Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Ski de tura pe creasta Rodnei

Bookmark and Share

Ski de tura pe creasta Rodnei

SKI DE TURĂ PE CREASTA RODNEI

Alex Doaga

       Acest articol este o invitaţie la ski în Munţii Rodnei. În plus, pentru cel pornit cu skiuri de tură, încearcă să aducă câteva noutăţi faţă de articolul domnului Răzvan Petcu din revista "Munţii Carpaţi" nr. 16.
       Creasta se poate parcurge în trei zile de către cei antrenaţi. Este un munte superb, un clasic pentru skiul de tură şi de aceea eu vă recomand să petreceţi mai mult timp pe creastă. 4-5 zile ar fi ideal. Şaua Gărgălău, Şaua dintre Izvoare şi zona Pietrosul oferă pante de ski minunate. 95% din creastă se poate merge pe skiuri, mai puţin câteva porţiuni tehnice.




Coasta Neteda

       Pentru orientare nu am găsit o hartă care să fie mai bună decât cea din Munţii Carpaţi nr. 16. Celor care merg în Rodna pentru prima dată le sugerez să citească atent articolul domnului Petcu (pag. 95), iar pentru partea finală articolul domnului Popescu din aceeaşi revistă, nr. 4, pagina 42.
       Eu voi descrie elemente care pe mine m-ar fi ajutat şi nu le-am găsit în revistă. Am făcut creasta la prima vedere, intrind prin Rodna Veche şi ieşind prin Borşa. Există un tren accelerat care pleacă din Bucureşti seara şi are vagoane pentru Rodna Veche. Ajungeţi acolo în jur de şase fără ceva dimineaţa.




Spre Ineuţ si Ineu

       De aici aveţi două opţiuni: una de a găsi o ocazie spre Valea Vinului şi a doua spre satul Şanţ şi de acolo spre Valea Blaznei.
       Între cele două, cea de pe Valea Vinului cred că este mai rapidă dar nu chiar atât de spectaculoasă ca cea pe la Valea Blaznei. Accesul pe la Vârful Roşu este pe departe mai "alpin". Excepţie cred că face Piciorul Pleşcuţei, despre care nu ştiu să dau relaţii, dar care nu se încadrează în idea de ski de tură clasic.
       Tot aşa, cred că este o opţiune mai bună de a ieşi din munte prin Rebra - Pietrosul cu variantele pe care le voi menţiona, decât să fie parcursă creasta în continuare spre vest. Nu acelaşi lucru îl pot spune despre posibilităţile de traversare ale muntelui N-S pe crestele sudice ce pleacă din creasta principală din tronsonul Repedea - Rebra. Acestea sunt foarte interesante şi aştept pe cineva care să povestească cum sunt de parcurs iarna sau pe skiuri.




Ineu

       Revin la Rodna Veche. Dacă plecaţi de la gară spre centrul oraşului, pe la şapte vine o maşină care duce muncitori spre satul Şanţ. Există şi maşini care urcă spre Valea Vinului, dar ceva mai târziu.
       Odată ajuns în Şanţ eu am urcat pe jos spre tabăra Valea Blaznei. E un drum de maşină pe care puteţi să urcaţi relativ uşor cu bagaj mare, cam doua ore. În porţiunea finală am găsit un marcaj care părăsea drumul şi tăia serpentinele folosindu-se de creasta piciorului de munte pe care drumul urca.
       De la cabană puteţi primi informaţii de la Domnul Dorel. Cam la jumătate de oră de cabană trebuie să treceţi printr-o pădurice care urcă pe versant până în creastă. În mare, încercaţi să staţi aproape de linia crestei. Eu am pierdut ceva timp aici până să-mi fie clar pe unde este poteca.




Spre Laptele Mare

       Cabanierul Dorel vă va atenţiona de tronsonul de creastă dintre Vf. Roşu şi Ineuţ. Nu este dificil deloc, în schimb, după ce coborâţi de pe Ineuţ şi urcaţi pe piciorul sudic care coboară din Ineu, este posibil să fiţi nevoiţi să treceţi peste cornişă. Atenţie în caz de ceaţă!!!
       La intrarea pe Coasta Netedă harta din MC nu vă ajută prea mult. Înainte de vârf (cum urcaţi dinspre sud) există o şa, cam la 50-60 m. Lăsaţi bagajul aici şi după ce vă întoarceţi de pe vârf, plecaţi spre vest pentru a intra pe Coastă. Totul la limita de siguranţă faţă de cornişele din dreapta.
       În toate cele trei zile cât am stat în Rodnei norii formaţi în cursul dimineţii au blocat spre după amiază Coasta Netedă de la Ineu până la Câşa. Eu am preferat să aştept cam o oră pe Ineu răcirea aerului după ora 16 şi odată cu ea coborârea plafonului. Astfel am văzut clar intrarea pe Coasta Netedă!!!
       Problema a fost că m-a prins noaptea pe tronsonul final din Coastă unde am întâlnit nu una, ci trei porţiuni mai delicate! Locul de bivuac descris de Răzvan Petcu se vede pe stânga după Coastă. Eu am trecut de el şi am oprit chiar înainte de Vf. Coasta Netedă. Am avut noroc că nu a bătut vântul prea tare pentru că alminteri ar fi fost o alegere nepotrivită.
       În următoarea zi, coborârea de pe Gărgălău spre Şaua Gărgălău a fost excelentă. Zona este foarte bună de stat încă o zi dacă este timp. În plus, cred că există şi retragere spre nord de aici.




Spre Negoiese şi Pusdrele

       În continuare, am avut ceva emoţii la urcarea pe Laptele Mare, unde e bine să nu vă lăsaţi "furati" de focaşi să vă abateţi pe versantul sudic, chiar dacă e puţină zăpadă!
       Un alt loc unde am pierdut timp a fost coborârea de pe Vf. Negoieselor. Zăpada foarte proastă (încălzită peste zi) din stânga crestei şi prezenţa unor cornişe pe dreapta mi-au tăiat orice chef de a căuta o coborâre, deşi aceasta există. Aproape de plecarea de pe vârf se poate fenta coborârea pe dreapta spre nord pe nişte feţe nu foarte înclinate, dar dacă există cornişa spre nord trecerea nu este foarte tentantă. La ocolire se observă clar că este posibil de trecut. Eu m-am întors şi am ocolit vârful, traversând pe la nord până în Şaua La Cărţi. Asta profitând de zăpada betonată dinspre nord.
       Şaua Între Izvoare este un loc excelent de bivuac. Pe tot parcursul crestei se văd locurile descrise de dl. Petcu. Eu am preferat să nu cobor din creastă pentru bivuac, dar am avut cort foarte mic şi baftă de vreme bună.
       În a treia zi, coborârea de pe următorul vârf de după Vf. Repedea (Cormaia) are rupere de pantă şi e prudent să nu coborâţi pe skiuri.




Buhăescu

       La fel şi coborârea de pe primul vârf la sud de Pietrosul. Aici trebuie precizat că Vf. Rebra şi Buhăescu sunt inversate pe hartă. Primul vârf la sud de Pietrosul este aşadar Buhăescu, după spusele domnului Istrate Danci de la staţia Meteo Pietrosul. Se pare că a existat o eroare de transcriere a hărţilor care s-a menţinut, iar hărţile dinainte de 1950 prezentau lucrurile invers decât acum.
       Harta din MC nu vă indică clar unde este staţia meteo, dar aceasta se vede din creastă, în căldarea din dreapta vârfului cum priviţi spre nord.
       O variantă de coborâre este piciorul de vest din vârf (Culmea Hotarului?), dar nu am găsit nicăieri o descriere a coborârii. Alta este să urmaţi marginea circului glaciar Iezer pe la Piatra Albă (spre est!) şi să încercaţi apoi coborârea la staţie.
       Din şaua dintre Pietrosul şi Buhăescu se poate pleca spre vest pe Valea Groapa, ceva mai uşor accesibilă pe zăpadă bună şi cu un peisaj superb.




Spre Meteor

       Daca vremea e proastă, coborârea în căldarea Iezer la prima vedere e riscantă datorită cornişelor şi a pantei mari! În nici un caz nu e "la graniţa dintre extrem şi imposibil". Eu am găsit un culoar de 45 grade cam în dreptul staţiei meteo, acolo unde lipsa cornişei mi-a permis să mă uit mai bine. Dacă pe sud era foarte puţina zăpadă ş i betonată de soare, odată intrat în căldare zăpada era foarte mare şi instabilă. Atenţie!!!
       Pentru ultima etapă din Rodnei, eu voi opta data viitoare între o zi de ski pe Valea Groapa sau o zi la staţia meteo, unde sunt culoare foarte tari de skiat. Dacă nu sunteti cu un cunoscător al locurilor, cereţi relaţii despre coborârea în Borşa de la staţia meteo. Eu am coborât cu un localnic, o perioadă pe skiuri pe serpentine iar apoi pe linia de cea mai mare panta până în oraş. Culmea a fost ca mai vedeam din când în când marcaje vechi, deşi părăsisem poteca de mai multe ori şi tăiasem peste pajisti! Coborâre forţată 2 - 2,5 ore.
       Din Borşa la tren există autobuze spre Vişeu pâna în jur de 16,30. Dacă le pierdeţi şi coborâţi în Borşa puteţi să tocmiţi o maşină care să vă ducă la gara din Săcel, unde acceleratul de Bucureşti ajunge la 18,20 şi pleacă pe la 18,40.




Spre Piatra Albă

       În parcurgerea crestei ţineţi cont că se merge mult pe versantul sudic, similar cu creasta Parângului (vest) şi că zăpada îngheţată dimineaţa vă poate obliga la folosirea colţarilor de ski. Pantele de coborâre nu sunt foarte tari pe creastă şi nu am simţit nevoia să pun clăparii pe poziţia ski, mai puţin la staţia meteo. În alte condiţii de zăpadă, tronsoanele care mi-au dat mie de furcă s-ar putea să le găsiţi uşoare.
       Nu am scos foca deloc, decât în căldarea Iezer. Am avut -10 noaptea si cam +5 în cea mai caldă zi.
       Eu am parcurs creasta solitar. Am avut de partea mea vremea bună, echipament uşor şi zăpadă puţină. În alte condiţii cred că este mai avantajoasă echipa de minim doi.

       ECHIPAMENT FOLOSIT:

       1 - rucsac ATTA Alpin 80, nu a fost plin decât cu clăparii în el;
       2 - tricou, fleece subţire, polar 200 gros;
       3 - hanorac şi suprapantalon GoreTex, căciulă lână;
       4 - mănuşi subţiri fleece, mănuşi groase polar cu un singur deget cu supramănuşi GoreTex, pantalon polar 100, 4 perechi şosete;
       5 - skiuri 180 cu legături Easy Go, focă cu lipici, beţe, colţari ski, colţari bocanc, piolet (nu trebuie tehnic), minilopată, frontală, foto, bidon apă 1l., busolă, folie supravieţuire, ochelari soare şi cremă ecran, etc.;
       6 - mâncare ~4kg, oală cu capac 1l., cană izotermă 300 ml.;
       7 - folia exterioară de la un cort tunel (1 kg.), izopren, sac dormit puf (1800 g.), suprasac GoreTex (400 g.). Am avut condens destul de mare deoarece nu am avut podea la cort şi am şi gătit înăuntru;
       8 - primus XGK MSR (600 g.) cu windscreen, neofalină 1,5 litri, am ieşit din munte cu 500 ml.;
       9 - o pereche de adidaşi.

Autor: Alex Doaga
Înscris de: Florian Mastacan
Vizualizări: 13399, Ultima actualizare: Luni, 12 Mar 2001



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii RODNEI  
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii