Alpinet | Maps | Tourist Guide | Mountaineering Clubs | Invitation In Carpathians | Mountain Rescue |
Comunity
Events
Don't miss
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Partners
|
Alpinet lists - alpinet2k
From: partheniu cezar <c...@yahoo.com> Date: Wed, Jun 11, 2008, 3:03 am Subject: [a] RT Tinutul Buzaului 29.05-02.06.2008 RT Tinutul Buzaului 29.05-02.06.2008 Colegi de tura: Paul, Cezar Ziua 0 Dupa mai mult timp de planuri, ne-am hotarat sa plecam la sfarsitul lunii mai in Buzau. Eu trebuia sa fac o documentare si Paul a fost atras de zona Meledic. Ne-am rezolvat problemele personale si joi dimineata ne-am intalnit in gara. Ziua 1 - 29.05.2008 joi La 7.00 ne-am intalnit in Gara de Nord la casele de bilete. Am avut ceva probleme la casa fiindca nu aveau sa dea restul la 50 de roni si am rezolvat cumparand ceva de la un supermarket din gara (deh, Romania in care trebuie sa schiopateze totul). In fine ne-am luat bilete (14.50 lei Bucuresti-Berca pret intreg) si ne-am suit in personal (7.52). Am mai tot povestit cate ceva de zona in care vom merge si pe nesimtite am ajuns in Buzau (10.45). Aici Paul mi-a aratat broscutele testoase care te intampina in gara si am pornit spre centrul orasului pana intr-un mic parc (cca 15 minute de gara). M-a dezamagit desfiintarea autogarii de langa gara (de unde acum vreo 4 ani luam autobuzul spre Siriu). Pana pe la 12.00 ne-am odihnit pe o banca si Paul mi-a recomandat sa ma duc prin centru si sta el cu rucsacii. Asa ca in 5 minute ajunsesem in centrul orasului in piata mare in care e primaria (cladirea veche e mandria orasului) si de aici spre parcul Crang (simbol al orasului http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Crang). Aici nu am stat prea mult (doar pentru cateva fotografii) si am revenit cu un taxi la 13.00 in locul unde il lasasem pe Paul. Am pornit amandoi spre gara si la 13.26 am luat personalul spre Berca (merge pana in Nehoiasu) pentru a fi peste o jumatate de ora in gara Berca. Ne-am aranjat rucsacii si am trecut Buzaul spre localitate pornind in periplul nostru prin "Tinutul Buzaului" (aici se face al doilea geoparc din Romania). Dupa pod am facut dreapta pana la blocuri si apoi stanga sub indrumarile localnicilor spre Pacle/Fierbatoare. Drumul ne-a urcat pana la manastirea monument (http://archweb.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2002/rapoarte/031.htm) de pe malul paraului Saratel. Am mancat cate ceva la masa de sub clopotnita si apoi am pornit mai departe la drum putin pe culmea dealului si apoi in dreapta pentru a cobori pe drumul pe vale spre satul Paclele (cca 15.15). Tot mergand pe drum, la 16.35 am intrat in sat si ne-am oprit la prima intersectie unde era si o fantana. Din pacate apa este salcie, dar setea nu ne-a oprit sa bem si sa luam apa la noi mai departe. Paul intreba localnicii pe unde sa urcam spre fierbatoare si asa am aflat ca la capatul satului trebuie sa facem stanga pe dealul paclelor (17.00). Am urcat aproximativ pe panta cea mai mare pana la 17.20 cand am zarit platoul Paclele Mari (monument geologic si botanic declarat din 1924 si conservat ca rezervatie naturala). Pe platou am zabovit 50 de minute pentru a face poze la "gurile de noroi" (de fapt gaze naturale care erup si atrag namolul de la suprafata), punctele fosilifere si canioanele sapate de noroiul curgator. Mai departe am pornit spre nord spre Paclele mici. Am coborat pana in drumul din placi de beton (spre nord) si apoi printre cateva pavilioane de albine (stuparii le adusesera acolo pentru cules la fan si la salcioara) am inceput sa urcam (18.20) spre platoul Paclelor Mici (18.40). Aici am trecut prin rezervatia (intrare adulti 4 lei, elevi 1 leu) in care se filmau reclame la costume de baie (deliciu pentru paznic-proprietarul pensiunii alaturate si pentru orice barbat de altfel). Dupa ce ne-am spalat putin pe picioare pentru odihna si am luat apa de la pensiune (tot salcie), am mai mers inca vreo suta de metri nord spre satul Beciu si am pus cortul pe o pajiste in afara proprietatii private pe care e pensiunea (cca 19.00). Am mancat ceva de seara si cam cand s-a lasat noaptea ne-am bagat si noi la somn. Ziua 2 - 30.05.2008 vineri Ne-am trezit cam pe la 6.45 sub lumina soarelui si pana am uscat cortul, am mancat de dimineata si am strans bagajele, s-a facut 8.45. Atunci am pornit mai departe la drum. Pana in satul Beciu sunt cam 2 km pe drum forestier. Cand am ajuns la scoala, am dat de o intersectie: inainte spre Balta Tocila si dreapta spre Arbanasi-Beceni. Noi am facut dreapta pentru a ajunge la Paclele de la Beciu (le-am gasit doar pe harti topo). Dupa 1 km am dat de platoul Paclelor. Paul n-a mai vrut sa coboare fiindca incepusera sa-l doara genunchii si-si pierduse interesul pt zona (n-am inteles motivul lui) si a pornit mai departe pe drum. Eu am coborat pana la platou pentru a mai face cateva poze (am si descoperit niste guri de gaze pe care nu le stiam) si am luat-o dupa Paul pe drum (9.50). Atentie mare aici!!! Mereu trebuie urmat drumul din dreapta in toate intersectiile fiindca s-au construit multe drumuri conexe petroliere. Asadar drumul ocoleste toata caldarea Paclelor si apoi urca pe cumpana de ape spre Arbanasi-Margariti-Beceni. Pe locul cel mai inalt am facut o pauza pentru ceva suc intaritor si apoi, indrumati de muncitorii de la sonde, am pornit pe forestier pe curbe de nivel stranse la vale. Am gasit cateva cruci foarte vechi pe care era scris in chirilica (n-am reusit sa le aflu istoria) si Paul care era inaintea mea a vazut un lup salbatic trecand drumul. Doar cateva secunde s-a oprit si ne-a cercetat miscarile (11.25). Am coborat pana la tabara de la Arbanasi, apoi prin satul Margariti pana la o intersectie mare de ulite. Aici am facut pauza de masa (cca 13.00) si am luat apa din fantana (mai putin salcie). Am coborat apoi in DJ 203K si am mers la stanga pe asfalt pana in Gura Dimienii la prima statie de masina. Am avut noroc ca peste 10-15 minute a venit autobuzul de Lopatari. Pretul e de doar 1.5 ron pe cca 10-12 km. Vazand ca nu ma inteleg cu Paul pentru traseu si ca nu asculta ce ii spun (desi nu mai fusese in zona Meledic si eu ma documentasem ceva cu harti si descrieri ale colegilor de munte), l-am lasat sa se "documenteze" el despre zona la localnici. Astfel am trecut cu autobuzul prin comunele Vintila Voda si Manzalesti pe valea Slanicului, am trecut de locul numit "La Grunj" (monument al naturii din tuf vulcanic erodat de vant si apa) si de platoul Meledic http://www.hoinari.ro/index.php? cu=19592420031129 (spre drum perete de sare de circa 200 m inaltime cu depozite sedimentare de 2-5 metri deasupra) pana in mijlocul comunei Lopatari. Paul si-a recunoscut greseala si vroia cumva sa o repare. Eu aveam ca obiectiv si "Focul Viu" din comuna Terca (la care n-am ajuns) si am incercat sa punem cortul la localnici in curte langa intrarea spre platoul Meledic (cca 15.40). Am simtit ceva rautate la localnici, toti refuzand sa primeasca un cort pentru o noate un curte. Asa ca am pornit pe langa valea Sarii pe drumul forestier (2 km) spre cabana Meledic. Pe dreapta am trecut pe rand de valea Sarii si Valea Izvorului Sarat care trece pe la baza Marelui Amfiteatru. In peretii acestuia exista una din intrarile Pesterii cu trei intrari (a se vedea "Invitatie in Carpati" nr.51 din arhiva www.iic.ro). Inainte de intrarea in satul Trestioara am facut dreapta spre cabana. La 16.50 am ajuns la 100 de metri de pensiunea Meledic unde am coborat pentru o bere. Paul era tot mai nemultumit de peisaj. El se astepta la un platou orizontal de sare si nu la dealuri inverzite. La indicatiile proprietarei am coborat langa Lacul Mare/Lacul Meledic la locul de campare special amenajat sa punem cortul. Dupa ce l-am instalat, Paul a ramas sa-si faca de mancare si sa-si atenueze insolatia de peste zi (nu si-a pus nimic pe cap si soarele a fost destul de puternic). Eu am revenit sub pensiune pe malul lacului pentru a urmari poteca indicata spre Pestera de sare 7S (chiar daca doamna de la pensiune ne spusese ca intrarea era blocata). Am ajuns la marginea padurii la o cruce si o uvala (mai multe doline unite) pe care mi-am propus sa o vizitez la intoarcere. Am mers mai departe inca vreo 5 minute pe poteca si am dat de uvala in care se afla pestera blocata. Aici am facut cateva poze si la 18.50 am urcat prin dreapta ei prin padure pana deasupra buzei dolinelor. Aici iar o poza de ansamblu a uvalei si apoi pe curba de nivel cu intentia de a urca prin uvala prima. Dar urmand dealurile pline de sare am ajuns la crucea mai sus-mentionata. Conform spuselor unui copil din zona, in aceasta uvala s-ar fi prabusit acum ceva timp un avion si localnicii le-au facut o cruce metalica celor ce au murit acolo. Am coborat in uvala dorita si din dolina in dolina am facut-o pana s-a blocat. Dupa o harta am aflat ca aici s-ar afla pesterile 6S si 9S. Asa ca am urcat deasupra peretelui drept si apoi prin gradinile oamenilor am ajuns inapoi la cort (19.30). Am mancat amandoi de seara si cam pe la ora 20.30-21.00 ne-am retras la somn dupa ce am incercat sa schitam un plan pentru ziua urmatoare. Ziua 3 - 31.05.2008 sambata Ne-am trezit la 6.30 si cu masa cu tot intr-o jumatate de ora am plecat inapoi spre pensiune si de aici mai departe cautand drumul spre Lacul Castelului si apoi spre Manzalesti. Paul era suparat ca nu am gasit drumul si a zis ca el urmareste drumul pana jos (nici pana acum nu am inteles pe unde a coborat la sosea). Eu am coborat intr-un mic canion afluent in mijlocul Dealului Meledic (intre valea Gradinii si valea Jghiabului). Printre peretii de argila intarita si sare am ajuns la un izvor de apa sarata de unde isi iau oamenii din Saveni apa pentru vite (8.00). Am coborat pana la sosea si de aici stanga spre Grunj vreo 500 de metri fiind ferm convins ca Paul avea sa vina pe acolo. O localnica m-a invitat la sarbatoarea locala din 29 iunie. Am facut ceva poze monumentului natural si am aflat de la un localnic ca ceea ce se vede acum este de 2 ori mai mic decat ce era acum 40 de ani cand copiii chiuleau de la scoala ca sa urce pe grunj. L-am sunat pe Paul care ma astepta la intrarea in Valea Sarii. Am pornit spre acel loc si pe drum asistentul medical al zonei (cu care am intrat in vorba) mi-a oprit o masina care merge la Plaiul Nucului. Perfect. Era un motociclist enduro ce mergea acolo pentru pregatirea unui concurs in vara. Asa ca ne-a luat pe mine si pe Paul pe toate serpentinele pana in comuna Luncile. Noroc ca am fost atent si am vazut indicatorul de Plaiul Nucului ca altfel ajungeam la Terca. La ora 10.00 am ajuns pe drumul pe care nu cred ca-l puteam face pe jos la cantonul din Plaiul Nucului. Paul a mai ramas putin de vorba cu padurarul, nevasta acestuia si baietii de la concurs si eu am dat o fuga (10 minute dus si 10 intors) pana la lacul Mocearu aflat pe platoul de deasupra cantonului. Pe la 10.30 am pornit pe jos prin Plaiul Nucului (sat de munte intins pe multe dealuri) pe acelasi DJ 203K pe sub varful Ivanetu (1191m) spre Gura Teghii. Inainte de a ajunge sub Ivanetu am facut o pauza de masa si apoi pe o aproximativa curba de nivel am ajuns pe langa un afloriment impresionant si o fantana din care se bea cu causul din lemn (13.00) la intersectia marcata printr-o cruce alba a drumurilor spre Gura Teghii si Bratilesti (13.20). Aici am facut stanga spre Bratilesti si apoi spre Braesti pe drumul forestier prin padurea de foioase. La 16.30 am avut noroc sa luam autobuzul spre Bozioru (cca 15 km - 3 ron/persoana). In Bozioru am facut o mica pauza (Paul resimtea oboseala acumulata) inante de a porni pe cei 4 km spre Fisici. Am avut noroc cu cel care detinea terenul de vanatoare din zona care ne-a luat cu un Land Rover pana la ultima casa din catunul Gavanele unde Paul l-a rugat sa ne lase fiindca era el convins de drumul spre Fundatura. Am pus cortul pe un teren de fotbal, m-am dus sa iau apa de la ultima casa si localnicii ne-au convins (mai mult pe Paul) ca gresise locurile. Am mancat de seara si cam pe la ora 21.00 ne-am culcat. Ziua 4 - 01.06.2008 duminica Oamenii erau ocupati cu votarea. Noi nefiind din zona si neavand probleme de acest gen, am pornit spre Nucu vreo 400 de metri si apoi pe o urma de drum forestier la dreapta si apoi pe dealuri in stanga (urmand indicatiile localnicilor), am ajuns la o sa unde erau cateva tractoare pentru carat lemne. De aici un drum forestier coboara prin valea Fundaturii si aduna urme de tractor din toti versantii din zona. Am recunoscut locul pe unde ajungem la Fundatura (chilie rupestra in mijlocul padurii) si cu greu pe urmele de tractor am gasit monumentul. Aici am facut o mica pauza de poze si Paul era stresat ca nu mai stia pe unde a urcat cu 6-7 ani in urma spre Agaton. Negasind semnul am pornit in sus spre muchie pe unul din drumurile forestiere. Cand ni s-a parut ca face prea mult dreapta, am pornit direct pe panta si apoi pe un drum facut pe semne de vreun cerb (sau alta copitata zvelta dupa urmele din iarba, frunze si pamant). Poteca asta ne-a dus la TA cunoscut de Paul (10.00). In creasta am lasat rucsacii (eu mai ascuns, Paul chiar in poteca) si am urcat pe culme pe TA pana la o constructie rupestra de rugaciune (o sapatura pentru icoana, cateva trepte in stanca si doua locuri plate) (10.25), apoi pana la Agatonul Nou (10.30) si Crucea Spatarului (11.00). De aici ne-am intors la rucsaci si mai departe pe marcaj putin pe culme si apoi intr-un coboras abrupt la dreapta pana in la semnul BR. De aici am inteles ca s-ar ajunge la Piatra Ingaurita, dar nefiind marcaj sau poteca nu ne-am incumetat sa mergem. De aici am facut 90 de grade stanga si in 5 minute am ajuns la Pestera lui Iosif unde am facut iarasi poze (12.30). Mai departe pe ambele marcaje am trecut pe langa izvorul sulfuros (total neimportant pentru Paul) si apoi pe culme spre Grota lui Dionisie. Neavand incredere in mine sau in genunchii lui, Paul a coborat direct in vale neurcand la Dionisie. Eu am fost la Pestera si am facut ceva poze urcand pe scara din lemn sprijinita la capatul de sus de "usa" grotei (13.00). Apoi am revenit in vale unde ma astepta Paul. Pana sa plecam ne-am intalnit cu niste galateni (primii turisti intalniti) si le-am dat ceva indicatii pt zona. Paul m-a lamurit cam pe unde ar fi lacul Hansaru si am pornit spre Nucu. Chiar la intrarea in sat am intrebat localnicii de la prima casa de drumul cel mai scurt spre Alunis. Ne-au indreptat pe o poteca peste dealul cu stejaret direct spre Alunis. Doar ce am urcat jumate de deal prin padure si a inceput sa ploua. Ne-am oprit sub un stejar falnic sa se opreasca si Paul a scos la un moment dat un plastic sa stam sub el. Dupa ce s-a oprit ploaia, am pornit mai departe pana intr-o sa cu pajiste si printr-un bradet am inceput sa coboram prin iarba uda spre Alunis. Un cioban ne-a indrumat pe dreapta unei vaiugi pe unde a trebuit de cateva ori sa ocolim niste ruperi de poteca pana sa ajungem in sat (15.00). Si aici surpriza: o ulita plina de noroi. Am ocolit noroiul prin livada alaturata si am iesit la drumul asfaltat (cu 4 ani in urma) care acum este jalnic. Paul a intrebat pentru siguranta niste localnici de biserica rupestra si am urcat dreapta pana la scoala (unde erau alegeri) si apoi la biserica. Cu greu epitropul bisericii (cel care ingrijeste de biserica) s-a lasat convins sa ne lase sa punem cortul sub un sopron in curtea bisericii. Eu am mai facut cateva poze la chiliile de pe langa biserica si apoi am mancat de seara. Pe la 21.00 (dupa ceva dispute pe teme inutile) ne-am culcat destul de obositi dupa ziua plina. Ziua 5 - 02.06.2008 luni Ne-am trezit pe la 7.30 si am lasat cortul sa se usuce. Am mancat de dimineata, am mai facut poze la chilii si la crucile din micul cimitir la satului (pe unele erau poezii asemenea Cimitirului Vesel de la Sapanta) si la 9.00 am plecat spre comuna Colti pe valea Alunisului. Eu am mai facut ceva peisaje si am adunat niste flori de salcam pentru gogosi, Paul si-a adunat pe drum flori de soc. O ruptura in drumul asfaltat mi-a adus aminte de tura mea din februarie 2007. La 10.00 am ajuns in centru comunei Colti unde la 11.30 a venit microbuzul (15 km, 3 lei) care la 12.00 ne-a lasat in gara la Patarlagele. La 12.08 am luat trenul spre Buzau. Pe drum am surprins cotul de argila intarita facut de apa Buzaului si gara din Berca, loc ce ne-a incheiat plimbarea prin saracele (din punct de vedere al gospodariilor) si salbaticele (ca frumusete) tinuturi ale Buzaului. In Buzau am mai stat 20 de minute si am luat trenul spre Bucuresti. Cu speranta ca ati avut rabdarea sa cititi toate aventurile din aceasta tura documentara, va las sa vedeti si cateva poze din zona. http://www.cezarpart.evonet.ro/albume/TinutulBuzaului290501062008/index.html Zona merita vazuta si cercetata cat mai amanuntit pentru ca ofera foarte mult potential turistic pe un spatiu foarte mic. Va doresc sa ajungeti cat se poate de mult in minunatul "Tinut al Buzaului". Ture placute, Cezar Partheniu The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content. Links to the Mountain Guide:
|
Members: 29725
Authenticated: 2 Visitors: 775 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet The usage of this site or any information therein implies your acceptance of our copyright notice and the terms and conditions Copyright, terms & conditions About Us | Advertise on this site | FAQ | Contact |