Partea I - Sâmbata,
Craciun in muntii Fagaras -
Partea I
La capatul lumii
(traducere: Edelina Stoian )
Daca n-as fi stiut,
as fi crezut ca trenul s-a oprit in cimp deschis. Dar
stiu ca aici e gara si trebuie sa cobor. Cu ceva
osteneala reusesc sa-mi pun rucsacul in spinare, sa ma
prind de bara ruginita a usii si sa cobor cu grija pe
peronul inghetat. Aprind bricheta, ma uit la ceas:
aproape trei dimineata. E frig si ploua usor. Sintem in 24 decembrie. Ma aflu la
Ucea, o mica localitate uitata de Dumnezeu la granita de
sud a Ardealului. Ma indrept spre Muntii Fagaras, la
numai citiva kilometri departare. Vreau sa ajung in Valea
Podragului, unde vom sarbatori Revelionul. Daca vremea va
permite... [toată pagina]
Partea a II-a - Sâmbata,
Craciun in muntii Fagaras - Partea a
II-a
O discutie in tren
Stind de vorba la cina
cu Dan, cu mama si cu sotia lui, timpul a trecut in zbor.
Inainte de a pleca la gara, in ultimul moment mi s-a
facut frica la gindul urcusului de unul singur, care ma
astepta. Am propus sa plec cu Gabi la Pitesti si abia a
doua zi sa urcam impreuna. In cele din urma m-am
razgindit. Gabi va sosi miine si poate va ramine totusi,
asa cum hotariseram initial, sa-l astepte pe Hans-Georg
la aeroport si sa vina impreuna. Vecinul meu de compartiment
era un domn in virsta, cu care am intrat in vorba. N-a
durat mult si a inceput sa atace "problema
tiganilor". Nu stiu cum de i-a venit ideea asta,
poate dorea... [toată pagina]
Partea a III-a - Sâmbata,
Craciun in muntii Fagaras - Partea
a III-a
Unul dintre cele mai urite orase
ale lumii
Liviu mi-a propus sa ramin
astazi la Victoria, dar as vrea sa ajung cit mai repede
in munti.
Imi spune insa ca Vasile
a plecat acasa pentru Craciun, urmind sa se intoarca doar
peste citeva zile, ceea ce ma face sa ezit: sa plec? sa
nu plec? Ma hotarasc: plec! in fond planul e plan, iar eu
sint german, disciplina inainte de toate!
Nici nu porneste bine
autobuzul, ca ma cuprinde oboseala. Am senzatia de
moleseala, plutesc parca intre vis si realitate. Imi este
din ce in ce mai clar ca in starea asta nu voi reusi sa
urc pe munte decit cu mare efort. Imi revine amintirea
acelei... [toată pagina]
Partea a IV-a - Sâmbata,
Craciun in muntii Fagaras - Partea a
IV-a
Urcusul
Ma trezesc mai tirziu decit
imi propusesem, dar nu prea tirziu pentru a putea ajunge
totusi pe lumina daca totul va decurge normal. Mai maninc
o felie din piinea cu unt care intre timp s-a uscat,
arunc restul la gunoi, imi iau bagajul si pornesc la
drum.
Afoot and
light-hearted I take the open road,
Healthy, free, the world before me,
The long brown path before me leading wherever I
choose.
(Whitman)
Cerul este acoperit, dar
nu mai ploua, e doar ceata. Inaintez cu greu pe drumul
inghetat, imi lipseste batul de schi, dar... [toată pagina]
Partea a V-a - Sâmbata,
Craciun in muntii Fagaras - Partea a
V-a
Ingropat pina la git in zapada
Au trecut de atunci mai mult
de opt luni, dar ziua aceea mi s-a intiparit in minte
atit de adinc, incit nu o voi putea uita niciodata. Era mijlocul lui aprilie,
crezusem ca voi putea fi martor la sosirea primaverii in
munti. In locul marilor cantitati de apa topita, la care
ma asteptasem, am gasit zapada noua si adinca, zile la
rind ninsese fara intrerupere.
Am ajuns dis de
dimineata fara probleme la Victoria. In tren nu am putut
dormi dar, in pofida oboselii, eram intr-o dispozitie
buna, abia asteptam sa ajung dupa-amiaza la cabana
Turnuri, unde puteam recupera lipsa de somn. La Victoria
am mincat putin,... [toată pagina]
Partea a VI-a - Sâmbata,
Craciun in muntii Fagaras - Partea a
VI-a
Urcusul continua
Imi termin pauza si revin la
realitate. Pina acum drumul a fost usor, in ciuda vremii
proaste si a greutatii din spate, ma simt bine. Intr-un
tirziu soarele iese din nori si inunda totul intr-o
lumina ireala. Razele reflectate de acele brazilor
imprima zapezii o nuanta verzuie. Salut cerul albastru ca
pe un semn de bun augur. Inaintez pe poteca ingusta,
lasindu-mi urmele pasilor pe stratul subtire de zapada. Sint inca pe drum si totusi -
parca nu as fi. Nu mai plec dintr-un loc pentru a ajunge
altundeva. Nu mai merg pentru a-mi atinge un scop, ci pur
si simplu merg. Nu, nu mai merg, nu mai pasesc.
Picioarele se misca parca de la... [toată pagina]
Partea a VII-a - Sâmbata,
Craciun in muntii Fagaras - Partea a
VII-a
Ingropat pina la git in zapada
(II)
La Piciorul Podragului
mi-am permis atunci, in aprilie, o pauza ceva mai lunga.
Desi transpiratia, zapada si apa in care cazusem ma
udasera pina la piele, nu simteam frigul. Eram atit de
extenuat, aproape inert, incit totul imi devenise
indiferent. Nu-mi mai simteam bratele amortite de efortul
cu care imi facusem drum prin zapada, eram plin de
vinatai si zdrelituri de la atitea cazaturi, genunchii ma
dureau, gleznele devenisera rani deschise in bocancii
imbibati de apa. Orice miscare era o adevarata tortura.
M-am gindit ca ar fi poate o idee buna sa ramin acolo
peste noapte si sa-mi continui drumul a doua... [toată pagina]
Partea a VIII-a - Sâmbata,
Craciun in muntii Fagaras - Partea a
VIII-a
Prima zi de Craciun la cabana
Turnuri
Pauza de reculegere la locul
marcajului a durat prea mult, frigul incepe sa ma
patrunda. Trebuie sa ma grabesc, sa dovedesc si ultima
portiune de drum, inca un urcus abrupt pina la marginea
padurii. De partea cealalta a vaii se poate zari cabana.
Drumul aproape total inghetat este extrem de obositor si,
dupa cum imi amintesc din primavara trecuta, nu exista
nici o posibilitate de a-l ocoli. Alunec, cad, ma ridic,
ma tirasc in patru labe. Toiagul nou-nout mi-a facut o
basica in palma dreapta, dar se dovedeste totusi foarte
util. Reusesc sa ajung la podet, trec de partea cealalta
a vaii si urc panta... [toată pagina]
Author: Werner Hintze Uploaded by: Vasile Coţovanu Views: 4891, Last update: Sun, Nov 5, 2000
cel putin la prima citire este fascinant.
ma bucur pentru ca acest german a reusit sa-si deschida larg inima
nu stiu cum a fost scris si tradus textul, dar este suculent, cu fraze bine inchegate, cursiv
chiar daca nu il cunosc tin sa il salut din suflet pe acest om
Cătălin Petrescu, Wed, May 29, 2002, 11:23 pm
Una dintre cele mai bune lecturi de care am avut parte vreodata .
Il felicit pe Werner Hintze si pe traducatorul articolului.
Ciprian Thomas, Fri, Aug 1, 2003, 2:01 am
O lectura interesanta, sincera si extrem de captivanta. Ma simt de parca as fi fost acolo. Intr-adevar, un articol care merita toata consideratia. Multumesc, domnule Werner. La buna recitire.