Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: ARIN <a...@gmail.com>
Date: Thu, Jul 17, 2008, 7:08 pm
Subject: [a] JN - Gunoaiele Apusenilor
Dupa cum poate ati vazut (cei care citesc aceasta publicatie), Jurnalul National organizeaza in fiecare an, vara, o actiune denumita "Descoperirea Romaniei", in care urmaresc sa "prinda" diverse aspecte din tzara - in acest an tema a fost "mediul": "Caravana Verde".

Acum vreo 2 saptamani baietii se invarteau prin Apuseni. Cei care s-au intalnit si au discutat cu ei pot vedea deja o parte din rezultate;)

D.ex., aici:
http://www.jurnalul.ro/articole/129584/gunoaiele-apusenilor

In afara de acest articol mai puteti gasi si altele - dar poza aia cu vaca e BESTIALA (parerea mea;)

Mai spre sfarsit (partea referitoare la "managementul deseurilor";) puteti gasi o mica referire si la proiectele "de educatie" finantate din Fondul de Mediu... >:

Codruta


Adrian Mogos

TURISM ROMANESC Aria protejata, sufocata de peturi

Peste 40.000 de drumeti batatoresc anual potecile Parcului Natural Muntii Apuseni, in special in zonele de interes turistic. Din pacate, in urma lor ramin tot munti. De gunoaie. Care nu sint strinse niciodata pentru ca din punct de vedere economic nu renteaza. Lor li se adauga proiecte imobiliare de amploare care se invirt in jurul legii.

Parcul Natural Muntii Apuseni a fost declarat arie protejata prin lege abia in martie 2000, limitele sale fiind stabilite la mai bine de trei ani distanta. In 1928, Emil Racovita a fost primul ca a incercat sa determine autoritatile sa declare aceasta zona ca parc, insa prima documentatie stiintifica a acestei zone s-a facut prin anii '70, dar prima mentiune ca parc natural s-a facut abia in 1990, printr-un ordin de ministru.

Necazul face ca acest parc sa fie administrat de Romsilva, mai exact de Directia Silvica Oradea, in urma unui contract semnat cu Ministerul Mediului. Cine cunoaste sistemul, stie ca sefii Directiilor silvice sint "dumnezei" locali. Mai mult, Romsilva are ca scop exploatarea lemnului, ceea ce intra in contradictie cu protejarea naturii. Padurarii Romsilva taie arbori in parc, intr-o perioada in care exploatarea forestiera este prohibita.

Parcul Natural are o suprafata de aproape 76.000 de hectare si se intinde pe teritoriul a trei judete: Alba, Cluj si Bihor. Apusenii sint considerati ca fiind munti de o foarte mare complexitate turistica in special datorita aglomerarilor de pesteri sau izbucuri. Tot aici se gasesc primii trei ghetari ca marime din Romania, cel mai cunoscut fiind cel de la Scarisoara, celelalte fiind Focul Viu si Virtop. Nu mai putin de 29 de monumente ale naturii si 18 rezervatii naturale se afla pe teritoriul Parcului care face parte din Proiectul Phare CBC "Culoar romino-ungar de conservare a biodiversitatii", dar si din Natura 2000, reteaua de arii protejate ale Uniunii Europene. Tot in Apuseni creste si singura planta carnivora din Romania.


PADIS. Biserica Motului din Platoul Carstic Padis strajuieste o poiana in care pina nu demult erau citeva mici cabane. Loc de camping, neamenajat insa conform legislatiei, Padisul este victima sutelor de turisti, dar si a unor dezvoltatori imobiliari. Mai sint si mici intreprinderi private ai caror proprietari nu au aflat inca ce inseamna o autorizatie de constructie. Pe drumul forestier ce duce spre Ic Ponor se pot vedea citeva stini. Acolo SC Compania de Turism, Hoteluri si Restaurante Padis SRL are un plan imobiliar de amploare. Se vrea construirea unui hotel cu 3.000 de locuri de cazare. Istoria acestei investitii este ciudata. Exista presiuni mari pentru aprobarea acestui proiect, blocat momentan la Ministerul Mediului. Legea spune ca in momentul in care se demareaza o noua constructie ea trebuie sa aiba specificul locului. Compania de Turism, Hoteluri si Restaurante Padis SRL infiintata in 2002 si detinuta in proportie de 80% de Hafeze Investment Limited din Cipru mai are ca asociati pe Cornel Popa, directorul Spitalului Judetean Bihor si familia Dreana care avea o mica cabanuta in Boga, un fost sat de vacanta de la poalele Platoului. In urma cu 4, 5 ani s-au facut mai multe schimburi de terenuri intre ei si localnici, astfel ca firma hoteliera detine acum 80 de hectare in mijlocul parcului. Terenul vizat pentru imensitatea de hotel ce urmeaza a fi construit se afla intr-o zona de protectie speciala si se invecineaza cu o rezervatie stiintifica. Asadar, orice interventie imobiliara este exlusa. Parcul Natural are un Consiliu Stiintific alcatuit din cercetatori, dar si un Consiliu Consultativ de Administrare unde se regasesc ONG-uri, primarii din zona. Proiectul imobiliar al directorului Spitalului Judetean a trecut de Consiliul Consultativ, insa a fost respins categoric de catre cercetatori, in ciuda protestelor investitorilor care s-au vaitat ca au investit pina acum 2 milioane de euro. Propunerea de statiune se invecineaza cu Molhasurile de la Izbuce unde sint mlastini de altitudine foarte protejate.


PROBLEME. Padisul este ca un svaiter: pesteri, carst, izbucuri ceea ce face ca orice interventie legata de constructii sa afecteze puternic zona. Paul Iacobas este coordonator de programe in cadrul Centrului pentru Arii Protejate si Dezvoltare Durabila Bihor care are ca obiectiv managementul ariilor naturale protejate, turismul responsabil si dezvoltarea durabila locala. In Oradea mai exista si Centrul Regional de Supraveghere Ecologica Muntii Apuseni. Pentru aria strajuita de Biserica Motului, exista o campanie: "Un singur Padis natural". Au existat presiuni pentru schimbarea statutului ariei astfel incit sa se poata construi in Parcul Natural, insa aceasta propunere a picat la un singur vot diferenta, ceea ce ar trebui sa-i puna pe ginduri pe sefii Mediului de la Bucuresti. "In decembrie 2007 au avut loc doua sedinte ale Consiliului Consultativ pe aceasta tema. Primariile din Bihor, Alba si Cluj de pe arealul Parcului au votat pentru schimbarea statutului. Agentia pentru Protectia Mediului Bihor a fost si ea pentru, la fel ca si Consiliul Judetean Bihor care sustine Compania de Hoteluri. Directia Silvica Oradea a fost pentru, in schimb ONG si doua primarii din Alba si una din Cluj care au votat impotriva. Lor li s-a alaturat Agentia pentru Protectia Mediului Alba", a precizat Iacobas. Ministrul Mediului ar trebui sa-si cam ia la rost angajatii care voteaza pentru distrugerea naturii. Iacobas, la fel ca multi alti oameni din zona care lupta pentru pastrarea Parcului, a spus ca nu exista facilitati pentru turisti, singurele zone de campare fiind pe Platou si in Poiana Glavoi, dar ambele arata dezastruos. Cu toate ca nu este permisa camparea in alte zone, asa-zis iubitorii naturii nu se dau in laturi la a-si ridica cortul care pe unde apuca. Turistii isi sting tigarile in "trupul" ghetarului Scarisoara si isi abandoneaza dozele goale de bere peste tot.


LA GRAJDURI. Poiana Glavoi mai este cunoscuta si ca locul numit "La Grajduri" si se afla la maxim jumatate de ora de mers pe jos de Cetatile Ponorului. Mai exista si un alt traseu, pe la "Balconae" de unde poti vedea mai bine haul Cetatilor, aproape 200 de metri. Traseul este marcat. De pampersi, cutii de bere, sticle de plastic. In poiana nu exista wc-uri amenajate corespunzator, astfel ca ceea ce prisoseste turistilor ajunge in riul care intra in Cetatile Ponorului. Iacobas sustine ca din cite cunoaste nu s-a facut vreun studiu de poluare a apei care intra in pestera. La Grajduri s-au amenajat citeva tomberoane de plasa metalica pentru turisti. Este de prisos sa spunem ca nimeni nu vine sa le ridice de acolo, primarii sustinind in repetate rinduri ca activitatea de colectare a gunoaielor de la La Grajduri nu este rentabila economic. Astfel ca, din cind in cind, la sfirsit de sezon, deseurilor li se dau foc sau sint lasate sa se innegreasca. Vulpile si caii sint jivinele care mai scormonesc gunoiul in cautarea vreunei bunatati.


BANII VORBESC. Din punctul de vedere al lui Paul Iacobas, problema cea mai mare in ceea ce priveste protejarea ariilor este faptul ca nu exista bani de la buget care pot fi atrasi pentru administrarea acestor arealuri naturale protejate. Este nevoie de studii si cercetari pentru protejare, banii necesari fiind de ordinul zecilor de mii de euro, ceea ce nu e mult si se poate rezolva cu un pic de ajutor de la bugetul de stat. "Fara bani nu se poate implementa managementul parcului, iar banii nu pot veni din activitati economice ci numai de la buget, pentru ca ariile protejate nu produc bani ci in ele se investeste. E mai mult o emblema a guvernantilor care se lauda in Vest, dar banii lipsesc. Sume mai mari vin de la fundatii private si de la Administratia Fondului de Mediu. Garda de Mediu poate da amenzi pentru ca nu se implementeaza planul, dar nu prea a dat", a spus Iacobas. Pe de alta parte, exista bani din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii. In Boga, intre Padis si comuna Pietroasa, fostul sat de vacanta a ajuns o comuna cu peste 200 de numere de casa, mare parte fiind pensiuni sau case de vacanta, insa nu exista statie de epurare a apelor menajere. La fel si la Girda de Sus, comuna pe teritoriul careia se afla Pestera Ghetarul Scarisoara. Se trage canalizarea, s-au montat hidranti, dar statie de epurare ioc. Iar apele menajere se vor duce tot intr-un amarit de piriu si de acolo in Aries.

Managementul deseurilor
Nici orasul Stei nu este ocolit de atacul deseurilor. Oamenii s-au invatat sa arunce in Cris pungile cu gunoi. Pentru a pune capat acestei stari de fapt, Fundatia Pro Europa din Oradea a demarat un proiect cu bani proveniti de la Administratia Fondului de Mediu. Proiectul a fost finalizat in 2008 si a costat peste 2, 1 miliarde de lei vechi, bani nerambursabili obtinuti de la institutia amintita mai sus. Intitulat "Educatie pentru protejarea mediului inconjurator prin actiuni scolare si extrascolare in scoala si comunitate" si desfasurat pe o perioada de un an, proiectul a ramas mai mult cu denumirea pompoasa. Localnicii din Stei spun ca halda de gunoi care rasarise peste drum de autostrada, chiar pe malul riului, a fost acoperita de natura cu plante, singurul lucru pe care l-au facut cei de la Fundatie fiind montarea unui panou de culoare albastra.

Pestera Cimpeneasca, musuroi de pet-uri
Pestera Cimpeneasca de pe platoul Vascaului, aflata intre satele Cimp si Izbuc, celebra pentru una dintre cele mai mari cascade subterane din Rominia, a devenit groapa de gunoi a localnicilor. Riul Tarinii care traverseaza platoul Vascau si este captat de pestera aduce cu el tone de gunoaie pe care le varsa in avenul sapat in calcar, adinc de peste 35 de metri. Pe un drum forestier ce se rupe din soseaua Vascau - Deva si coboara in satul Izbuc, ajungi aproape de gura pesterii. La amiaza, pasunea din apropiere e cufundata intr-o liniste idilica sparta din cind in cind de tipatul vreunei pasari si de mugetul animalelor. Urmele albiei riului, acum pustie de seceta si impodobita din loc in loc cu gunoaie, serpuiesc catre gura larga a pesterii.

De-alungul anilor in groapa imensa formata in calcar au curs o data cu apa tone de peturi, resturi menajere si, in general, orice lucru nefolositor pentru localnici. Pentru ca intrarea in pestera lunga de peste 1.300 de metri este posibila doar cu scari speologice, maldarul de gunoaie a crescut aici ca Fat-Frumos, intr-un an cit altii-n zece. Apa infestata care strabate pestera reapare in Izbucul Boi de la Vascau, situat doi km mai la est. In urma cu doi ani, un grup de alpinisti-ecologisti din Stei si Beius au intrat in pestera si au facut un film documentar, insa hidosenia imaginilor nu a miscat pina acum cu nimic ignoranta autoritatilor. De scos gunoaiele nici nu poate fi vorba pentru ca accesul este imposibil pentru o firma de salubritate, insa pentru a convinge sau constringe satenii sa nu mai foloseasca riul pe post de tomberon se putea face ceva. Muntii de deseuri cresc insa in continuare o data cu revarsarea apei pentru ca angajarea unei firme de salubritate ar presupune o taxa pentru fiecare gospodarie. Pestera nu se afla pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, singura responsabilitate avind-o autoritatile locale. Galeria prin care apa trece prin pestera se termina intr-un loc pe care specialistii il numesc "sifon", unde tavanul coboara brusc la sapte metri de oglinda apei. Aici se infunda si deseurile care aproape ajung la plafon. Dorin Lupu, unul dintre alpinistii care au coborit in pestera, spune ca gunoaiele sint raspindite insa peste tot, in unele locuri gramezile ajungind si la 10 metri inaltime.

a.. Carmen Dragomir, Diana Rotaru



Motiv de mindrie
"Fara bani nu se poate implementa managementul parcului, iar banii nu pot veni din activitati economice ci numai de la buget, pentru ca ariile protejate nu produc bani, ci in ele se investeste. E mai mult o emblema a guvernantilor care se lauda in Vest, dar banii lipsesc"
Paul Iacobas, reprezentantul ONG



---
"Let me, at least, to know that she'll try
Then she'll be a true love of mine".

Puteti dona 2% din impozitul pe venitul Dvs. pentru combaterea defrisarilor - detalii cont la www.arin.ro
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii METALIFERI - Popasul Turistic Brazi  
Muntii BIHOR - Ghetarul de sub Zgurasti  
Muntii BIHOR - Ghetarul de la Barsa  
Muntii BIHOR - Ghetarul de la Focul Viu  
Muntii BIHOR - Cetatile Ponorului  
Muntii BIHOR - Cabana Boga  
Muntii BIHOR - Avenul Acoperit  
Muntii BIHOR - Izbucul Galbenei  
Muntii BIHOR - Poiana Si Cantonul Silvic Ursoaia  
Muntii BIHOR - Cantonul Silvic Bulz  
Muntii BIHOR - Cantonul La Grajduri, In V. Cetatil  
Muntii BIHOR - Deasupra Cetatilor Ponorului  
Muntii BIHOR - D.F. Balaleasa-caput, In V. Cetatil  
Muntii BIHOR - Cheile Garda Seaca  
Muntii BIHOR - Sub Varful Biserica Motului (1456)  
Muntii BIHOR - Pestera si Ghetarul de la Scarisoara  
Muntii BIHOR - Catunul Ghetar  
Muntii BIHOR - Valea Garda  
Muntii BIHOR - Comuna Girda De Sus  
Muntii BIHOR - Cabana Scarisoara  
Muntii BIHOR - Valea Garda Seaca  
Muntii BIHOR - Poiana Ponor  
Muntii BIHOR - Comuna Arieseni (popasul Turistic)  
Muntii BIHOR - Valea Crisul Pietros  
Muntii BIHOR - Comuna Pietroasa  
Muntii BIHOR - Cabana Padis  
Muntii BIHOR - Platoul Padis  
Muntii BIHOR - Groapa Ruginoasa  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Pepiniera Silvica  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Satul Racu (scoala Generala)  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Varful Mogos  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Varful Pilisca Mica  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Statiunea Harghita Bai  
Muntii METALIFERI  
Muntii BIHOR  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI  


There are no comments for this message
Login or register to comment