Sohodol, ca toponim, inseamna locul unde apa se pierde in subteran, aceste intrari in subteran regasindu-se de-alungul cheilor in cateva locuri (pe distante mai mari sau mai mici).

Este interesanta toponimia acestei vai a Jalesului, care local mai poarta si denumirea de Valea Runcului sau Valea Sohodolului.
Jalesul este o denumire locala a salviei (o planta originara din sudul Europei). Prezenta salviei in zona montana de la poalele Valcanului (la o altitudine de aproximativ 350 metri) este un martor al influentei submediteraniene ce se simte in aceste locuri ale Olteniei.

Alte variante: Sohodol - vale seaca in sensul ca apa curge pe/in acea vale in mod obisnuit "pe dedesubt".
Sohodolul ca atare (cu sensul de vale activa dedesubt) se "determina" initial cu ajutorul crengutzelor de alun.
Ceva asemanator (ca si operatie de "determinare a cursului") am vazut in China - o vale seaca sub care apa curgea - de la un punct al vaii - inspre alta directie decit directia vaii de deasupra. Vorbesc aici de Tibetul extrem estic.
Jales - are sensul original (si) de loc/zona/tinut care este pavaza unui alt loc/zona/tinut. Un fel de "zona de protectie/delimitare" in sensul de "nu se poate strabate fara primejdii". Are si sensul politic de "no man's land" sau "deshert de locuitori".
Prima folosire "publica" a numelui ca atare este judetul Jales mentionat undeva la 1395.
Apropierea de salvie este data de faptul ca salvia in sine putea fi otravitoare - iar anumite zone erau "bordate" de astfel de plante, inclusiv si mai ales salvie. Asta se intimpla mai ales datorita conflictelor pastori - agricultori.

Nu ştiu dacă "sohodol" = "crov", dar din ce ştiu eu este acelaşi lucru ca fenomen, adică locul în care apa "dispare" ca să apară undeva mai în aval (sau în alte puncte de resurgenţă). Este şi cazul Prăpăstiilor Zărneştilor, unde, la ape mici, cursul răului pe unele porţiuni are apă iar pe altele e sec!

Crovul este o depresiune formata in loess ca urmare a proceselor de sufoziune (saparea pe dedesubt a loess-ului) si tasare.

Cu alte cuvinte-sohodol=vale seaca in regiune calcaroasa;
-crov=forma de relief negativa, reprezentata prin depresiuni mici, rotunde sau ovale care au luat nastere prin tasarea si sufoziunea loessului si a depoziturilor loessoide. Apar frecvent in regiunile de stepa cum ar fi Baragan, Gavanu Burdea, iar in unele locuri se numesc farfurii de stepa.!

buna imaginea cu SOHODOLUL asta

mishto poza emi, dar mi'e permisa o corectare?

ceea ce afiseaza poza nu e un sohodol ci o vale carstica cu un mini parcurs subteran, mai exact un tavan...

sohodolul (fata de ce ai zis tu ca e, locul unde intra apa...) e un sistem carstic ceva mai amplu, format din acel loc unde intra apa, ponor, valea "seaca" pe unde curge apa pe sub nivelul normal al vaii (!) adica pe sub pietre, si iese printr'un izbuc... aceste 2 forme, izbucul si ponorul, nefind exemplificative acestor forme, ci doar asa fictiv denumite...

Drum bun Sohodol...

Conform dicţionarului meu, 'crovul', numit în continuare şi 'crou' este (o) "adâncătură, groapă unde se poate aduna apa şi să se formeze o băltoacă." Desigur, Teodor Porucic ne oferă şi varianta unei "depresiuni rotunjite aflate într-un câmp plan, fără scurgere", iar ca bonus: "o vâlcea ce aminteşte de culcuşul unui lup."
Acelaşi geograf basarabean, ne aminteşte de toponimul 'Sohodor', care seamănă bine cu 'Sohodol'-ul aici în discuţie, ca fiind de origine slavă, provenit din cuvintele 'suh' = uscat, sec şi 'dol' = şanţ, groapă, vale, cu multiple derivate ucrainiene, croate, sârbe, cu similar înţeles de "vale scurtă, bine sculptată în coastă sau în uscat de ape curgătoare, cu aspect eliptic" şi iarăşi un bonus: "vale de râu cu drum pe ea."
Toponimul 'Sohodol' este întâlnit şi în zona central-vestică a Moldovei, astfel încât îi este menţionată şi originea maghiară şi anume 'Székudvar'.

@Cristi, este foarte adevarat ca sohodolul reprezinta o vale seaca (dupa cum spune si originea cuvantului). Prin urmare ceea ce spui tu este corect.
In fotografie nu am vrut neaparat sa sugerez "sohodolul" ca si forma de relief datorata eroziunii carstului (desi in acele grote de la Narile Sohodolului este posibil ca o parte din debit sa se piarda prin infiltratii, in sistemul carstic subteran). In apropiere de locul acestei fotografii se afla acel tunel de vreo suta si ceva de metri, in care apele dispar cu totul in subteran. Ar fi interesat de urmarit daca tot debitul iese si prin celalalt capat al tunelului, sau o parte se pierde).

Ma intrebam de ce a ajuns aceasta vale sa se numeasca a Sohodolului. Este adevarat ca exista niste izbucuri de-a lungul Sohodolului (izbucurile Prajelelor, Runcului si Galciomitei), dar apa nu-si intrerupe permanent cursul in nici un sector (doar in acel tunel de la Nari dispare cu totul pentru o distanta scurta).

Personal, cred ca o alta varianta pentru denumirea de Sohodol ar veni de la faptul ca la pestera Garla Vacii (in aval de Nari), cea mai mare parte a debitului dispare in subterane (reaparand la suprafata la izbucul Runcului), si probabil ca in perioade secetoase valea ar fi mai seaca in acest sector (probabil chiar si seaca complet; asta doar de la localnici am putea afla)

@Daniela: Toponimul Sohodol este intalnit cam prin toata tara. Unul din satele componente ale Branului se numeste Sohodol.
Am vazut ca i-ai gasit explicatia slava a originii toponimului. Alti autori ar zice ca e de origine cumana.

As mai adauga cateva elemente interesante legate de toponimia locului. Runc, ar reprezenta "loc defrisat", si vine de la faptul ca populatia locala a defrisat masiv la hotarele vetrei, pentru culturi agrigole sau pomicole. De altfel si toponimul de Runcu este des intalnit in zona de sub munte (Runcu de la poalele Leaotei, Dambovita).

@Viorel: Denumirea de crov in toponime, intalnita destul de des in zona Muntilor Mehedinti (si nu numai) nu este cea mai potrivita (din punct de vedere geomorfologic). Crovurile din muntii Mehedinti sunt de fapt polii (cele mai mari depresiuni carstice). Pe fundul poliilor exista cursuri de apa ce se pierd in subteran, prin sorburi (ponoare) la contactul cu versantii. In timpul sezoanelor ploioase aceste polii se pot umple cu apa partial, formand lacuri (de exemplu Lacul Zaton, din depresiunea carstica Ponoarele). Am fost si la Zaton, dar acum nu era acoperita cu apa depresiunea, prin urmare se vedea doar o zona mlastinoasa pe fundul depresiunii.

Ca si chestiune istorica, legata de Sohodol (ca localitate), exista unele pareri cum ca de prin aceste locuri ar fi originea familiei domnitoare a Basarabilor (vezi primii domni ai Tarii Romanesti, Tihomir (1300-1310) si Basarab I (1310-1352). De altfel in zona asta a fost si prima atestare a unui judet (Jales).

Este mentionat un "Băsărabă", alungat din satul Sohodol, pentru ca furase soimii soholodenilor.

Tihomir este numele eronat/slavizat al lui Toccomerius si "originat" din Toq-tomir (se sustine actualmente).
El personal nu a avut alt merit decit ca a fost tatal lui Basarab I (intiiul pentru ca Tara Romaneasca a avut pina la Basarab VI). Nu a "domnit" - in cel mai bun caz a fost o capetenie locala.
In privinta lui Basarab I insa... oricum anul 1310 de incepere a domniei este o simpla speculatie preluata de istorici dintr-un document interpretat eronat - eventual pentru a mai "imbunatati media" atitor domnii scurte. Basarab I este atestat in domnie undeva in 1324. "Cliomatematic" el "domneste" din c. 1318.
De fapt era initial "comite al Regatului in marca Ungrovlahiei" cu fief "cucerit" si acceptat in "dreapta posesiune personala" - anume Banatul Severinului care nu avea titular la un moment dat.
Initial Basarab era un titlu de tip "grad de capetenie". Nume clar cuman dar care initial indica "statutul". A devenit si "prenume" de mare circulatie locala cam de la mijlocul sec. XIV, imediat dupa 1352.

Am citit cateceva despre originile Basarabilor, si am observat ca multe aspecte sunt in discutie (polemica) intre istorici (multi combat "teza" djuvarista despre originea cumana a Basarabilor).
Dupa cum ati spus: numele cuman indica statutul si nu originea etnica.

Cateva surse la indemana:
1. Basarabii: http://www.geocities.com/ntomoniu/tismana/basarabi/index.htm
2. Cumani şi pecenegi în Ţara Făgăraşului (pe Wikipedia)

Le-am scris ca si surse, pentru cei ce doresc sa citeasca mai mult decat discutam noi, aici.

Teza cumana nu este djuvarista ci provine de la Iorga.
Eu m-am referit strict la cuvintul ca atare - Basarab/a. Cuvint cuman in sens t(i) urcic. Aratat inclusiv intr-un document din aprilie 1456 emis de Petru Aron.
Ca personaj - Basarab este roman in sensul de vlah. Atestat ca atare inclusiv in mod explicit de catre regele Ungariei care facea deosebirea neta dintre vlahi si ceilalti.
Ca si in multe cazuri "titulatura" a devenit nume. Sunt atitea cazuri ca.... Sunt multe nume slave la noi - nu inseamna ca persoanele respective sunt....
In plus, iertati-ma! nu este lipsa de respect, dl. Djuvara este "popularizator" profesionist de astfel de istorie. Cititi Rezachevici - e mult mai interesant. Si profesional.

N-am prea mers pe cele sustinute de dl. Djuvara
Am citit mai cu interes cele scrise de dl. Tomoniu pe lista de discutii a Fundatiei Tismana. Dupa dansul, Basarabii au fost neamul stapanitor al tinuturilor dintre Severin si muntii Retezat, inca de dupa retragerea aureliana. Originea neamului Basarabilor ar fi din Sohodol.

Acum, ma intreb originea cuvantului, vine strict din cumana, sau are legatura cu neamul Sarabilor, care prin secolul V erau ascunsi in munti cu o comoara lasata de Traian si pazita de urmasii lui Decebal (Hasdeu).

Se mai zice de "zarab" (itar), iar (s) zarabii ar fi acesti locuitori din munti, puratori de itari, neatinsi de romani, organizati mai apoi in obsti agricole sau pastorale. Aceste nuclee au dat nastere mai tarziu cnezatelor, destul de bine inchegate in zona Olteniei. Se pare ca prin secolul VII chiar se vorbeste de o prima cucerire a vlahilor in teritoriile de la nord de Dunare (Oltenia).

Aceste nuclee statale au existat in "anonimat" (sa-i zic asa) pana in momentul cand forta lor a crescut intr-atat incat incat au ajuns la punctul in care nu au mai putut fi tinute in frau si au inceput sa se impotriveasca (se cunoaste ca si primele formatiuni statale din Transilvania au fost atestate doar din momentul cand s-au impotrivit avansarii maghiare in zona).

Tendinta regilor Ungariei de a domina dincolo de Carpati aceste formatiuni tot mai puternice din Oltenia, duce si la primele conflicte, iar in aceste conflicte apar si primele atestari documentare ale stapananirii Basarabe (diploma Ioanitilor de la 1247) sau razvratirea lui Litovoi (pe la 1273).

Cu toate astea, primul Basarab atestat este Nicolae, domn al vlahilor si bulgarilor intre 1113 si 1128, care nu putea fi decat din acest puternic neam, urmat se pare de Mihail I (numit Ledian si conducant "letinii" - latinii). Acesta ar fi condus un cnezat in jurul Severinului, de o parte si de alta a Dunarii (tinand cont de faptul ca facea schimburi comerciale cu venetienii, navigatori renumiti), care a incercat sa se impotriveasca ungurilor (la mijlocul secolului XII a existat o serie de conflicte intre bizantini si unguri pentru stapanirea nordului Balcanilor, culminate cu campania din 1140 a lui Ioan Comnenul, iar nobilii locali, bulgari sau vlahi, stapaneau autonomi, in numele Imperiului).

Discutia in sine va putea lua oarece timp. Inteleg ca aveti luate in seama trimiterile bibliografice relative la "Basarabii" - mentiuni care apar si in Wikipedia.
Fara sa imi arog o cunoastere mai profunda decit a celor care s-au ocupat de subiect, eu am ales "modelarea matematica" drept metoda, la inceput din pura pasiune. Ma opresc aici totusi cu aceste considerente. Am propriile pareri privind cele scrise de dvs.
Pur si simplu pentru ca, mai ales pentru ca, informatiile obtinute dupa "modelarea cliomatematica" sunt destul de diferentiate de speculatiile pomenite iar... dovezile documentare pendinte lipsesc sau "nu sunt de gasit".
In plus - aici sunt putin malitios! - ce s-ar intimpla daca ar citi o astfel de discutie alti alpineti care nu au astfel de pasiune. Sau astfel de preocupari.
Ma gindesc aici la dl. Gergely - si am lamurit ce vreau sa spun.
Mi-ar parea extrem de rau sa cadem in derizoriu. Ar fi ca si cum as calcula gradientii sfortarilor de tip "iaca-ma cu picioarele in sus!" in loc sa vad ca sunt simple pareri proprii "vizualizate" relative la "cum sa privesti lumea". Sper ca intelegeti ce vreau sa spun.

Ginditi-va ca exista si o lista a "regilor Daciei" pentru perioada sec V - XI - tiparita intr-o revista foarte serioasa din domeniu. Al carui tiraj a disparut imediat dupa.
Eu am vazut-o - lista - si am fost pus adinc pe ginduri. Adinc. In ea se specifica si voievodatul Albei Iulia pe la 1050 - exemplu de fason. Care explica biserica din 1060 de la NE de Fagaras. Sau mentiuni despre rutele comerciale Mures - Olt - Dunare in secolele VII - VIII. Care explica "exodul cistercian" exact pe axa aceea.
Dar dovezile istorice clasice (documentare si arheologice), cum spuneam, cam lipsesc. Restul sunt pareri, uneori speculatii si cam atit, in "acest veac al ipotezelor" - apud C. Rezachevici.. Documentele sunt prea putine si nu ne prea privesc. In schimb apar documente care... nu ne prea privesc pe noi. Asta-i micul adevar, fie ca ne place fie ca nu, chiar speculind ca anume cineva s-a ocupat de "perierea dosarelor si a dovezilor" in istorie.
Este insa adevarat, exista si intelegere profunda a fenomenelor de acest tip si dincolo de "capete de hirtie" si 'cioburi fara sens". Pentru mine chiar, mai ales dincolo de... si atunci apar informatiile. Spre deosebire de datele din documente si arheologie.
Restul este o filozofie a istoriei. Ceea ce este altceva. Si chiar e mai intelept asa.
Va stau la dispozitie. Ideea este sa nu ajung - iarasi! - prea nesuferit de alti alpineti.
Cu titlu de amuzament - m-am pasionat acum putini ani de Negru Voda dpdv cliomatematic. O intreaga tevatura.

Am ajuns si pe Wikipedia, in tema legata de Basarabi si de cumani, dar am observat ca lucrurile sunt in discutie, ca se mai si cearta lumea, asa ca m-am oprit...

Cred ca dincolo de toate, cel mai important pentru noi (legat de munte) este sa incercam sa scoatem in fata toponimele ce ne leaga de munti si sa incercam sa ne dam seama de unde au pornit (iar aici fara sa vrem ajungem sa ne legam de istorie).

Ideea e ca am sa continui cu seria de imagini din Cheile Sohodolului, cu o tematica mai geomorfologica (legata de carst) si biogeografica (legata de vegetatia diversificata de influenta submediteraniana).

Dar, cu toata pasiunea mea pentru istorie, niciodata nu m-am gandit sa caut sa citesc si despre cele de la originile formelor statale romanesti, si am facut greseala sa trec cu vederea acest mileniu "intunecat" in istoria noastra.
Intr-un fel, apartenenta Basarabilor la tinuturile Sohodolului, mi-a trezit un pic curiozitatea de a cauta in urma...

Ceea ce este bine. Foarte bine. Si aveti respectul meu si pentru asta.
Pe de alta parte, sa ne marginim dara la munte si ale sale.

Concluzie ca sa inchei un subiect:
Cliomatematic Basarab este un "primum inter pares" - pe nivelul II de autoritate - cu responsabilitate locala asupra drumului comercial al sarii Mures - Olt - Dunare exact in momentul cind "drumul pe sub munte" (mai tirziu Birlad - Buzau - Olt - deschis pe la 1030) a fost "inchis chiar la sursa" si exact in momentul cind se cauta redeschiderea drumului militar Drobeta - Berzovia - Cenad/Periam, de data asta cu scop comercial si conectarea la acel drum "pe sub munte". Or Basarab avea exact relatiile necesare pentru a realiza acest lucru - in context avea "cele mai bune pile". La propriu. Acest lucru este perfect adevarat si nu are niciun caracter depreciativ.

Ce de informatii interesante! Cautam si eu o poza din Cheile Sohodolului, de la "nari", si dau peste un curs de toponimie! Ce sa mai zic si eu? In limbile slave, de ex. in rusa, "suhoi" inseama sec, deci, pe scurt, sohodol - vale seaca. Se intampla frecvent in arealele carstice ca urmare a infiltrarii apelor de suprafata prin reteaua de fisuri din masa calcarului. Iar in zona Dunarii, de la apelativul rus suhoi provine si numele unui vant - suhovei, care aduce seceta.