Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Dinu Mititeanu <d...@cluj.astral.ro>
Date: Mon, Sep 1, 2003, 2:12 am
Subject: @ Victime ale crestelor fagarasene
Victime ale crestelor fagarasene.

Dinu Mititeanu

Motto: Din pacate unii trebuie sa cada pentru ca cei multi sa invete.
Ernst Hemingway


In turele noastre pe munte, intalnim deseori semne comemorative: mici monumente, cruci, placute, in memoria unor oameni care au plecat din acel loc nu mai departe, nu spre casa si cei dragi ci spre " alte taramuri" - loc de odihna vesnica.
Titlul de mai sus nu e corect, caci de fapt - cu rare exceptii- ei au fost nu victime ale muntelui ci ale propriilor greseli, ale ignorantei, ale inconstientei, ale infatuarii. Si ori de cate ori trecem pe langa un astfel de semn comemorativ, e omeneste sa ne oprim o clipa, un moment de reculegere pentru un om pe care l-a chemat Muntele ca si pe noi, doar ca el nu a raspuns corect la acea chemare. A gresit ceva, asa cum fiecare mai gresim in viata si chiar pe munte. De obicei ne intrebam: " Ce o fi gresit oare?". Caci afland ce au gresit ei, vom putea - daca suntem intelepti- sa invatam, sa nu repetam greselile lor.
Cineva isi punea nu de mult - pe lista- o astfel de intrebare intr-un Reply:
==========================================================
>Cand am fost si eu pentru prima data acu vreo cateva saptamani in
Fagaras, am ramas cu niste intrebari pe care mi le-am amintit acum
citind RT-ul tau.
Am vazut doua monumente care nu stiu ce reprezinta: Monumentul Nerlinger
si inca unul (nu stiu daca are nume) langa lacul Capra. Pe alpinet.org e
pomenit in multe locuri (ba are si cateva poze) insa nimeni nu spune ce
>reprezinta si de ce se numeste asa.
===============================================================

Am promis ca voi raspunde eu, daca nu o face altcineva:

1. Monumentul Nerlinger: aflat in Saua Vartopului, intre Vf. Arpasul Mic si Arpasul Mare.
Data accidentului: 30 iunie 1930, asa am notat eu in carnet de pe soclul monumentului, dar poate ca ultima cifra nu se vedea clar; in cartile lui Ilie Fratu si Andrei Beleaua scrie 1934.
Acolo au murit Richard Nerlinger si Herta Ruzicka. Nu stiu cauza.

2. Monumentul alpinistilor de langa lacul Capra.
Acolo au murit intr-o avalansa in 7 febr. 1963, Marius Anitia -medic, Igor Popovici- matematician si studentii Ioan Silca si Constantin Zamfir. Pare-mi-se ca primii doi erau tot studenti, dar in ultimul an, dar asta nu e important. Nu e important nici faptul ca din diverse motive, in unele perioade, au facut parte din alte cluburi: Igor Popovici la Metalul Buc, Ioan Silca la Corvinul Hunedoara, asa cum gasim in inestimabila carte a Marelui Baticu.
Efectuasera Creasta Arpaselului, asa cum au dovedit fotografiile din aparatul lor foto, gasit vara, o data cu trupurile lor, legati in coarda cate doi. Desigur nu in Caldarea Capra unde e monumentul, ci sub Arpasel, in Caldarea Fundul Caprei, unde au murit si oradenii asta iarna..
Pentru acel monument -asa stiu eu- a contribuit tatal lui Marius Anitia, dar jumatate din suma necesara a dat-o UASCR-ul (Uniunea Nationala a Studentilor "Comunisti";), asa ca.. nu s-a putut ridica o cruce, ci un obelisc, cum il stiti. Din cauza formei lui - ce amintea de monumentele pt. ostasii sovietici "eliberatori", unii turisti erau la inceput nedumeriti. Eu am auzit acolo o discutie intre doi tineri; unul pornise pe poteca mai departe, unul deviase spre monument zicand: " Stai sa vad ce e cu dracia asta!". Dupa ce a citit, a pornit mai departe cu capul plecat...

Cateva adaugiri:
- Igor Popovici, impreuna cu Robert Domnesteanu, au efectuat prima ascensiune de iarna a Fisurii Albastre intre 30 dec.1962 si 1 ian. 1963, deci cu doua bivuacuri in perete, inclusiv noaptea de revelion! Senzational pentru acele vremuri, cu echipamentul de atunci. Am auzit pe la ref. Costila ca ar fi putut termina si doar cu un bivuac in perete, dar au dorit ca sa ramana in istoria alpinismului ca au facut revelionul in Fis. Albastra.
- Era a 2-a parcurgere de iarna a Cr. Arpaselului. Prima o facuse Al. Floricioiu si Teodor Hurbean in 27 apr. 1959.
- La comemorarea a 10 ani de la moartea celor patru membrii ai echipei "Stiinta Bucuresti", Iosca Ghetie si Mihai Pupeza, au efectuat "In Memoriam" intr-o zi si o noapte prima parcurgere dus- intors a Crestei Arpaselului: vest-est si inapoi. Sensul vest-est era o premiera. Recitesc uneori cu emotia primei lecturi, relatarea lui Mihai din revista "Romania Pitoreasca" nr. 5/1973.
- Nu de mult, a intervenit intr-o discutie..domnul Robert Domnesteanu, care traieste acum in Anglia. Daca citeste acest mesaj sau i-l trimite cineva impreuna cu respectele mele - poate ma corecteaza/ completeaza. Dar l-as ruga - nu doar eu- din ceva notite sau chiar si doar din amintiri- sa ne povesteasca ceva despre acea premiera a Albastrei.. albe!.

3. Robert Ungureanu Boltres, fost salvamontist sibian, are si el un mic monument din piatra, (asemanator cu mon. Nerlinger), pe Fruntea Moasei, cu circa o ora mai sus de Cab. Suru. Era sot si tata. Avea 33 de ani. A murit la datorie, ca salvamontist, in 13 martie 1980, intr-o mica avalansa declansata in timp ce zeci de oameni, alpinisti si salvamontisti carau trupul lui Gigi Pascu -alpinist din Zarnesti, care are o cruce alaturi de monumentul lui Robert. Acesta si coechipierul sau declansasera cu doua zile mai inainte, de sub Vf. Moasa- o uriasa avalansa. N-au mai urcat pana in varf, au traversat spre stanga, vazand ca zapada e inghetata, dar nu facusera o sectiune in ea: ar fi constatat pericolul: era inghetat doar stratul superficial, care a glisat pe cel "pulver" de dedesubt.

4. Alpinistii turdeni Szalma Mihaly - Mishi si Halmagyi Laszlo - Laci, au o placutza pe malul lacului Podragu. Declansasera in 22 ian. 1974 o avalansa, din care scapase viu coechipierul lor Grig Bodea, care, impreuna cu cabanierul pe care l-a alertat rapid, i-a gasit, dar morti prin traumatisme, nu sufocare (rezultatul autopsiei). De fapt i-a gasit catelul cabanei! Ei veneau de la Heculane spre Sinaia, una din normele necesare pt.titlul de "Maestru al Sportului". Se pacalisera caci -dupa un viscol de peste 30 de ore, au constatat ca ninsese putin. Misi - ceilalti doi aveau putina experienta de iarna- hotarase ca nu e pericol de avalansa. Fals! Era pericol f. mare, caci ninsese cu vant si parsivele <placi de vant > (Windbett, plaques a neige) erau capcane pentru ei. Prima intalnita le-a fost fatala, cam la jumatatea distantei intre cabana si Fereastra Podragu. Daca Misi ar fi mers primul...poate ar fi sesizat pericolul... Repet ce am spus mereu: ca majoritatea avalanselor cu victime din munti sunt de acest gen. Pericolul dupa ninsori abundente sau la incalzirea accentuata a vremii- il stiu cam toti. Cam toti, dar nu toti, vezi mai jos!

5. Cei 23 de morti in avalansa de la Balea in 17 apr. 1977. Sibieni intre 13-52 de ani, 16 erau sub 18 ani, majoritatea de 17-18 ani. Ninsese mult cu "mazariche" ("neige granuleuse";), un tip de zapada uscata mai periculoasa decat cea "pudroasa, prafoasa" (nu "prafuita", cum e scris in multe publicatii!!). Eu si alti clujeni cu copiii nostri ce terminasera tabara, coboram cand sibienii urcau. Doi prieteni din Cluj ramasesera la Balea. Au participat, cu plute improvizate, la scoaterea cadavrelor din apa lacului, unde ii varase pe cei mai multi uriasa forta a zapezii ce rupsese gheatza -nu subtire- a acestuia. Unul dintre ei mi-a relatat ca profesorul-antrenor (48 de ani) le-a spus copiilor: " Cine nu iese la batut partie, nu mananca de amiaza!" si mi-a adaugat: "Prietenul tau salvamontistul sibian cu care te-am vazut povestind l-a averitzat: "Nu faci bine Schulli, zapada asta e f. periculoasa". Profesorul i-a raspuns: "Nu ti-e rusine? Eu ti-am pus schiurile pe picioare; acum imi dai lectii?" Da, ii dadea lectii, caci se pricepea la zapezi, dl. profesor doar la schi... Ar fi trebuit sa-l opreasca pe dl. profesor cu pioletul? Poate unii asa veti spune, "de ce nu a facut totul..?" usor de facut afirmatii acum. Si eu- care dau sfaturi unora pe munte- ma gandesc apoi ca daca acestia o patesc, voi avea remuscari "ca nu am facut totul".. Dar, dupa cate stiu- discutia relatata mai sus nu a mai fost redata la ancheta...

5bis. 6 militari (din 12 ingropati in acea avalansa). Lucrau la transfagarasan. S-au adapostit de caderi de pietre sub o surplomba din curba drumului in lucru, chiar pe un culoar /valcel. Jos ploua, dar sus, in ceatza ningea si explozia a declansat avalansa care i-a acoperit. Toma Boerescu- seful de atunci al salvamontului sibian, incercase in zadar la sosirea primei ierni peste santier sa dea niste sfaturi ofiterilor genisti. Nu le-a pasat de un civil pisalog..
.
6. Trei fotbalisti de la "Checeana" jud. Timis, morti pe Vf. Negoiu in 2 iulie 1977: Petru Pancov -25 ani, Milorad Ciutupa-19 ani si Traian Vicovan- 17 ani. I-a prins vremea rea, ploaie, ceatza. Moarte tipica prin hipotermie.

7. Bernath Anna Kornelia- din Budapsta, are o cruce spre vest de Vf. Laitel. A decedat in 23 aug. 1970.

8.. Sile Nicolau- 16 iulie 1967, "pionier al schiului romanesc"- cum scrie pe placutza aflata intre Vf. Laitel si Vf. Laita. Nu stiu cauza.

9. Marian Ciornei- student chimie- Bucuresti, 1948 - 21 aug. 1968- inca se vede scris pe crucea aflata in poteca, la coborarea de pe Vf. Podu Giurgiului spre Corabia. Atunci au mai murit inca doi tineri dintr-un grup de sase, care au semnat ca "pleaca pe raspundere proprie" de la Podragu. Doi s-au intors, unul a ajuns la Sambata, trei au fost gasiti decedati prin hipotermie, la diferite distante unul de altul. Un prieten clujean - Andrei Barla- atunci alpinist la Dinamo Brasov- mi-a relatat ca ei- alpinistii dinamovisti- au protestat: " nu suntem cioclii" cand, ca de obicei- nefiind inca Salvamont- au fost solicitati sa care mortii. Pana la urma s-a dus Nea Paul Fozocos si nu mai stiu cine, cu doi tigani cu cai dati de oficialitati din Victoria. Retin, caci Nea Paul - cu umorul sau - de data asta macabru- ne-a povestit la o alpiniada ca un cal s-a rostogolit din poteca. Tiganul striga " Aoleu, calul meu!, iar Nea Paul ":" Aoleu, mortul meu!" Dupa acel accident, in fine s-a hotarat sa se infiinteze Salvamontul. Am aflat ca unul din tinerii decedati atunci era fiu de ceea ce acum se numeste VIP.

10. Alexandru Balint -15 dec.1954- 29 sept. 1993. Are crucea pe culmea Scarisoara. Nea Petre de la Barcaciu va poate spune povestea. La fel si povestea mortii lui Bogdan Furdui -student din Cluj, in 1 ian. 1995, intr-o avalansa declansata de grupul sau, pe poteca spre Negoiu. Tot un valcel le-a fost fatal. Placa de vant. Eu stiu povestea si de la Marlene, care era acolo (dar la cabana, nu in grupul avertizat de Nea Petre sa nu plece ca e pericol)

10 bis. O cruce de pe malul lacului Urlea- aminteste de un tanar care a murit inecat: a jucat fotbal cu prietenii pe gheatza lacului.

Mai sunt si au mai fost si alte cruci, placutze in Fagarasi. (stiu ca "Fagarasi" nu e corect dpdv lingvistic).
Una, in Fer. Mica a Sambetei, aminteste de un tanar care a incercat sa coboare pe acolo in bascheti, cand hornul mai era cu multa zapada. Deci alunecare- lovire de stanci, la fel ca si multi dintre cei care au cruci/ placutze pe Valea Jepilor si Poteca Schiel, cu data decesului prin vacante de primavara, dar si prin mai- iunie, cand ei cred ca zapada s-a dus de mult!..
. In Fagarasi au fost ani cand au murit peste 10 persoane. Nu tuturor li se pune cruce, caci atunci am merge pe munte ca prin cimitir!

11. Au murit 4 "alpinisti" din Calarasi, in valea Boia, plecand fara echipament adecvat si fara experienta de iarna, sa faca iarna traseul Suru- Negoiu!

12. Mihai Sandru - 34 ani, profesor din Cluj a murit in valea Balea, cam in dreptul stanei (unde se intalnesc cabinele), declansand o avalansa. I se spusese sa tina firul vaii, dar el a taiat cu schiurile pe poteca de vara, un culoar din cele pline de zapada -in noiembrie instabila- dinspre muchia Balii

13. Cinci turisti din Ungaria- dintr-un grup de sase, au murit in iunie 1974 de hipotermie in Caldarea Serbotei; o ploaie cumplita transformase valea Serbotei intr-un torent de netrecut. Ei veneau de la Suru. Desigur ipoteze "ca poteca nu era marcata, ca i-au jefuit ciobanii..". Un delegat al ambasadei maghiare, insotit si de un salvamontist, s-a lamurit la fatza locului.

14. Doi studenti, in martie 1998, putin mai sus de Cascada Balea, au alunecat pe zapada "beton" si s-au lovit mortal, incercand s-o salveze pe o fata, care alunecase prima dar se oprise ca prin minune... Piolet? Coltari? Ce sunt alea?

15. Radu Balan -24 de ani din Craiova, a murit de hipotermie in 23 febr. 1996 pe Fruntea Moasei.

16. Bebe Dragan, 43 de ani, om de munte, a murit in dec. 99 in avalansa la Balea.

17. Doi tineri din RDG - Uwe si Gunter au murit in Caldarea Sambetei, in 13 febr. 1976 intr-o avalansa (desigur declansata de ei.) Am vazut-o la cateva zile dupa accident. Veneam de la Suru. Era "arata" de cautatori: salvamontisti, militari si voluntari de la Combinatul Victoria. Unul a fost gasit doar vara! Veneau de la Pl. Foii si se bagasera pe acel culoar din stanga potecii pe care se urca vara spre Fer. Mare, dupa bifurcarea/ trifurcarea potecii spre Fer. Mica si Racorele. Este un tipic culoar de avalanse!

18. Iulian Stanciu- avalansa pe un valcel mai sus de cab. Urlea, in 14 martie 1996.

19.. Ingrid Lutz- 24 de ani din Medias si un caine, iarna 1988, avalansa mai jos de cabana Turnuri, mult comentata si de specialisti. Unul dintre supravietuitori - afirma ca au respectat legea muntelui: dupa o ninsoare f. abundenta, au asteptat 24 de ore in cabana. Da, pericolul e maxim in primele 24 de ore. Ei au vazut in ziua precedenta, de la cab. Turnuri cum curg avalansele, le-au auzit si noaptea cum"tuna". Frecventa lor, a celor spontane, autodeclansate scade progresiv, dar riscul exista sa mai curga si mai ales sa declansezi tu una; termenul de stat pe loc e de 3 zile! In orice caz, se pare ca e singurul caz care se potriveste cu ce scriu ziaristii: " I-a surprins o avalansa". Nu ei au declansat-o; a venit dinspre Muchia Taratza pe un culoar sinuos si ei nu au vazut-o/ auzit-o din timp, din cauza vegetatiei din zona.

20.. Gabriel Cojocaru- "Kity"- mort in 29 martie 1997- avalansa la Balea, langa gura tunelului, declansata de ei cu snowboard-urile. A fost gasit doar vara, in 30 iunie. A scapat viu (a fost auzit!!! /gasit/ dezgropat) Calin Tataru din Baia Mare, fost student al meu. Mari artisti in "schi salbatic", total habarnisti in probleme de avalanse, in "a citi zapada".

21. Dan Beldea- fost drag coleg activ pe lista Alpinet- cazut mortal pe intuneric, pe Muchia Serbotei, in 9 febr. 2002.

22.. Cei 3 speologi oradeni -in avalansa din Fundul Caprei, in 28 dec. 2002.

23. Cei doi tineri trazniti recent langa Ref. Berivoescu. Parerea mea e ca a fost caz tipic de ghinion. Conformatia terenului (plat) nu le permitea solutii/pozitii alternative. Aici nu putem spune ca au gresit: nu au coborat din creasta, au stat sub o surplomba sau in gura unei pesteri, sub un copac izolat. Singurul lucru era sa nu alerge si sa stea intinsi, nu in picioare. De traznet au mai murit oameni: Pe Vanatoarea lui Buteanu, pe creasta Pietrei Craiului, pe Creasta Vanturarita. Aceia poate ca au gresit.


Desigur ca lista mea e incompleta. Salvamontisii din Sibiu, Victoria, Curtea de Arges si Pitesti ar putea sa mai dea multe nume.

Mai sunt si placutze In Memoriam, dar respectivii nu au murit acolo. Din Fagarasi dau doua nume:

1. Hono Heinrich Breith 1929-1997, scrie pe o placutza langa Caltun. A fost alpinist sibian, cabanier la Negoiu si la Balea, un adevarat cabanier.
2. De Aristde Stavros- brasovean, unul dintre fondatorii salvamontului, ne aminteste o placutza de inox fixata pe un bloc de stanca langa poteca ce -din Valea Sambetei, incepe sa urce spre Caldarea Racorele.

Asa e si in cazul alpinistilor care au placutze in Bucegi, sub Izv. Costila. Am amintit numele lor in "Urcand spre Costila"- un articol al meu din rev. Muntii Carpati nr. 19, care fusese (mai este?) pus si pe site-ul Alpinet. Un fel de "cimitir/ mormant simbolic", cum e cel din Tatra. In Tatra e un loc anume destinat, pentru insemne funerare- numit chiar "Symbolicesky cintorin"; e interzis a se pune la locul accidentului.
Nici cei care au placutze pe bolovanul-sarcofag de langa Ref. Gentiana, nu au murit pe munte; au fost insa montaniarzi ai zonei.

Revenind la "victimele Fagarasilor", analizand cauzele pe care le stiu, reamintesc ce am spus la catafalcul lui Cuxi:
" Muntele nu e un ucigas. E e un bunic, un urias bland si bun, care, din joaca nevinovata, din prea multa dragoste ii innabusa uneori cu imbratisarile sale pe prichindeii prea neastamparati"

Cam asta reiese si dintr-un mai vechi articol al lui Walter Kargel "Victime ale imprudentei" din Almanahul Turistic 1974, in care analiza 36 de cazuri de decese pe munte in 50 de ani precedenti. Numai alpinisti, nu si turisti. Ajungea la concluzia ca - trist dar adevarat- mortul a fost vinovat. Si incheia (scuze, am mai scris asta, o repet mai ales pentru cei mai nou veniti pe lista):

" Aceste accidente nu m-au descurajat, nu am dat vina pe munte, n-am ajuns sa urasc muntele si alpinismul. Ma gandesc cu pietate la cei cazuti in munti, incerc sa nu fac greseli, dar merg pe munte cu aceeasi bucurie pe care am simtit-o prima oara. Alpinismul (eu: putem spune: Muntele!) este bucuria suprema a vietii mele".

Si eu gandesc la fel. Sa adresam acelor victime cate un gand pios cand trecem pe munte langa insemne In Memoriam si sa ne gandim ca ei/ele ne spun: "Nu faceti greseli pe munte! ". Sau sa ne amintim ce scria Lionel Terray: " Sa riscam, dar cu masura", adica riscul sa fie mult mai mic decat curajul, in orice caz sa nu consideram imprudenta drept curaj.
- - - 0 0 0
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.

Other messages in the same thread:
SubiectAutorData
 @ Victime ale crestelor fagaraseneDinu MititeanuSep 1, 2003
   Re: @ Victime ale crestelor fagaraseneady musetescuSep 1, 2003
   @ Re: Victime ale crestelor fagarasenem_ciamaSep 1, 2003

Links to the Mountain Guide:
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Baia Cocosului  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Saua Balintei  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Poiana Balintei  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Tabara Suncuius  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Caprei  
Munceii INTORSURII - Intorsura Buzaului  
Munceii INTORSURII - Satul Valea Mica  
Muntii BUCEGI - Valea Jepilor  
Muntii BUCEGI - Varful Costila  
Muntii BUCEGI - Ref. Salvamont  
Muntii BUCEGI - Tabara Caprioara  
Muntii BUCEGI - Crucea Caraiman  
Muntii BUCEGI - Muchia Pietrei Arse  
Muntii BUCEGI - Sinaia  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Casa de Vanatoare Barsa Mare  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Casa de Vanatoare Piatra Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Cornul Vanatorului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Garofita Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Podul La Riul Mare Spre Magura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Crucea Granicerului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Pietrelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Joaca  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Varful Piatra Mica  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Curmatura Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Brina Caprelor (Craiului)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Zarnesti  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Casa Crucea Pajurei (dn73, Km93.5)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Mormintul Florichii  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Crucea Vatafului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Plaiul Foii  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Fereastra Zmeilor  
Muntii FAGARASULUI - Varful Tataru (1465)  
Muntii FAGARASULUI - Transfagarasan  
Muntii FAGARASULUI - Valea Caltun  
Muntii FAGARASULUI - Izvorul Negoiu  
Muntii FAGARASULUI - Valea Caprei  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Scarisoara Mare  
Muntii FAGARASULUI - Varful Scarisoara Mica  
Muntii FAGARASULUI - Muchia Lui Fat  
Muntii FAGARASULUI - Cascada Moasei  
Muntii FAGARASULUI - Valea Moasa Sebesului  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Suru  
Muntii FAGARASULUI - Culmea Moasa  
Muntii FAGARASULUI - Valea Moasa Avrigului  
Muntii FAGARASULUI - Piscul Serbota  
Muntii FAGARASULUI - Strunga Ciobanului  
Muntii FAGARASULUI - Cascada Serbota  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Negoiu  
Muntii FAGARASULUI - Vf. Vanatoarea Lui Buteanu  
Muntii FAGARASULUI - Izvorul Caltun  
Muntii FAGARASULUI - Tunelul Capra  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Capra  
Muntii FAGARASULUI - Piciorul Mt. Buteanu  
Muntii FAGARASULUI - Muchia Podragului  
Muntii FAGARASULUI - Valea Arpasului  
Muntii FAGARASULUI - Stina Podu Giurgiului  
Muntii FAGARASULUI - Izvorul Podul Giurgiului  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Podragu  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Turnuri  
Muntii FAGARASULUI - Orasul Victoria  
Muntii FAGARASULUI - Valea Rea  
Muntii FAGARASULUI - Caldarea Sambetei  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Valea Sambetei  
Muntii FAGARASULUI - Compl.Turistic Sambata  
Muntii FAGARASULUI - Satul Sambata De Jos  
Muntii FAGARASULUI - Varful Urlea  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Urlea  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Chica Pietrelor  
Muntii FAGARASULUI - Varful Tataru  
Muntii FAGARASULUI - Saua Suru  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Suru  
Muntii FAGARASULUI - Varful Serbota  
Muntii FAGARASULUI - Varful Negoiu  
Muntii FAGARASULUI - Portita Caltunului (Negoiului)  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul si Lacul Caltun  
Muntii FAGARASULUI - Varful Laitel  
Muntii FAGARASULUI - Varful Laita  
Muntii FAGARASULUI - Vf. Capra  
Muntii FAGARASULUI - Saua Capra  
Muntii FAGARASULUI - Lacul Capra  
Muntii FAGARASULUI - Fereastra Zmeilor  
Muntii FAGARASULUI - Monumentul Nerlinger  
Muntii FAGARASULUI - Varful Arpasu Mare  
Muntii FAGARASULUI - Saua Podragu  
Muntii FAGARASULUI - Fereastra Mare a Simbetei  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Berivoiu Mare  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Foii  
Muntii PADUREA CRAIULUI  
Munceii INTORSURII  
Muntii BUCEGI  
Muntii PIATRA CRAIULUI  
Muntii FAGARASULUI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


There are no comments for this message
Login or register to comment