Mountain guide - Prin Făgăraş de la vest la est

Între 13 şi 19 august 2011 am avut ocazia să parcurgem Făgăraşul de la vest la est, mai precis de la Turnu Roşu (de fapt acces pe partea de nord până-n creastă la Chica Pietrelor) până la Plaiu Foii în Piatra Craiului. Informaţiile găsite aici în cadrul unor discuţii mai vechi şi ghidul despre Făgăraş al lui I. Giurgiu (romania-natura.ro) au fost foarte utile. M-am gândit totuşi că o sinteză cu sursele de apă întâlnite şi refugiile alpine de pe traseul de creastă este binevenită aşa că vă prezint situaţia întâlnită pe teren, august 2011.

Rezumat cu sursele de apă întâlnite (sau menţionate în literatură) de la vest la est (în limita a 15-20 minute de potecă):

• mănăstirea Turnu Roşu: izvor sub troiţa de peste drum faţă de mănăstire şi 500 m în sus pe drum la un fost canton forestier.
  
  
• în zona vârfului Prislop, la cca. 45 minute din şaua de sub Chica Pietrelor, chiar în potecă.
  
  
• şaua Apa Cumpănită dar izvorul vzut de noi, în ceaţă, mustea din pământ şi parea mai degrabă potrivit pentru animale; se spune că sunt mai multe izvoare, de ambele părţi ale şeii.
  
  
• la obârşiile pârâului Suru între şaua Suru şi şaua Roşiile, mai multe izvoare, posibil sezoniere.
  
  
• lacul Budislavu dar trebuie coborât la lac.
  
  
• lacul Avrig; apa din lac n-aş recomanda-o pentru consum, există un pârâu în stânga potecii (cum coborâm din Portiţa Avrigului), la nord-vest de lac, având apă, cu siguranţă mai bună.
  
  
• în şaua Scara, spre sud, la 5 minute de refugiu.
  
  
• sub şaua Cleopatrei, spre sud, la cca. 20-30 minute (de interes eventual pentru cine ocoleşte custura Sărăţii).
  
  
• lacul Călţun, din câte ştiu doar pârâul emergent (cu riscurile de rigoare).
  
  
• în şaua dintre Turnul Paltinului şi vârful Lepşiţa; greu de colectat şi n-aş avea mare încredere întrucât zona e circulată de oi.
  
  
• lacul Capra, izvoarele care alimentează lacul (mai degrabă decât pârâul emergent).
  
  
• sub creasta Arpăşelului poteca intersectează mai multe izvoare posibil sezoniere.
  
  
• în zona refugiilor de sub Fereastra Zmeilor este citat izvor (n-am coborât).
  
  
• lacul Buda, izvorul mare care alimentează lacul, de coborât cca. 20 minute.
  
  
• iezerul Podul Giurgiului, izvorul care alimentează lacul; lacul şi pârâul emergent sunt foarte murdare.
  
  
• lacul Podragu (probabil sunt şi izvoare), trebuie coborât 20-30 minute.
  
  
• Portiţa Viştei, izvoare sub creastă, trebuie coborât 10-30 minute.
  
  
• pe coasta muntelui Gălbenele (Galbenele) un izvor minuscul chiar în potecă, posibil sezonier.
  
  
• în Fereastra Mare a Sâmbetei e menţionat izvor la 5 minute spre sud.
  
  
• în curmătura Zârnei, pârâul Zârna, 15-20 minute spre sud, apă potabilă?
  
  
• dincolo de curmătura Zârnei, la cca. o oră de mers, izvoare chiar în potecă, apă bună.
  
  
• curmătura Brătilei, izvor bun la 5 minute spre nord (pe poteca spre Dejani).
  
  
• izvorul de sub Berevoescu, semnalat în potecă cu vopsea roşie, la 60-75 minute de curmătura Brătilei.
  
  
• sub refugiul din zona Comisul, aproape de intrarea în pădure, stâlp indicator care arată, printre altele şi un izvor la 300 m.

La nevoie se poate coborî, mai mult sau mai puţin, la orice lac sau fir de apă vizibil din potecă dar, desigur, sunt de preferat sursele pe care le întâlnim chiar în drum sau cât mai aproape de locul de campare.

Rezumat cu refugiile alpine şi starea lor actuală (august 2011). Mi se pare foarte util să ştim nu numai că refugiile există dar şi dacă pot fi folosite, starea unora lăsând de dorit...

• şaua Scara, refugiul nou în stare bună. Refugiul vechi e compromis total şi transformat în "ghenă alpină" (lăsând la o parte "tradiţionalul" morman de conserve ruginite şi câţiva saci uriaşi de deşeuri care aşteaptă evacuarea). Ar fi util, probabil, să fie desfiinţat complet şi zona curăţată. Refugiul nou e relativ curat (totuşi dacă ar fi fost o mătură la îndemână nu ne-am fi sfiit să facem puţină curăţenie) şi cu paturile întregi (inclusiv plăcile OSB peste plasa de sârmă): 8 paturi simple şi 4 paturi duble (în care la nevoie în cap şi câte 3 persoane) + o masă şi două scaune (sudate de podea!). Pe ansamblu arată bine. Apă spre sud la 5 minute. 
  
  
  
  
• lacul Călţun, refugiul T. Boerescu încă în stare bună; apă din pârâul emergent.
  
  
  
  
• sub Fereastra Zmeilor, de la distanţă ambele refugii, nou şi vechi, par întregi; e menţionată apă aproape de refugiu; "ultima oră" (26 august 2011) (green-report.ro/stiri/premiera-romania-panouri-fotovoltaice-la-refugiile-de-creasta-din-masivul-fagaras): panouri fotovoltaice montate la refugiu de către Asociaţia pentru Ecologie şi Turism Montan Ecoxtrem cu sprijinul Serviciului Salvamont Argeş, iniţiativă mai mult decât lăudabilă, să sperăm şi durabilă.
  
  
  
  
• iezerul Podul Giurgiului, refugiul este într-o stare deplorabilă cu multă mizerie înauntru şi afară. Deşi nou, interiorul e devastat complet, nu mai există nicio placă pe paturi, doar plasa de fier pe care poţi dormi, la nevoie, ca la închisoare. Mizerie multă înăuntru iar uşa pare să nu mai reziste mult... asta ca să nu menţionez gunoaiele din jur, din lac şi din pârâul care se scurge din lac. Practic nu prea poţi dormi aici decât în caz de forţă majoră şi cu masca pe faţă. Apă din izvorul la vest de lac.
  
  
  
  
• Portiţa Viştei, refugiul în stare bună, acoperiş nou, multă mizerie în jur; apă sub creastă.
  
  
  
  
• Fereastra Mică a Sâmbetei, refugiu nou în stare relativ bună.
  
  
  
  
• curmătura Zârnei, refugiul nou în stare foarte bună, sunt două priciuri unde încap la nevoie câte 5 oameni, uşa e întreagă şi pare să funcţioneze bine, lucru vital pentru durabilitatea unui refugiu; refugiul vechi transformat în depozit de gunoaie.
  
  
  
  
  
  
• curmătura Brătilei, refugiu nou dar într-un proces de degradare. Pe-afară refugiul arată bine dar dacă priveşti mai de-aproape observi că zonele de lipitură dintre panouri dau semne de slăbiciune. Uşa (care se închide prin propria greutate, cu balama în partea superioară) este ruptă, jumătatea inferioară lipseşte aşa că vântul (care suflă destul de tare aici) şi intemperiile o şă-l şubrezească destul de repede dacă nu este reparat în timp util. În interior un miros pronunţat de mucegai. Apă spre nord la 5 minute.
  
  
  
  
• refugiul Berevoescu, inactiv de mult timp, locuri de cort şi apă.
  
  
• şaua Comisul, refugiu nou-nouţ în stare bună, interiorul în curs de amenajare.
  
  
  
  
• pe muchia Berivoiu Mare - Belia Mare - Scoarţa se văd două refugii asemănătoare celor din Brătila şi Comisul?

Concluzia finală este că soluţia cea mai bună o reprezintă camparea la cort. Locurile potrivite sunt foarte multe, sursele de apă deasemenea. Pentru situaţii extreme însă, refugiile pot constitui o soluţie salvatoare aşa că ar fi indicat să avem grijă de ele.

Imagini din drumeţia noastră în Făgăraş aici: mariusradu.ro/2011082550/muntii-fagaras-vest-est.html

Marius, august 2011