În mijlocul fericirii albastre

Înscrisă de: Claudiu-Mircea Birliba
Deplasare: clic şi tras | Zoom: click în centrul imaginii si tras
Data publicării: : 29 Sep 2010, vizualizări:: 2172
Localizare geografica: România, Muntii PIATRA CRAIULUI, Varful La Om
Album (slideshow): Drag de Crai
Echipament folosit: Canon EOS 1000d
Descriere: “Când am 'cercat condeiul pe hârtie, cerneala vieţii tale m-a invăţat a scrie”. Curgând de sub cerurile visate, o avalanşă de sentimente inundă cele cinci suflete; în vale veneau prietenii, urcând si coborând spre întâlnirile noastre, sus, împreuna respirăm tot aerul muntilor, îl epuizăm. De ce fericirea e rotunda? Cu mulţumiri pentru ajutor, descriere şi prelucrare doamnei Daniela Ursu şi domnului Florin.
Bookmark and Share
Galeria Foto Alpinet
Lazarescu Mihai Lazarescu Mihai, Joi, 30 Sep 2010, 11:51

Excelenta, Claudiu! Imi place mult de tot!

Daniela Ursu Daniela Ursu, Joi, 30 Sep 2010, 11:53

Mulţumesc la rândul meu, Claudiu!

Daniela Ursu Daniela Ursu, Joi, 30 Sep 2010, 12:06

Cred că am şi eu nevoie de ajutor, de lămuriri....:-)
Şi zici că e rotundă, fericirea? :-(

Fără foto Dan Loghin, Joi, 30 Sep 2010, 17:07

Da.

Claudiu-Mircea Birliba Claudiu-Mircea Birliba, Vineri, 1 Oct 2010, 13:53

Va multumesc pentru aprecieri.

Fericirea poate fi rotunda ca lumea aceasta, ca sufletul nostru, ca tot ce fiinta noastra poate sa cuprinda, mingea asta care-ti da sentimentul de implinire, nu ca ai ajuns sus ci ca esti alaturi de prieteni inconjurat de atatia munti.

Fără foto Rodica Mihalache, Vineri, 1 Oct 2010, 14:16

Cauti fericirea la capatul Pamantului! Capatul este langa tine!! De acolo incepe si acolo se sfarseste Pamantul!! Faina poza!!

Claudiu-Mircea Birliba Claudiu-Mircea Birliba, Vineri, 1 Oct 2010, 15:04

Asa este, capatul este langa mine, nu stiu daca sa o numesc cautare sau altii ii spun destin, tot ce conteaza este sa lasi ca lucruile frumoase sa se intample. Capatul, da, doamna Rodica, capatul este in inima fiecaruia daca-l aflam. Multumesc de apreciere.

Livius Almajan Livius Almajan, Sâmbătă, 2 Oct 2010, 1:24

Sti ceva?Dupa ani de postare pe Alpinet...am devenit doar vizitator, dar poza(panorama) asta chiar merita atentie. Imi place. Sincer!

Claudiu-Mircea Birliba Claudiu-Mircea Birliba, Sâmbătă, 2 Oct 2010, 10:36

Multumim pentru apreciere (pentru ca la panorama aceasta e munca unei echipe), dar nu uita din sufletul unei inimi incantate ani de zile de fotografiile tale publicate pana acum: nu renunta pentru ca daruind vei dobandi!

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Sâmbătă, 16 Oct 2010, 11:53

Se vad ceva probleme tehnice la imbinari. N-ai folosit aceeasi expunere la toate?

Claudiu-Mircea Birliba Claudiu-Mircea Birliba, Sâmbătă, 16 Oct 2010, 12:02

Asa este. Am folosit cam aceeasi expunere la toate, nu am modificat timpul din aparat; Problemele tehnice sunt posibile pentru ca nu am facut pozele de pe trepied. Sau poate de la unirea lor?

Daniela Ursu Daniela Ursu, Sâmbătă, 16 Oct 2010, 19:30

Panorama este realizată în PS din 8 cadre landscape, zero crop. Problemele de la îmbinări mi-au dat mari bătăi de cap, neştiind să mă joc în photoshop nu am reuşit să corectez efectul de vignetare prezent foarte vizibil în primele patru cadre, de la stânga spre centru, zona centrală a câmpului fiecărei imagini, individuale, fiind mai intens iluminată decât zona periferică, în speţă partea superioară a fotografiile - cerul. Am reuşit o uniformizare foarte bună a cerului în Picasa, dar din păcate algoritmul Picasei vs. PS este net inferior, astfel că la o salvare de la 17 Mb cât avea panorama finală la 1 Mb cât e cerinţa Alpinetului pierdem foarte mult şi din detaliile fine şi din calitatea imaginii originale.

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Sâmbătă, 16 Oct 2010, 19:42

Pentru o redimensionare a panoramei, foloseste PS-ul chiar daca nu stii sa te joci in el. E o simpla functie de resize, foarte buna de altfel. Eu folosesc intotdeauna la panorame o inaltime de maxim 400-450 pixeli, dau un "unhsarp mask", cu 100 amount si 0, 5 radius (sau 0, 3 in functie de caz), iar salvarea o fac prin ""save for web" unde am posibilitatea sa folosesc minima compresie de care dispun pentru a aduce panorama la 300 kb (deci cu mult mai putin de 1 mb). Calitatea finala este oricum buna pentru o imagine de web.

Pentru a scapa de efecte de luminare diferita, este recomandat sa faci cadre verticale, si cat mai dese. Doua cadre alaturate sa aibe cel putin 1/3 suprapunere, chiar 1/2 si vei obtine un rezultat mult mai fin si mai bun.

Daniela Ursu Daniela Ursu, Sâmbătă, 16 Oct 2010, 19:51

Exact aşa am şi făcut: 2540x450, 925.696 octeţi.
Mulţumim şi ptr. celelalte sfaturi! Ce-i drept, cadrele n-au fost verticale, dar o treime suprapunere tot au avut.:-)

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Sâmbătă, 16 Oct 2010, 20:11

Din cauza ca n-au fost verticale ti se vad acele linii urate la imbinare.

Galeria Foto Alpinet
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
Comentarii înscrise de Claudiu-Mircea Birliba
[1-20] [21-40] [41-60]<  61-80 din 95
  > [81-95]
FotografieComentariuData
culmile Măcinului
Adrian Herghelegiu
Deja vremuri!
14 Sep
"cinstim jerfa lor din 1944"?
Adrian Herghelegiu
Pentru unii a fost jertfa, in primul rand nu ai cum sa stii cum au murit sau cum s-au stins.

In al doilea rand, bolsevicii cu armata lor cu tot cand au venit au facut prapad, ca barbarii. Au jefuit, au distrus, au ars, au rupt tot ce le-a iesit in cale. Stiu asta intai de la bunicul meu de pe mama care si-a lasat casa si gospodaria in mana rusilor sia refuzat sa stea sub bolsevici. Parintii si rudele lui au ales sa ramana si multi dintre ei au sfarsit a fi deportati.

La fel si de la bunicul de pe tata si-a gasit cand s-a intors din refugiu si-a gasit biblioteca distrusa toata si ii povesteau oamenii din sat cum se distrau barbarii cu cartile lui groase de latina vechi de 200 de ani: aruncau in copii sa le sparga capul. I

In Bucovina foarte multi tarani s-au refugiat in munti si foarte multi i-au aparat pe nemti in diverse situatii, i-au ascuns in beci sua in padure.
Spiritul anticomunist a ramas foarte bine impregnat in mintea oamenilor locului pentru ca multi au mers si in inchisori si la Canal pentru motivul de a-i apara pe nemti. E drept ca si nemtii au facut prapad cu evrei si multi au murit din cauza nemtilor, sunt evidente masacrele care le-au facut. Dar in multe situatii taranul roman a refuzat comunismul si a refuzat sa stea sub rusi.

Si apoi au urmat problemele cu colectivizarea si persecutii multe, desi acolo in munte a ajuns mai greu colectivizarea. Istorie nu prea mult scrisa ci mai mult vorbita de cei in varsta. Nu iau apararea nimanui dar ce ai vazut tu acolo e istorie din al doilea razboi si lucrurile atunci au fost dure si foarte complicate. Poate au fost eroi ca i-au aparat pe romani in calea rusilor.

Intr-adevar e ciudat sa vezi craniu in varf de cruce dar undeva imi aduce aminte de osuarele din biserici, probabil sunt ramasitele nemtilor.
9 Sep
Poiana Sahastrului
Paul Airinei
Frumoase toate dar de Turnul Sahastrului nu ati dat sau nu se zarea pe undeva?

Daca pasarea era neagra cat un curcan sau mai bine probabil sa fi fost cucos de munte. Aproape de varful Dadu in Obcine ne-a sarit si noua tup tup in fata domnu Cucurigu, la vreo cativa metri de noi si am simtit ca undeva Dumnezeu ne-o harazit acea intalnire, s-a uitat cateva secunde la noi si apoi, ca o lectie ca l-am deranjat, si-a luat zborul. Pe Ceahlau acum in vara o gainusa mi-a sarit dela picioare prin zona jgheabului cu hotar pe nemarcate. Zbura jos si era foarte rapida.

Tot din zona amintita (Obcina M.) am aflat de multe legende despre cucosi de munte si gainuse, inclusiv ca au fost gasite oua de gainusa salbateca si puse la clocit la closca din ograda. Rezultatul: niste puisori care cand au prins prilejul au taiat-o rapid in padure urmand instinctul de salbaticie. Asa cum o mai taiem si noi barbatii de acasa atunci cand ni se face dor de munte si de singuratate.

Scuze ca m-am intins la povesti.
8 Sep
Faţă-n faţă
Paul Airinei
Ambele varainte sunt amintite de doctorul Iacomi.
Pe langa ce a spus Paul am mai gasit in cartea scrisa de dr Iacomi “Din trecutul vietii monahale si crestinesti in zona Ceahlau” un citat din Romulus Vulcanescu din lucrarea Mitologie româna, referitor la ritul urcarii pe munte: pelerinii “pe culme faceau o slujba dimineata, la rasaritul soarelui, la locul numit “Altarul”.

Un om care cunoaste muntele din zona locului mi-a confirmat denumirea de Altar probabil ca mi-ar confirma si denumirea de Castel.

Foarte frumoase toata seria, eu am fost mai pe la baza in luna iulie dar nu am urcat mult spre Altarul, doar aproape de intrarea in padure pentru ca persoana cu care eram avea ceva probleme la picioare. In schimb ne-am oprit la zmeuris. Am urcat oleaca pe Piciorul Sahastrului sa vad Altarul si m-am suit in partea dinspre jgheab pe una din stancile lui Novac si cred ca si de acolo se vedea Altarul insa lumina nu era tare buna pentru fotografii.

Ce am remarcat la aceasta grupare de stanci referitor si la voievozi, parca apar niste chipuri in stanci in partea de sus, dar probabil ca imaginatia mea e foarte bogata, asa cum am gasit in Varful Ascutit un profil de felina, un profil de leu.
In rest v-am transmis sambata un gand bun, cu jintita la gura din stana de pe Dadu, din Obcina Mestecanisului, acolo unde am dormit in saivan, in fan si am visat povesti cu Rumburak si Arabela.
31 Aug
Oglindiri
Daniela Ursu
Frumos vis si vad in celelalte fotografii ca visele se indeplinesc, superbe imagini din taramurile tainice si ferecate, felicitari!
2 Aug
Anezătoarea oilor
Paul Airinei
Două argumente pentru termenul de "an(i) ezătoare":

Citez din cartea " Ceahlăul în spiritualitatea românească", aparuta in 1995 la Cluj Napoca, autori dr. Gheorghe Iacomi, Sanda Nicolau, pagina 96,
" În toponimie au lăsat urme mai ales călugării trăitori aici şi de bună seamă şi păstorii, unele sunând ciudat pentru orăşeni. Astfel, locurile umbroase, la dos de stânca, unde stau vitele la amiază, ferite de arşiţa soarelui, sunt numite pe Ceahlău Anezătoare. "
Mai spune acolo:
" Poienilor unde se tund oile, adică li se tund "niţele de lână" li se spune La Niţătoare.
O adevărată aventură lingvistică e de bănuit în spatele obsucurului toponim Poiana Vesuri (pronunţat Vezuri). Cândva locul larg unde ciobanii îşi vedeau oile se numea Poiana Vesele. Când simţeau apropierea fiarelor, ciobanii strigau: Ves-le că dau la oi, măi!"

Al doilea argument l-am găsit în vorbele celor care stau de peste cincizeci de ani acolo, un fost cioban şi un sătean mi-au confirmat cele spuse mai sus de Daniela: anezătoare vine de la amiază, aniază.
Interesant mai ales ca termenul pentru mine, un orăşean a sunat foarte tehnic prima dată pentru o stână in mintea mea fiind o chestie tehnică, un loc unde se mulgeau oile sau se pregătea ceva.

Am făcut acest comentariu pentru a clarifica şi nu pentru a declanşa o nouă polemică şi nici pentru a pune pe vreunul dintre noi intr-o lumină negativă pentru că toţi căutăm şi adevărul şi istoria.
Toţi dintre noi iubim acest munte din toată inima noastră si toti ii cautam tainele si minunile lui iar acest lucru ne face sa încercăm să fim mult mai aproape unii de alţii.
30 Iul
Capra neagra
Lazarescu Mihai
Superba regina! Ai avut timp destul sa o fotografiezi?
15 Iul
Călători prin purgatoriu
Claudiu-Mircea Birliba
Asa a simtit si Matei, baiatul meu inainte de a intra in drumul spre rai, dar apoi a fost coplesit de atat frumusete. Nu a avut rau de inaltime ci doar un mic stres ca s-ar putea intampla ceva. CE putea sa sei ntample cand in jur era atata frumusete dom Costel era in fata si taica-sau era in urma lui?
2 Iul
În Purgatoriu
Claudiu-Mircea Birliba
Pai si Purgatroiu e o particica de viata. Daca aveti rabdare si placere, gasiti o mica explicatie aici
http://alpinet.org/main/articole/show_ro_id_2411_pid_3785.html
2 Iul
Dincolo de tinda raiului
Claudiu-Mircea Birliba
Am fost acum 2 saptamani, 17-24 iunie, intr-adevar o zona speciala.
Doamna Rodica, uneori este si tinda Raiului, uneori, este si rai iar alteori, alteori tindem sa trecem vamile sufletului petru a trece in tinda.
2 Iul
Doar o secundă
Claudiu-Mircea Birliba
Sarmana!
2 Iul
Care-i ghinţurâ şi care-i stirigoaie?
Claudiu-Mircea Birliba
Acolo era si ghintura si stirigoaie, exista o diferenta intre prima (ghintura), care e foarte sanatoasa prin radacina ei, desi este interzisa culegerea ei, si a doua care e otravitoare, stirigoaia are frunzele ca un lujer din pamant, ghintura vinde din tulpina siare frumzele un pic mai rasfrate, stirigoaia infloreste prima, si ghintura apoi.
2 Iul
Bride
Daniela Ursu
Ziceam de celalate pasari din Tarcau, mi-o mers la inima cea cu la cirese, sa nu uit sa le -o arat celor mici.

Acuma eu azi am mai fost odata acolo (cu o gasca de pitici bineinteles) si am aceeasi nelamurire pe care am avut-o si datile trecute: nu sunt amandoi masculi? (mai ales pentru masculul se infoaie de obicei), intreb pentru ca nu stiu sigur. Si cred ca mai era si un al treilea paun care cred ca era paunita.

E un Tamron cu stabilizare?
11 Iun
Bride
Daniela Ursu
Excelent surprins si excelenta si seria asta cat si cea cu puiutii dar acolo chiar sunt curios ce specii de pasari ai prins. Si sunetele paunilor sunt foarte faine, parca se sau ne cearta. Fost si eu de vreo 2 ori in ultima saptamana si am avut acelasi privilegiu: sa-l vad cum se umfla in pene. Cel albastru e un pic cam mandru.

Sufera mult paunii astia, le-ai inteles dorul.
10 Iun
Brodina de Sus
Adrian Herghelegiu
Aici e raiul de pe lume si undeva si mai sus este catunul Hepa cu oameni dintr-o bucata si foarte primitori. Aici e tara opinticilor, hribilor si a bucatelor bucovinene, cu celebrea zacusca si gustoasa salata cu opintici sau cu rascovi cu foi de dafin si ienibahar(h- riscuti), cu gogosar, cu racoritoarele muraturi numite prune nemtesti dar si cu mult visatele cnedle. Ioi, ce pofta mi-am facut!
4 Iun
Apus in Creasta Cernei
Şerban Sîmbotelecan
Fără de grai am rămas! Daca m-oi învrednici şi eu la domnia voastră de bunăvoinţa unui asemenea tablou, iţi mulţâmesc matili din toata inima si nu te voi uita atunci cand te vei hodini si preumbla pe meleagurile noastre dragi!
2 Iun
oamenii de la munte
Adrian Herghelegiu
"Doamne-agiută!
Mulţămim matale!"
Aşa se salutau, de zeci de ori într-o zi, bunicii mei cu oamenii locului, bucovineni dintr-un sat de cum treci obcinile. Când repeţi de mii de ori, de sute de mii de ori într-o viaţă de om aceste cuvinte simţi un balsam in suflet iar munca capătă sens.
Superb, Adi!
2 Iun
With a little help from my friends
Claudiu-Mircea Birliba
La Beatles si la Pink Floyd m-am gandit si eu, la Led Zeppelin probabil ca a ramas in subconstient, numai ca fotografia asta a facut-o sotia mea (asta-i al doilea motiv pentru care am numit-o asa). Am avut si eu in mana vinilul de la Zeppelini, varianta scoasa de rusi.
1 Iun
With a little help from my friends
Claudiu-Mircea Birliba
Nu-i bai. :-)
1 Iun
După furtună
Claudiu-Mircea Birliba
În tăcere, în gand, in adânc şi în înalt.
1 Iun
Comentarii înscrise de Claudiu-Mircea Birliba
[1-20] [21-40] [41-60]<  61-80 din 95
  > [81-95]
©Proiectul Alpinet 1999 - 2024