Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: ovidiu serban <g...@yahoo.com>
Date: Fri, Sep 7, 2007, 4:05 pm
Subject: [a] RT:Printre calcarele Locvei,cu final in "ghetto"-ul Anina
O combinata Locvei-Aninei am planuit-o inca din primavara, cand mi-am promis sa mai parcurg o data distanta Anina-Oravita cu trenul, pe acel minunat traseu, imaginat si pus in practica de austrieci, impresionat fiind de pitorescul remarcabil al acestui itinerar. Trenul acesta mi-aminteste de un alt trenulet drag sageata verde, primul din Romania(electric) care a circulat din 1905 in podgoria Aradului, intre Arad Pancota-Radna si care zace acum intr-un depou din Ghioroc.
Am ajuns in Timisoara apeland la serviciile batranului falimentar CFR. Din Timisoara am luat un autobus spre Moldova Noua, intrucat legaturile pe calea ferata sunt ca si inexistente. Cei care au folosit CFR-ul de prin anii 80 si au urmarit evolutia acestuia pot constata ca incet-incet, transportatorul feroviar roman nu mai face fata alternativelor rutiere la modul in care se prezinta acum (conditii de calatorie, preturi si legaturi magistrale-secundare etc)
Autobuzul face tocmai 4 ore pana la Moldova Veche. Conditii bune de calatorie, insa taragotul din difuzoare fala Banatului ne ia destul de mult din placerea calatoriei. Tot mai bine populara decat manelika. Barem e autentica.
Uitandu-ma la localitatile prin care trecem, nu prea am impresia ca tat Banatu-I fruncea. Din contra. Case darapanate, vechi, dezordine.
Din Moldova Veche pana in Moldova Noua mergem pe jos. In Moldova Noua, oras aidoma celor de pe Valea Jiului, cu probleme specifice post-exploatare de materii prime (neferoase in cazul de fata), ne tocmim cu doi soferi sa ne scape de chinurile parcurgerii acestei zone abandonate. Reusim sa-i convingem sa ne duca pana la fosta mina. Ceausescu si poporul scris pe un panou din beton ne-aduce aminte de timpuri ceva mai prospere pe-aceste locuri. Rana imensa facuta de exploatare e vizibila si pe googleearth(interesant ca rezolutia e buna pt. aceasta zona). O luam din nou pe picioarele noastre, urmarind Ogasul Gaurii(conf. cu cel mai recent material, publicat de Dan Farcas in IIC iunie 2007). Lasam in stanga drumul spre Padina Matei, urmarind valea si drumul forestier, care trec printr-o zona mai ingusta si apoi ajungem la un lac de baraj, conf. descrierii din materialul amintit. Dupa o scurta pauza, reluam drumul, ajungand la un podet, unde raul trece pe
dreapta, in sensul nostru de inaintare. Lasam si drum si vale, urcand direct pe o vale seaca, de-abia conturata. Tinem directia NE, ajungand dupa un urcus greoi in culme. Mergem pe marcajele forestiere, iesind intr-o poiana, imprejmuita cu un gard darapanat. Eram undeva deasupra Pesterii Haiducilor. Chair langa noi este obarsia paraului care a creat-o, asa ca dupa un scurt coboras, ajungem in fata portalului. Apa paraului este puternic contaminata de urmele si dejectiile animaliere. Din fata pesterii urcam din nou accentuat pana cand dam de unul din marcajele facute de cehii din aceasta zona. Este vorba de banda albastra. Urcusul devine cand mai domol, cand mai accentuat. Trecem pe langa o alta poienita, de asemenea imprejumuita cu un gard vechi si imediat apare o ramificatie spre o alta localitate de cehi Sf. Elena (marcaj BG). Suntem surprinsi de aceste marcaje, foarte bine facute, discrete. Cehii au adus cu ei si ordinea din centrul Europei. Paraul pe care in urmam
spre obarsii are ceva apa, insa debitul slab nu are forta sa inlature nici macar mirosul de oaie din albia sa, asa ca ramanem cu speranta gasirii unui izvor. Sosim la copacul cu indicatoare de care amintea Dan Farcas. Lasam aici rucsacii pt. a ne abate cale de vreo ora (dus-intors) spre Corhanul Mare. Pustie lume Nimeni, nimeni. Singuri printer calcarele imprastiate haotic pe: pardoseala. Patul de frunze fosneste sub picioarele noastre. De pe cel mai inalt punct al acestui masiv trebuie sa ne multumim cu o perspective limitata doar asupra Muntilor Aninei, cu abrupturile ce bordeaza Cheile Nerei. In rest, vegetatia estompeaza orice panorama. Ne intoarcem la rucsaci si ne indreptam spre Garnic (Gernik in ceha), printr-o poiana imensa. Zarile se deschid, ne simtim ca la 2000. Substartul calcaros da acel relief petrografic tipic, bombardat de doline. Intr-o dolina imensa e situat si Garnic-ul, minunata asezare, cam uitat si el de lume, lucru care-i sporeste
farmecul. Inscriptiile bilingve, in romana si ceha sunt prezente peste tot. Pitoreasca prezenta, cehii
Pana la Ravenska exista marcaj BR, facut tot de ei. Noi alegem insa varianta mai putin comoda, nemarcata spre Sopotu Nou. Montam corturile intre doua doline, iar a doua zi plecam in directia amintita. Varianta strabaterii dolinelor e incantatoare, dar obositoare. Cateva le mai ocolim. Parasind drumul spre Ravenska, reintram in padure. Gasim in sfarsit un izvor cu debit bogat-mare minune in aceasta lume a calcarului setos, in care apele se pierd cu usurinta in subteran. Luam lapte de la un salas, apoi ajungem in Valea Rosie si de-aici la primele case din Sopot. Fructe se gasesc din abundenta, la tot pasul. A venit toamna Struguri, piersici, mere, pere, prune. La podul de la intrare dinspre Dalboset stam la ocazie, caci nu exista decat un autobus la 6 dimineata spre Bozovici. Asteptand o masina ratacita, ne uitam cu nostalgie spre Nera. Ar merge si-un rafting, dar acum debitul este mult prea mic. Am venit insa pt. altceva acum. In final, se indura un microbus de marfa
de noi si, printre baxuri de ulei, saci de faina, seminte si prajituri ajungem la Bozovici. De-aici cu alta ocazie, pe un drum ceva mai circulat pana la intrarea in Steierdorf, cartierul sudic al Aninei. Si aici, exploatarea de carbuni a fost complet inchisa, dupa accidentul de-acum 2 ani. Orasul arata deprimant, mort. Pierdem la limita trenuletzul mult-dorit spre Oravita, din care intentionam sa coboram la halta Garliste, pt. a strabate cheile cu acelasi nume. Asa ca iarasi! hai la ocazie pana la Carasova. Mergem spre Prolaz, insa ne oprim la poienita de dupa pestera Liliecilor. Apa Carasului este atat de calda, incat se poate face baie fara probleme.
Dimineata ne indreptam spre Carasova. Trecem de podul peste Caras, ajungand apoi chiar in inima localitatii. Comuna e locuita de sarbi, croati si romani si tigani. Cautam iesirea spre Garliste si drumul care insoteste Carasul. O localnica ne indica o scurtatura, aparent binevenita. Curand scurtatura se termina si bajbaim o buna bucata de timp, dupa directie, pana regasim drumul. In Garliste suntem avertizati ca niciodata n-au fost mai multe vipere decat acum, din cauza caniculei. Daca scriu acest sumar RT inseamna ca, totusi, am scapat J Pasim deci cu ceva mai multa precautie. Traseul e marcat cu PR inutil zic eu, intrucat nu ai cum sa te ratacesti. Oricum, e discret nu se compara cu zugravelile din Bihor, de exemplu. Trecem de poiana Peris, apropiindu-ne de chei. Valea se ingusteaza, vegetatia pare de nepatruns. Totusi, se pare ca austriecii au fortat o cale ferata si aici!.. Poteca este prea larga pt. a nu trada un fost terasament. In plus, intalnim picioarele unui fost
pod, iar apoi un tunel. Curand insa poteca se ingusteaza. Apar pereti, tancuri, dar ramanem aproape de apa. Traseul nu urca decat foarte putin pe versanti, mentinandu-se in permanenta aproape de firul vaii. Si mereu pe dreapta acesteia. Incet-incet, peretii si stancile lasa loc unei poteci mai largi, care devine drum. O caruta plina cu lemne apare din stanga. Oamenii ne spun ca mai e cale lunga pana la gara. Riscam sa pierdem a doua oara trenul. Spre surpriza noastra, il auzim, mergand spre Anina, chiar deasupra cheilor! Incredibila aceasta cale ferata. Ne grabim spre Anina, timpul fiind la limita. Ajungem in aceasta Copsa Mica a Banatului cu cateva minute inainte de plecarea trenului. Un CFR-ist striga la megafon dupa sotia mea si inca o fata care ne insotea Bine ati venit in ghetto, traseistelor.. Nu prea avem timp sa acordam atentie acestei urari de bun-venit. Ajungem in gara. Oamenii stateau linistiti, desi era ora plecarii. Locomotiva-oprita. Vreau sa cumpar
bilete. Oamenii rad cu pofta. Nashu e la putere.
In sfarsit, plecam. Baietii pe care i-am lasat in urma urca fara probleme la fosta spalatorie de carbuni, unde trenul are reducere de viteza 3 km/h. De parka viteza cu care circula 15 km/h ar fi foarte mare
Putin mai incolo, un batran arunca mai intai ranitza, apoi un butoi si la urma sare si el, multumindu-I mecanicului care a incetinit. Strabatem multimea de viaducte si tunele in care incape doar trenul si-atat. Atingem cu mana peretii reci de calcar ai tunelelor. Privim de pe viaducte la drumul aflat mult sub noi. Traseul e greu si pt. un turist cu rucsacul in spate darmite sa faci o cale ferata Ne minunam in continuare de curajul inginerilor austrieci care au construit linia aceasta. Ajungem cu regret la Oravita. De-aici pana la Voiteni linia este privata. Bilete se vand si in tren, ca in strainatatea vestica. E un inceput.
Promitem sa revenim in zona ghetto -ului Anina
Ovidiu S.



______________________
Moody friends. Drama queens. Your life? Nope! - their life, your story. Play Sims Stories at Yahoo! Games.
http://sims.yahoo.com/
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Zona CHEILOR TURZII - Podul Perdeiului  
Zona CHEILOR TURZII - Izvorul Romanilor  
Muntii BIHOR - Saua Poieni  
Muntii BIHOR - Creasta Muntilor  
Muntii BIHOR - Sub Abruptul Cuciulata  
Muntii BIHOR - Cheile Garda Seaca  
Muntii BIHOR - Mt. Batrana  
Muntii BIHOR - Valea Garda Seaca  
Muntii BIHOR - Comuna Arieseni (popasul Turistic)  
Muntii BIHOR - Varful Piatra Aradului (1429)  
Munceii INTORSURII - Varful Poienii  
Munceii INTORSURII - Intorsura Buzaului  
Munceii INTORSURII - Poiana Lunga  
Munceii INTORSURII - Satul Valea Mica  
Munceii INTORSURII - Satul Mestecanisul Reci  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Steierdorf  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Compl.Turistic Crivaia  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Prolaz  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Satul Carasova  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Sopotu Nou  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Podul Pauleasca  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Satul Stancilova  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Cheile Nerei  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Sasca Romana  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Anina  
Zona CHEILOR TURZII  
Muntii BIHOR  
Munceii INTORSURII  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI  
Muntii ALMAJULUI si LOCVEI  


Comments
By Andrei Berghes - submitted on Tue, Sep 11, 2007, 2:01 am
e fain la Anina, am fost... cu aceeasi ocazie:P a trenului... am petrecut si o noapte la hotelul Steier din nordul localitatii, mi-a placut tare mult, si pt 35 de lei / noapte...:)
By Adrian Rosca - submitted on Sat, Sep 8, 2007, 12:48 am
Apropo de urari, mi-am amintit de o urare de noroc bun adresata noua de minerii care urmau sa intre in sut la Lesul Ursului: "Huo, vagabonzilor!":-)
Comments for this message
Login or register to comment