Si minor e Ceahlaul!...

de ce tocmai Op. 42? Si de ce tocmai un vals? Si de ce tocmai Chopin?

Pentru ca acele zile frumoase de toamna ne-au adus aceleasi sentimente unele de bucurie, altele de tristete, aspiratii si doruri, nostalgii si sperante pe care toate le simtim cand ascultam valsurile lui Chopin. Pentru ca muzica lui Chopin (luand exemplu vacile ce coborau de sub piatra Glodului) imi insotea inima. Pentru ca imaginea este un sentiment, o stare, o senzatie, o particica din viata privitorului, o fractiune de secunda povestita cu dar. Si pentru ca aceste poze nu pot fi insotite aici de muzica din punct de vedere tehnic, m-am gandit ca din cand in cand putem sa mai ascultam Chopin si prin cuvinte, si prin imagine dar si cu ajutorul vinilului strabatut de acul pick-upului.

De ce valsul 42? Era dis dimineata si eram fericiti, uimiti de bucuria de a fi deasupra Gradinii Zanelor.

Ok...inteleg acum ce ai vrut sa exprimi. Faza e numai ca, asocierile pe care le poate starni o piesa muzicala in mintea/sufletul cuiva sunt atit de diferite de la individ la individ si in acelasi timp atit de subiective incat nu te mira ca am fost curioasa si te-am intrebat (altii s-or fi intrebat si ei acelasi lucru).
Iti doresc in continuare multe ture asemanatoare si...asocieri mai indraznete!

Asa este, suntem diferiti, fiecare rezonam, reactionam sau simtim diferit dupa cum acelasi vals il gasim in interpretari diferite, Lipatti sau Rubinstein de exemplu. Tocmai poate asta e ideea de a trezi in sufletul fiecaruia ceva sau altceva.

Multumesc din tot sufletul.