovani
si folosea lutul drept liant. Avea doua camere: una pentru
ingrijitor si o alta pentru turisti. Casa este folosita pina
prin 1910-1912 cind, din cauza slabei rezistente, se prabuseste complet. |
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
Surpriza!
|
.
|
??? |
 |
| =coperta= | =cuprins= | =autor= |
|---|
Din partea autorului:
|
Invitatie in Carpati
#12
(decembrie) 1999
Observatiile dumneavoastra sint asteptate la adresa iic-owner@onelist.com |
||
|---|---|---|
 Ceahlau: Virful Toaca (foto: Catalin Olteanu) |
. Contributiile cititorilor reprezinta
un ajutor important pentru existenta in continuare a
Primim cu placere orice fel de materiale care se incadreaza in tematica publicatiei. Va rugam sa luati legatura cu noi inainte de a trimite materiale spre publicare. Calea? Aceeasi: prin e-mail. Incurajam orice modalitate de redistribuire. Singura conditie pe care o punem consta in pastrarea formei si a continutului nemodificate. |
|
Daca doriti sa renuntati la abonament, puteti sa o faceti oricind trimitind un mesaj la adresa: |
||
| =coperta= | =cuprins= |
|---|
