Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Munții Carpați - Vasile Teodorescu

Bookmark and Share

Vasile Teodorescu
Istoria turismului de munte românesc
Florin Dobrescu (București)


        La început de secol XX, pe când Bușteni era doar o comună mică ce însă începuse să exercite atracție asupra a tot mai mulți amatori de turism, fie ei simpli curanți, vilegiaturiști ori alpiniști, în modesta stațiune în devenire sosea Vasile Teodorescu, tipograf bucureștean din mahalaua Tăbăcarilor.
        Născut în 1867 în capitală, venea pentru întâia dată la tratament în localitatea de la poalele Caraimanului. Așezarea pitorească, cuibărirea sub impetuosul abrupt prahovean, ambianța căsuțelor mici și vesele, felul simplu dar nobil al localnicilor l-au fermecat într-atât de mult încât la scurt timp s-a stabilit definitiv în Bușteni, unde și-a înjghebat un bazar și un atelier fotografic.
        Apoi și-a întemeiat o mică tipografie și a publicat, începând din 15 mai 1911, ziarul Bucegii din Bușteni, "organ al intereselor locale", ce apărea de două ori pe lună. Paginile sale cuprindeau comentarii la situația politică a momentului, probleme locale, cronica evenimentelor din interiorul comunității dar și rânduri frumoase despre munții din jur și informații despre eforturile depuse de asociațiile turistice în marcarea și amenajarea traseelor, construirea de adăposturi și cabane, alte evenimente deosebite petrecute în pustietățile pe atunci puțin umblate de drumeți.
        După primul război mondial, Vasile Teodorescu și-a clădit o casă în stil local pe Calea Națională (astăzi bulevardul Libertății), pe malul Văii Cerbului, imobil care astăzi se luptă cu trecerea timpului, vizavi de hotelul restaurant Pârâul Rece (în perioada interbelică hotel Riegler). O vreme, prin anii '30, în această casă a funcționat o sucursală a cooperativei Tricolorul a fabricii de hârtie Schiel.
        Urmare a dragostei pătimașe pentru munte, Vasile Teodorescu a fost un entuziast membru al puternicei asociații Turing Clubul României și participant activ la acțiunile de amenajări și dotări turistice în masivele din ținut. De sub teascurile tipografiei sale, în anii interbelici au văzut lumina zilei numeroase cărți cu caracter turistic: Peștera Ialomiței și Casa Peștera de Mihai Haret (1924); Sinaia, călăuză pentru vizitatori și turiști de Vladimir Bortnovschi; Anuarul Bucegilor pe anii 1924 - 1925, editat de secția alpină a Bucegilor din cadrul T. C. R., sub îndrumarea învățătorului C. Ionescu din Sinaia. De asemenea propriile lucrări: Sfaturi bune pentru turiști în MunțiiBucegi; Vorbe petrecute; Sfaturi folositoare turiștilor pe munți; Noua călăuză a turistului pe Valea Prahovei. Caracteristică pentru publicistica din perioada romantică a turismului nostru este mențiunea de pe coperta broșurii cu Peștera Ialomiței: "tipografia drumețului Vasile Teodorescu, Bușteni".
        De la stabilirea în Bușteni și până la moarte (1943), Vasile Teodorescu a cunoscut și a legat strânse prietenii cu mulți iubitori ai muntelui, vânători și călăuze din localitățile ținutului (Nicolae Gelepeanu, Niculae Butmăloiu și Grigore Pescaru (ambii cabanieri la vechea Casă Peștera, fondată în 1924 de T. C. R.), Niță Pascu, I. Negulescu, frații Oancea) și cu personalități ale turismului și alpinismului din epocă (Mihai Haret, Nestor și Alceu Urechia, Bucura Dumbravă (Fanny Seculici), Nicolae Bogdan (alpinist al cărui nume îl poartă una din peșterile de deasupra carierei Piatra Arsă) ș.a.). În toate aceste decenii a făcut numeroase ascensiuni pe crestele stâncoase ale Bucegilor și pe culmile gârbovite ale Baiului, purtând în spate greul și voluminosul aparat de fotografiat cu care a surprins imagini pitorești, multe publicate în cărți și reviste de specialitate, altele tipărite ca ilustrate sau cărți poștale în atelierul său.
        Dragostea sa pentru comuna Bușteni, spiritul gospodăresc și înflăcărata pasiune pentru munții ținutului au căpătat o recunoaștere și prin alegerea sa ca primar al localității, la sfârșitul anilor '30.
        Astăzi, într-o vreme când se găsește tot mai puțină prețuire și pietate pentru trecut, pentru oamenii care cândva au investit muncă, bani și mai ales suflet în idealuri nobile pentru semenii și urmașii lor, când, ca peste tot, și pe munte își fac de cap vandali ce distrug la tot pasul vestigii ale naturii sau amenajări ale iubitorilor înălțimilor, atunci când în destinațiile noastre montane trecem pe lângă bătrâna casă a lui Vasile Teodorescu se cuvine să ne oprim câteva clipe aducând în cugete un omagiu neobositului militant al mișcării turistice și alpine de la începutul veacului douăzeci, rostind o rugăciune pentru sufletul ce a iubit atât de mult puritatea crestelor unde pământul se înfrățește cu văzduhurile.
Autor: Florin Dobrescu
Înscris de: Cătălin Olteanu
Vizualizări: 13283, Ultima actualizare: Luni, 28 Iul 2003



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: Avenul din Lespezi, înscris de Ileana Bocanciu -
Data: 4 martie 2007 Participare: Lia Georgescu, Bogdan Georgescu, Diana Păun, Mihnea Prundaru, Andra Prundaru, Ileana Bocanciu Descriere: Dumincă dimimeață, la învitația familiei Georgescu am plecat din nou spre munte. Reîntâlnirea cu Diana   m-a bucurat nespus, dar a fost și un prilej de a rememora cumplite amintiri. Copiii au preferat ca de obicei, să meargă "în dubă". Am urcat de la Moroieni pe Valea Ialomiței și lăsând în dreapta drumul ce duce la Centrele de Vacanță "Cerbul" și "Vânătorul" am continuat urcarea până la intrarea în Cariera Lespezi (carieră de calcar, care alimentează combinatul de la Fieni) am lăsat aici mașina și am pornit pe jos. Am mers apoi pe drum, spre "Senin" dar uneori am folosit și scurtăturile, pentru a găsi avenul. L-m nimerit din prima, cu toate că-l știam de acum vreo 1o-12 ani. Se află langă potecă, aproape de garaje având diametrul de circa 2, 5m, dar din păcte la vreo trei metri adâncime era colmatat cu pietre, crengi și frunze, peste...

Un traseu:
Satul Simon-Valea Lui Lamba-Mt. Plesa
MASIV: BUCEGI
TRASEU: SAUA STRUNGA- POIANA GUTANU- MUNTELE PLESA (PLEASA)- SAT SIMON (parcurs in iunie 2003)
DURATA: 4-5 H
MARCAJ: BANDA ROSIE
Saua Strunga este un nod important pentru potecile din Bucegi. Noi am parcurs traseul venind de la cabana Padina, dar se pot face si alte combinatii.
Din Saua Strunga coboram pe sub abruptul Muntelui Strungile pe poteca marcata cu banda rosie si cruce rosie. Inainte de a cobori din sa, vedem in stanga creasta nordica a Leaotei. De la Saua Bucsa se adanceste Valea Bingaleasa (granita intre Bucegi si Leaota). Dupa mai putin de 30 minute de la plecare marcajul cruce rosie coboara spre stanga. Nu exista indicator, marcajul este aplicat pe pietre, dar este clar. Poteca banda rosie continua pe directie generala nord, coboara de-a coasta, a la longue, traverseaza cateva vai seci si o fasie ingusta de padure (locul este foarte frumos). Dupa fasia de padure intram intr-o poiana cu stana. Din poiana intram iar in padure, coborand mai accentuat. Iesim in Poiana Gutanu (dreapta, fata de sensul de mers) si vedem in dreapta potecii indicatorul care ne spune ca pana in saua Batrana mai sunt 2: 30 h pe marcaj triunghi rosu. Reintram in padure, pentru scurt timp. La iesirea din padure poteca se bifurca. Ramura din dreapta, nemarcata, coboara spre valea care se adanceste in dreapta noastra. Noi mergem inainte, pe poteca mai lata. Trecem pe langa o cabana forestiera; pe un perete sunt aplicate si marcajele. Trecem peste sau ocolim un mic varf, intram pentru cateva minute in padure si ajungem intr-o alta poiana de unde triunghiul rosu pleaca spre stanga (exista indicator) pentru a cobori la Moieciu de Sus. Noi mergem inainte si reintram in padure. Poteca este foarte clara si se mentine pe muchia muntelui Plesa (Pleasa). Dupa 2- 2: 15 h de la despartirea de triunghiul rosu, am pierdut deja mult din altitudine si vedem in dreapta noastra casele din satul Simon. Coboram versantul din dreapta noastra si mergem prin spatele curtilor pana intr-un drum secundar. Cotim dreapta si ajungem imediat in strada principala, insotita de raul Simon, pe care il traversam pe un podet. Vedem un indicator, util pentru cei care parcurg traseul in sens invers; indicatorul spune ca pe triunghi galben se ajunge la Varful Omu in 7h, iar pe banda rosie se ajunge la Cabana Padina in 5h. Pana la soseaua principala mai sunt cca 6 km.
Exista autobuze care circula zi- lumina pe traseul Moieciu de Jos- Brasov.

 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii