Faina imaginea!

In dreapta, departishor, exista un platou deasupra unor movile. Aceea este suprafata avuta in vedere.... dar nu turistic.

Suprafaţa este deservită de armată.

Emi, să dea Domnul să fie la fel de faină şi când va începe şantierul... Cu atâtea viitoare obiective pe vârf, nu ştiu unde va mai încăpe releul de tv sau dacă va mai rămâne ceva din accesul spre surplombă, având în vedere că şi versantul stâncos va avea de suferit

P.s. Când mi-e dor de Tâmpa, mă uit la Pietricica. Poate din acest unghi sau dpv al alt. nu prea seamănă, dar un pic, un pic, tot aduce....

telegondola, lift, si scari rulante sunt un pic cam dusi...nu era vorba si de o partie?...ce idei au unii!

Pârtia şi instalaţia de telescaune sunt gata din iarnă! Doar că ele sunt pe muntele Cozla, exact de unde am făcut eu poza asta.
Normal că sunt duşi... să numere stelele câştigătoare...

Cine poate...

in momentul actual o parte din acel amplu "proiect" e deja gata...

Aşa e, Teodor. Ultimul pas înaintea găsirii finanţării şi demarării lucrărilor proiectului era obţinerea acordului de mediu. Aceasta a venit şi a sunat cam aşa: "Investiţia care doreşte nu necesită evaluare asupra impactului de mediu." Nu mai este vorba de încă o linie de telegondole, ci de "amplasarea unui tramvai suspendat" între Vf. Cozla (sud) şi Pietricica. Instalaţia va avea o lungime de 1.830 m şi va circula la o înălţime minimă de 109 m. Cabinele vor avea capacitatea de a transporta 440 de persoane pe oră şi se vor deplasa cu o viteză medie de 10 metri pe secundă. Se speră accesarea unor fonduri europene şi demararea lucrărilor cât mai repede pentru ca prima plimbare să se poată face la anul, în 2011.

Hai Ileana, te rugăm, măcar două cuvinte la descriere... :-)

7 Dec

:-o Ce din scurt l-a ţinut Cristi pe Matratzoi tura asta!!! :-D

7 Dec

:-?
5 mm...

24 Nov

:-) Tricou cu mânecutză ziceai tu, Viorel?

23 Nov

Îmi place mult, Florin şi chiar aş fi notat-o!

17 Nov

Fascinantă fotografie, o privesc de ceva timp, încerc să-i înteleg mesajul, dar renunţ, întrebări fireşti mă copleşesc…

E ceva fantastic sau real? Refuz să cred că este un halo – pare mai degrabă o planetă misterioasă…
De ce colţurile fotografiei din stânga şi dreapta sus sunt atât de închise la culoare, aproape negre?
De ce nu are colţari personajul principal (sau secundar?) Care este locaţia mai exactă? Dar altitudinea? Ce păsărică este cea care trăieşte şi zboară pe astfel de tărâmuri şi în aşa condiţii? De unde vine ea şi încotro se duce?
Şi îngerul…?

15 Nov

Cătă,
La întrebarea mea, Marius mi-a răspuns pe adresa privată: aşa este, în dreapta Vf. Aconcagua este Ameghino.
La întrebarea ta, am mai răspuns cândva: Anzii au ocupat întotdeauna un loc fruntaş în lista mea de... preferinţe.

13 Nov

Spunea dr. Gheorghe Iacomi:
"Ca un turist bătrân ce-mi iubesc şi cunosc muntele îndrăgit din copilărie, îmi permit să vă dau un sfat: când pătrundeţi în Muntele Sfânt Ceahlău, păşiţi în linişte ca să-l înţelegeţi, ca să vă cânte fiinţa de puterea acestui pământ şi să simţiţi că vă adăugaţi neamului nostru păstrător al Carpaţilor."

Daniel, puţin respect, mai multă modestie - sau invers! - o hartă şi o busolă îţi sunt indispensabile!
Mie mi-au fost de ajuns cuvintele dr.-ului Iacomi, arta cunoaşterii în tăcere şi/sau … "o busolă din interior" …

10 Nov

Cu vedere spre sud o fi careva - cuşma, dorobanţu' or fotograful… Dacă mă strădui bine, aş zice şi eu un Est-Sud-Est, dar tu, Daniel, stai liniştit, numai cei care nu merg pe munte greşesc…

Eheee… pe timpuri, localnicii numeau stânca asta din Curmătura Arşiţei (1720m) - "Furculiţa". Da' cine ştie, s-o fi înţepat în partea posterioară vreun dorobanţ în ea, unul din ăi de-au luptat pe timpul ultimului război mondial şi care şi-o fi găsit sfârşitul prin Şaua Morminte…
Şi traseul traseul pe care ai mers tu… i se spunea odinioară Drumul lui Baciu, după numele unui ţăran (1897-1967) din satul Schit, unul din cei mai vechi şi devotaţi cabanieri din Carpaţii României … Şi stâncile care-i plăceau lui cel mai mult, poartă azi numele de "Pietrele lui Baciu"…
Şi tot de către Gheorghe Baciu au fost conduşi (nu reţin anul, dar îl voi căuta) primii alpinişti spre acea adevărată, "Sălbatică Splendoare" – despre care vorbeam şi zilele trecute cu o dragă cunoştinţă – bijuteria Ceahlăului numită Piatra Sură, printr-un horn înspăimântător ştiut doar de el şi botezat mai apoi de alpinişti Hornul lui Baciu…
Eh, am devenit nostalgică… :-) dar am văzut că ţi-au mers la inimă unele...detalii...

8 Nov

Aaaa…:-D
Viaductul de la Poiana Largului, construit între anii 1951 – 1960 şi considerat cel mai important nod rutier care asigură legătura între patru sectoare de drumuri naţionale...
:-)

8 Nov

Doar două bucăţele din masiv, mai cunoscute - Panaghia şi Toaca.
p.s.
Care pod?

8 Nov

Doar nu "North by Northwest"!

8 Nov

De unde ştii că e spaniolă?

26 Oct

Cu siguranţă, Dan se referă la fotografia înscrisă de subsemnata
http://foto.alpinet.org/? item=51646
şi care, spre regretul meu:-(:-) nu s-a bucurat, până acum, de niciun comentariu, deşi ar fi avut suffisante(s) motive tehnice, geografice, istorice şi lingvistice.
Deci, pornind de la locaţia exactă dpdv geografic făcută de mine şi ţinând cont de precizările corecte dpdv istoric amintite de Dan, concluzionez că se impune schimbarea descrierii astfel: "Primul perete care mă întâmpină la intrarea în Fundu' lu' Ghedeon" - convinsă pe bună dreptate şi de faptul că nea Ghedeon avea un fund (pardon, traseu!) pe măsură, pe cât de tentant, pe-atât de nemarcat...:-?:-)

24 Oct

Dinu, când ai făcut fotografiile?

24 Oct

Cosmin,
La ce anume te referi prin "extinderea de la Toaca"? La cele două camere construite Staţia Meteo (- de jos) sau la cele douăzeci de lângă Schitul "Schimbarea la Faţă"?

24 Oct

Adi:
Indiferent de anotimp, de prezenţa sau absenţa marcajelor, de riscurile asumate şi de dificultăţile întâmpinate, în Ceahlău traseele nu au grad de comparaţie!
Dac-aş putea să folosesc şi să tastez cuvântul "fain" – uite că am reuşit! :-? – şi pentru că tot mi-ai rămas dator cu o tură din Neagra, ţi-aş propune să încerci Jgheabul lui Vodă – Stănile… Piatra Sură are, Toamna, tot ce trebuie – cum spunea César Vallejo – para el alma imposible de mi amada...

P. S.
Referitor la tura de sâmbătă, mailul tău a venit prea târziu.

24 Oct

Paul,
A fost o bună bucată de vreme în care nu puteam şi nu reuşeam să înţeleg nici descrierile şi nici comentariile lui Ducu. Aşa că, de multe ori, l-am abortat într-un mod personal, rugându-l să mi le "traducă". Şi o făcea. Şi cât de simple şi fără subtile înţelesuri mi se păreau apoi cuvintele lui!
Dar, într-o seară, întoarsă dintr-o tură de vis în şi din care asimilasem tot primisem – astfel încât "paharul" era plin, nimic n-ar mai fi contat – spre totala mea surprindere, a venit rândul să fiu eu cea abordată de Ducu într-o manieră plină de... lumină şi culoare … roz (– el ştie la ce mă refer). Pot spune că atunci am cunoscut un alt Ducu …

Nu-mi amintesc dacă am apucat să o fac atunci, dar astăzi îi mulţumesc pentru votul de încredere pe care mi l-a acordat şi întorcând clepsidra şi zâmbind (– cu siguranţă, Ducu, îţi aminteşti primele mele rânduri!) mă declar fericită că am avut acest privilegiu!

20 Oct

Se odihneşte fetiţa...:-P

19 Oct

Vara - total imprevizibilă!
Dar cele mai frumoase ture de-acum încep!

18 Oct