Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Dinu Mititeanu <d...@cluj.astral.ro>
Date: Fri, Jan 16, 2004, 3:10 pm
Subject: @ Fw: Corturi, schi-alpinism si bete ( Part I )
De la Mihai Pupeza, cauia ii multumesc/ii multumim! Cerusem, dorisem
adaugiri, corecturi...

CORTURI SI BIVUACURI DE IARNA
Ca in orice pe lumea aceasta, solutii ideale nu exista. Trebuie insa tinut
cont de cativa factori generali care sa asigure un nivel de siguranta si
confort adecvat:
1. In ce conditii vrem sa folosim cortul
2. Dimensiuni/greutate /confort
3. Cort simplu sau dublu (izoterm)
4. Rezistenta mecanica la factorii naturali: vant, ploaie, umezeala,
abraziune, inghet.
5. Usurinta de montare/demontare in conditii dificile.
Nu cred ca costul este un factor. Un material bun costa si totdeauna viata
este mai scampa. A face economie de bani, a merge cu carpeli si a creste
riscul numai pentru a FACE ceva mi se pare nejustificat si iresponsabil.
1. Cum turele de iarna se fac in general in echipe de 3 (sau mai
multi), personal am optat pentru un cort de trei persoane (fac aceasta si
cand merg doar in 2, comfortul aditional rasplatind din plin cca. 1 kg de
greutate in plus). Corturile izoterme de 3 persoane au in prezent o greutate
de 3-4 kg. In ultimii ani folosesc un cort Camp Ganesh de tip semisferic cu
2 abside laterale. Acestea asigura un acces mult mai usor si o folosire mult
mai eficienta a volumului/spatiului, contribuind astfel la o crestere a
comfortului fara a ingreuna cortul sau a-i periclita stabilitate la vant.
Majoritatea producatorilor opteaza pentru materiale sintetice. Exceptie face
Ferrino care mai are inca modele de mare performanta cu cortul interior
din bumbac pentru facilitarea schimbului de aer. Absorbind insa umezeala si
fiind greu de uscat, bumbacul ajunge insa in timp de cativa ani sa
favorizeze formarea mucegaiului cauzand probleme respiratorii si,
totodata, putrezind. Schimbul de aer se realizeaza mult mai bine cu plafonul de
plasa (vezi mai jos).

2. Corturile simple asigura doar protectia la vant si ploaie/zapada.
Daca sunt impermeabile, formeaza condens care devine peste noapte o
pacoste, fie picurand si udand totul, fie inghetand pana dimineata si creind
probleme cu strangerea. Daca materialul din care sunt costruite are un grad de
permeabilitate, orice atingere a partii interioare produce ruperea
tensiunii superficiale si penetrarea dinspre exterior a apei de ploaie sau a celei
formate din topirea zapezii. Corturile simple se folosesc in prezent doar in
situatii extreme, unde greutatea redusa este de mare imporatanta, ele
asigurand in tabere de asalt la mare altitudine protectia de elemente,
protectia termica fiind asigurata de sac/pufoaica. Au o aerisire redusa -
gatirea in ele le transforma intr-o sauna. Inconvenientele de mai sus au
fost oarecum reduse recent prin folosirea GoreTex-ului, insa raportul
eficienta/cost este inca relativ redus, folosirea lor la altitudini sub
6500 m frizand snobismului.
In majoritatea lor absoluta corturile de iarna sunt duble si izoterme.
Stratul de aer de 2-5 cm dintre cele doua foi asigura o izolatie termica
si acustica, precum si o ventilatie care compenseaza din plin pt. surlpusul
de greutate. Un factor extrem de important este largimea sortzului/fustei
(min. 10 cm) in jurul bazei exterioare, care se ingroapa in zapada, asigurand
atat o ancorare sigura cat si izolatia termica. (UN CORT FARA SORTZ SAU LA CARE SORTUL NU POATE FI ACOPERIT DE ZAPADA NU ESTE IZOTERM!) Ca si fundul cortului, sortul trebuie sa fie dintr-un material rezistent la abraziuni/rupere. Va fi totdeauna in contact cu zapada (care peste noapte
ingheata si care la dezgropare dimineata, il poate sfasia), cat si cu
obiectele de ancorare (bete de schi, coltari, pioleti, schiuri, pietre,
etc.). In cei 25 de ani de umblat iarna am ajuns la concluzia ca sortul
este unul din cei mai importanti factori, atat de confort cat si de
siguranta/rezistenta a cortului in situatii extreme. Un sort pe sub care
ajunge sa intre aerul poate duce in caz de vant puternic sau viscol la
"umflarea" cortului si la sfasierea lui, cu consecinte greu de evaluat.
Corturile moderne AU PLAFONUL PANZEI INTERIOARE DIN PLASA FINA pentru a preveni printr-o ventilatie adecvata formarea condensului. Diferenta este
extraordinara. Cum caldura este retinunta de stratul de aer dintre fete si
nu de grosimea materialului fetzelor, diferenta de randament termic este
minima, cea de comfort general insa, semnificativa. Fatza exterioara are
cel putin o gura de aerisire reglabila in partea superiora - pe acoperis (al
meu are 2 dispuse simetric) si cate una pe fiecare absida.
Nu cred ca este cazul sa punctez prea mult aspra caracterului impermeabil
al fundului.
Micile buzunare pe interiorul cortului sunt extreme de utile si oricate ar
fi nu par suficiente. La fel, un mic carlig de plastic sub plafon - pentru
agatarea lanternei, gaici pe laterala intre care sa se poata lega o
cordelina pt. atarnarea lenjeriei umede - nu se poate usca totul in sacul
de dormit; amanunte...

3. Rezistenta la factorii naturali este cruciala. Evident ca pe acest
fond, constructia cortului de iarna este adaptata unor cerinte deosebite.
Multe le-am enumerat la punctul 2. Asi puncta in plus si/sau din nou
asupra urmatoarelor:
a. Forma aerodinamica;
b. Ancorarea simpla insa sigura (vezi si 4. mai jos). Cum mentiona si
Dinu, functie de nivelul de calitate a cortului si gradul de rezistenta
cerut, se folosesc 2, 3, 4 sau chiar 5 nervuri. In ultimul timp, doar
nervuri de duraluminiu sau titan, care la un diametru de 8-10 mm au ajuns
sa ofere siguranta necesara. Modurile de stabilizare a structurii cortului pe
nervuri poate varia: se face fie prin agatarea foii interioare de nervuri
in timp ce foaia exterioara se aplica deasupra acestora si se leaga cu mici
bride, fie ca nervurile vin inserate prin tuburi externe fetei exterioare,
in care caz, fata interiora atarna direct de cea externa. Evident, cele 2
variante au avantaje/dezavantaje: (1) cortul se monteaza in mod divers si
cu rapiditate diversa, (2) cele cu nervuri pe exterior sunt mai zgomotoase si
cu o aerodinamica mai proasta, insa mai usor de montat/demontat in conditii
extreme.
c. Posibilitatea de reglare a distantei dintre cele doua fetze este si
ea importanta in conditii de umiditate variabila, cand materialele celor
doua panze lucreaza diferit. Ea se realizeaza prin curele cu catarame
reglabile similare celor de la curelele rucsacilor, dispuse in jurul
perimetrului cortului.

In numeroasele ture din Alpi si recent in Patagonia in circuitul de 120 km
pe Hielo Continental Sur in jurul lui Fitz Roy/Cerro Torre, m-am bucurat
fiecare clipa petrecuta in cort de confortul si siguranta date de 4
caracteristici principale: (1) forma semisferica cu abside laterale,
(2) plafonul interior din plasa, (3) sortul abundent si rezistent si
(4) aerisirile mari si versatile. Am petrecut nopti in viscole cu vant pana
la 140 km/h, ploi si schimbari bruste de temperatura.

Completari relativ la locul de cort ales si montare:
Cortul nu se monteaza niciodata intr-o "groapa" unde fie se aduna zapada
batuta de vant, acoperind cortul, fie se formeaza vartejuri de aer
scuturandu-l si destabilizandu-l. Nu este o gluma faptul ca in caz de
acalmie de vant, aerisirea intr-o depresiune devine precara, iar bioxidul
de carbon care se acumuleaza jos, poate duce la hipoventilatie, dureri de cap
sau chiar asfixiere; din acelasi motiv, zidul de protectie din zapada,
daca se face, nu va fi niciodata complet inchis pe toate cele 4 parti.
Stancile pot asigura protectia, atat impotriva vantului cat si a
avalanselor, seracurilor, etc. Prefer totdeauna o platforma sapata intr-un
loc putin ridicat fata de imprejurimi, langa o stanca, eventual
surplombanta.
Nivelarea platformei, cu cat este facuta mai meticulos, cu atat asigura un
confort nocturn mai mare. In lipsa unei lopeti, platforma se poate
batatori
cu picioarele, iar pentru netezire se pot folosi (in zapada moale, fara
pietre si cu atentie!) schiurile.
Pt. ancorare se folosesc betele de schi, schiurile (legati cordelinele de
legatura schiului, nu in jurul schiului - la vant canturile le pot taia!),
pioletii, coltarii, pietre, etc. Am constatat in mod repetat ca un sort
larg si bine acoperit cu zapada da mai multa stabilitate decat ancorale
punctuale
(atentie dimineata la indepartarea zapezii de pe sort - graba si pioletii
va pot lasa cu...zdrentze). Coltari, bete si pietre, toate ingropate in
zapada batatortita functioneaza perfect (pot crea probleme la dezgropare -
dimineata zapada este deobicei inghetata. N-am folosit niciodata tarusi. O
rola de leucoplast proaspat, lat de 8-10 cm (sau Duct Tape) si cordeline
suplimentare nu trebuie sa lipseasca pentru a facilita reparatii si o
ancorare versatila.
Am preferat totdeauna o rutina de montare/demontare in care fiecare joaca
rolul sau, de fiecare data acelasi. Aceasta sigura fluiditate, rapiditate,
evita calcatul pe picioare sau neglijatul unei operatii si-n final, mentine o atmosfera destinsa si incredere reciproca chiar si-n conditii extreme
(montarea unui cort la vant de 120 km/h se poate trasforma intr-o drama!).
Deobicei, odata interiorul ridicat, unul din membri se ocupa doar de
interior, in primul rand intinzand saltelele si pregatind "bucataria" in
timp ce celalalt/ceilalti finalizeaza montarea. Nu este nimic mai placut
ca, scuturat de vant si luptandu-te cu ancorele, sau odata montarea completa
sa ti se-ntinda o cana de ceai sau supa fierbinte si sa poti intra in cortul
primitor, cald, cu toate la locul lor.
Saltelele autogonflabile sunt excelente din punct de vedere izoterm, insa
riscul unei defectiuni nu merita a fi asumat. Dupa ani de folosinta fara
probleme, in Patagonia saltelele lui Puiu si Adrian, luate de vant au
nimerit peste singura piatra din zona si au facut cate un mic por.
Consecinta: nani pe saltelele desumflate, rucsaci, pufoaice si corzi, cu
ultima saltea intreaga pusa transversal, sub zona rinichilor. Noroc ca
eram spre sfarsitul turei. Le voi folosi in continuare vara, in camping. Voi
lua de-acuma iarna intotdeauna saltele din poliuretan (cele cu o fatza ridata
sau cu guguloaie ca sa mareasca perna de aer si cu celalata acoperita de
un strat metalic reflectorizant termic).
Echipamentul personal este o problema de preferinte, o pufoaica insa nu
tebuie sa lipseasca, iar sacul poate fi fie cu puf, fie cu fibre sintetice
care in ultimul timp sunt inalt performante si par a fi tot mai mult
preferate: sunt mai usoare, nu se umezesc si au calitati termice superiore.
Idea generala pentru toate materialele este: nu comparati orice doar
pentru ca este ieftin sau la moda, sau ca v-ati obisnuit cu un anume tip.
Adaptati-va achizitia la nivelul la care vreti s-o folositi, chiar daca
aceasta va poate face sa strangeti cureaua. Mergem pe munte sa ne bucuram,
nu sa suferim; si sa ne-ntoarcem sanatosi.
La altitudini joase arzatoarele tip Camping Gaz (cu butan) mi-au fost
totdeauna suficiente. Sunt curate, sigure si usoare. Le-am folosit pana la
5500 m fara probleme. Mai bune sunt cele cu propan, gen Coleman. In
Patagonia (din motive legate de probleme de aprovizionare) am folosit un
MSR Dragon Fly cu benzina (merge cam cu orice ce arde), extrem de puternic si
stabil. Doar sforaitul lui te-ncalzeste. Este insa complicat, avand
butelia separata de arzator. N-am avut niciodata probleme cu aprinderea
arzatorului in absida, este o problema de atentie si de cunoasterea ustensilei. Cei
care mai aveti vechile primusuri Juwel, sau copiile lor rusesti sau cehesti,
sunteti fericiti, acestea avand doar eventuale probleme de stabilitate a
vasului pe arzator (nimic nu-i mai placut ca suptul unei supe varsate pe
sacul de dormit!). Orice ati folosi, scandurica mentionata de Dinu ca baza
pt. arzator, o folie de aluminiu intre ea si arzator ca reflector termic,
cat si un paravan antivant din folie subtire si pliabila din aluminiu in
jurul arzatorului le-am gasit extrem de utile. O bricheta de rezerva este
totdeauna binevenita cand cea principala se joaca de-a v-ati ascunselea
(si-o face destul de des), se goleste sau se sparge ascunsa sub noinoaptea.
N-am folosit niciodata lumanari; pot pata, arde, etc. lanternele frontale
mi s-au parut mai la-ndemana, cu masurile de conservare/intretinere
mentionate de Dinu.

Nu exista retete totale, experienta, afinitatile si aptitudinile fiecaruia
determinand detaliile. Insa, o pregatire si organizare atenta fac parte din
regulile de baza ale jocului.
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii CODRU-MOMA  
Muntii ZARAND  
Zona CHEILOR TURZII  
Muntii TRASCAU  
Muntii MUNTELE MARE  
Masivul VLADEASA  
Muntii PADUREA CRAIULUI  
Muntii GUTAI  
Muntii TIBLES  
Muntii RODNEI  
Obcinele BUCOVINEI  
Muntii RARAU-GIUMALAU  
Munceii NEAMTULUI  
Muntii CALIMAN  
Muntii GIURGEU  
Muntii HASMAS  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC  
Muntii CIUC si NASCALAT  
Magura CODLEI si Muntii PERSANI  
Muntii BODOC (CIOMATU)  
Muntii BRETCU-OITUZ  
Muntii BIHOR  
Muntii GARBOVEI  
Muntii FITIFOI (PREDEAL)  
Muntii POSTAVARU  
Muntii PIATRA MARE  
Muntii BUCEGI  
Muntii PIATRA CRAIULUI  
Muntii FAGARASULUI  
Muntii CAPATINII  
Muntii LOTRU (STEFLESTI)  
Muntii CINDREL (CIBIN)  
Muntii PARING  
Muntii SUREAN  
Muntii VALCAN  
Muntii MEHEDINTI  
Muntii CERNEI  
Muntii RETEZAT  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii PARING - Cabana Groapa Seaca  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Garofita Pietrei Craiului  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Vantului  
Muntii CODRU-MOMA - Satul Camp Moti  
Muntii CODRU-MOMA - Satul Camp  
Muntii CODRU-MOMA - Creasta Principala  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Poiana Inchisa  
Muntii ZARAND - Varful Cap De Drac  
Zona CHEILOR TURZII - Comuna Mihai Viteazu  
Muntii TRASCAU - Cheia Vaii Pietrelor  
Muntii TRASCAU - Pe Sub Poiana Ascunsa  
Muntii TRASCAU - Valea Ascunsa (paraul Sec)  
Muntii MUNTELE MARE - Rezervatia Scarita-Belioara  
Muntii MUNTELE MARE - Pietrele Marunte (1733)  
Muntii MUNTELE MARE - Mt. Sesu Cald (1562)  
Masivul VLADEASA - Pietrele Albe  
Muntii BIHOR - Avenul Acoperit  
Muntii BIHOR - Poiana Lumea Pierduta  
Muntii BIHOR - Valea Somesului Cald  
Muntii BIHOR - Dealul Pietrele  
Muntii BIHOR - Groapa Ruginoasa  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Groapa Sohodolului  
Muntii GUTAI - Groapa Chiuzbaii  
Muntii TIBLES - Varful Groapa  
Muntii TIBLES - Sub Varful Pietrei (1074)  
Muntii RODNEI - Saua Curatel  
Obcinele BUCOVINEI - Varful Piciorul Inalt  
Muntii RARAU-GIUMALAU - Varful Piciorul Lat (1233)  
Munceii NEAMTULUI - D.N. 15 (langa Fostul Motel Cristi)  
Munceii NEAMTULUI - Rezervatia De Tisa  
Muntii CALIMAN - Varful Pietrele Rosii (1681)  
Muntii CALIMAN - Rezervatia 12 Apostoli  
Muntii GIURGEU - Creasta Fagu Inalt (1416)  
Muntii HASMAS - Piatra Singuratica  
Muntii HASMAS - Cabana Piatra Singuratica  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Paraul Cald  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Satul Racu (scoala Generala)  
Muntii CIUC si NASCALAT - Varful Inalt  
Muntii CIUC si NASCALAT - Varful Viscol (1493)  
Magura CODLEI si Muntii PERSANI - Piscu Inalt (941m)  
Muntii BODOC (CIOMATU) - Sanatoriul Turia  
Muntii BODOC (CIOMATU) - Sanatoriul Carpinis  
Muntii BRETCU-OITUZ - Comuna Zabala (preventoriu)  
Muntii RETEZAT - Varful Bucura I  
Muntii BIHOR - Pietrele Herculane  
Muntii GARBOVEI - Plaiul Lui Sos Mihai  
Muntii FITIFOI (PREDEAL) - Sanatoriul Climateric  
Muntii POSTAVARU - Groapa De Aur  
Muntii POSTAVARU - Pietrele Lui Solomon  
Muntii PIATRA MARE - Camping Darste  
Muntii BUCEGI - Muchia Pietrei Arse  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Podul La Riul Mare Spre Magura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Pietrelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Joaca  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Curmatura Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Padinei Inchise  
Muntii FAGARASULUI - Transfagarasan  
Muntii FAGARASULUI - Valea Caprei  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Plaiul Foii  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Chica Pietrelor  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Foii  
Muntii CAPATINII - Stina Groapa  
Muntii CAPATINII - Satul Pietreni  
Muntii CAPATINII - Pietrele Lui Bot  
Muntii LOTRU (STEFLESTI) - Saua Groapa Timpei  
Muntii CINDREL (CIBIN) - Partia De Schi  
Muntii CINDREL (CIBIN) - Culmea Picioarele Cailor  
Muntii CINDREL (CIBIN) - Varful Lui Mihai  
Muntii PARING - Saua Groapa Seaca  
Muntii PARING - Saua Groapa  
Muntii PARING - Izvoru Cald  
Muntii PARING - Sub Varful Pietrele Albe  
Muntii SUREAN - Valea Taia  
Muntii SUREAN - Petrila (Taia)  
Muntii VALCAN - Monumentul Mihai Viteazu  
Muntii VALCAN - Saua Groapa Nedeutii  
Muntii MEHEDINTI - La Carlige (DN 67D)  
Muntii MEHEDINTI - Podul Natural Ponoarele  
Muntii MEHEDINTI - Varful Pietrele Albe  
Muntii CERNEI - Mt. Pietrele Albe  
Muntii RETEZAT - Lacul Bucura  
Muntii RETEZAT - Cabana Pietrele  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI - Varful Pietrele De Moara  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Groapa Iepii  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Satul Stancilova  
Muntii METALIFERI  


There are no comments for this message
Login or register to comment