Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Dinu Mititeanu <d...@cluj.astral.ro>
Data: Marţi, 1 Nov 2005, 15:57
Subiect: [a] File din istoria alpinismului in judetul Cluj
File din istoria alpinismului in Cheile Turzii.

Dinu
Mititeanu
-presedinte de onoare al Sectiei
Universitare Cluj a Clubului Alpin Roman

Este dificil a se stabili un reper in timp fara un criterii
obiective certe. Caci in fond catararea incepe acolo unde pentru
inaintare trebuie folosite si mainile.
Dar daca luam ca repere pitonul si coarda se simplifica ecuatia. In
1949, Andrei Moldovan si Kovacs Ferenc au batut se pare (am invatat sa
nu fac afirmatii categorice!) primele pitoane pentru a ajunge in Grota
Sansil, de unde au coborat. Abia in 1961, Miki Gyongyosi cu Rozsnyai
Karoly au "scos" traseul pana in Creasta Sansil, iar in 1984, tacutul
dar iscoditorul Laci Moravek, impreuna cu Dan Moldovan-"Pitonero", au
descoperit si "dat in circulatie" interesanta "Varianta cu Tunel";(un
tunel de cca 25 m) a Traseului "Grota Sansil". Asadar similar cu
actiunea din 1949: alpinism si speologie!

Dar fiindca a venit vorba de speologie, inca dinainte de '49, unii
speologi au facut de fapt alpinism in Cheile Turzii, cu scopul de a
ajunge la grote, de a descoperi altele si a le explora si cerceta. Dau
doua nume sonore: Rotaridesz Istvan (o grota din Chei ii poarta
numele) si Bagameri Bela- legendarul descoperitor in 7 aprilie 1957 a
Pesterii Vantului din Muntii Padurea Craiului si intemeieorul primului
club speologic clujean- mereu puternicul CSA.
In perioada primei sale perioade de existenta (1934-1948), Clubul
Alpin Roman nu a avut o filiala in Cluj. In 1950, in cadrul noii
organizari a asociatiilor sportive dupa model sovietic, alpinistii au
creat si sectii de alpinism pe langa cluburi sportive. Pentru
dezvoltarea acestora, CGM (Confederatia Generala a Muncii- oganizatia
sindicala de atunci), a organizat in1950 in Piatra Craiului o scoala de
alpinism unde, asa cum reiese din cartea "Pe Crestele Carpatilor a lui
Niculae Baticu (pag. 233-234) gasim si numele a doi clujeni printre
"elevii" ce s-au evidentiat prin talent si perseverenta: Lorincz Miki si
Andrei Moldovan. Acestia au pitonat in 1951 traseul Grota (Arcada) lui
Hili.. Dar mai important este ca -tot prin CGM- ei au organizat si
condus o tabara-scoala de alpinism in Cheile Turzii in 1951, foarte
utila unor alpinisti autodidacti. Dupa aceea, Lorincz Miki a pitonat
impreuna cu Feri Kovacs si Gagyi Andras primul traseu adevarat: Creasta
Sansil- atat de frecventat si astazi.
S-au infiintat si la Cluj sectii de alpinism pe langa asociatiile
sportive: Metalul, Progresul, Vointa, Stiinta, Locomotiva... A inceput o
adevarata campanie de pitonare, care in deceniul urmator a marit
vetiginos "zestrea" de trasee. Mentionez ca se foloseau corzi din
canepa si ca nu existau hamuri/veste/centuri. Coarda se lega peste
piept, metoda ce am mai prins-o si eu in 1968 si am folosit-o inca vreo
2-3 ani. Referindu-ma numai la traseele clasice, in evidentele mele am
29 de alpinisti autori de premiere in cap de coarda. Dau alte cateva
nume: Kari Deszo, Eme Sabin Doctor, Kovacs Gyuri, Remus Stoicovici,
Szalma Misi, Octavian Bratila-"Bulinel", Silvius Iorga. S-au realizat
cateva trasee scurte si in Cheile Tureni- folosite mai ales pentru
antrenamente.
In Cheile Turzii s-au desfasurat periodic scoli de alpinism (iunie
1951- a 2-a scoala republicana de vara cu 56 de "elevi" si unele etape
ale Campionatului National de Alpinism: Campionatul fetelor in 1959, a
2-a atapa de vara in 20-21 iulie 1962 si unele Cupe Interjudetene:
Dinamo-1956, Cupa Judetului Cluj- anual, Memorialul Hans Gora -anual,
Memorialul Szalma Misi- din 1975, Memorialul Andrei Moldovan-din 1992.
Ca dovada ca "stadionul" Cheile Turzii a format buni cataratori e faptul
ca pe unii din cei mai talentati, la varsta stagiului militar, cluburile
semiprofesiniste Armata si Dinamo si ofiterii de la vanatorii de Munte
i-au luat "sub aripa lor": Misi Szalma, Laci Boros, Andrei Barla, Engy
Lajos, Tavi Bortos, Nelu Vidrut si altii.

In 1971 mai exista in Cluj o singura sectie de alpinism cu vreo 7-10
membri la Clubul Metalul, unde ma legitimasem in 1968 si eu. Ni s-a
cerut sa ne cautam alta "gazda". In urma unui memoriu bine argumentat
adresat conducerii Clubului "U"-Cluj, ne-am transferat la acesta. Membri
fondatori: Valentin Craciun, Miki Gyongyosi, Dinu Mititeanu, Dinu
Bucur, Dobray Peter, Laci Moravek, Misi Szalma. Paralel cu activitatea
ca sportivi la U-Cluj -ultimii doi (nu ca valoare!) erau si
instructori la noua sectie "Turdeana" din Turda- unde s-au transferat
dupa ce si-au recrutat si crescut alpinisti buni: Grig Bodea, Nagy
Istvan, Ilie Opris, Harmath Csaba, Ezi Urcan, Sany Crisan. Dupa moartea
lui Misi in avalansa de la Podragu (22 ian.1974), Grig a devenit sef al
sectiei si al echipei salvamont.
Sectia de alpinism U-Cluj a fiintat intre 1971 si 1985, an in care au
fost desfiintate ''din ratiuni financiare" sectiile studentesti din
Cluj, Bucuresti, Iasi, Timisoara. A ramas doar cea din Brasov, condusa
de Mircea Noaghiu.
Dintre cei peste 100 de alpinisti formati la U-Cluj, performante (la
nivelul de Ro si de timp) sau "longevitate" in alpinism mentionez cateva
nume: Doru Oros si Hargytai Szabolcs cu ascensiuni in Tian-Shan si
Anzi, Mezei Maria, Geta Nistor-Poliac, Iulia Szekely-campioane nationale
in 1976, Ghita Pop- care a realizat unul dintre primele trasee de
catarare moderna din Ch. Turzii, Engy Lajos, Marius Poliac, Gelu Stoica,
Roli Omer, Nelu Bucur, Tibi Pataki, Tavi Bortos, Sany Szalma, Nelutu
Ratiu, Alexandru Bradut Serban-"Cuxi", Mihai Popovici, fratii Bob, Mirel
Domsa, Bebe Pozdarca, Nelu Coroiu....
Nu s-a pus accentul pe performanta, nu s-au "pompat" bani in cativa
talentati, ci s-a mers pe ideea ca un numar cat mai mare de tineri sa
guste din bucuriile catararii, sa se indragosteasca de munte, sa invete
sa-l respecte si sa-l apere. Si la terminarea facultatii sa duca
"flacara" si in alte colturi ale tarii sau sa intareasca echipe
existente, ceea ce s-a si intamplat.
In orice caz, alpinistii de la U-Cluj si cei de la Turdeana, in
cadrul Campionatului National (ce cele rele, dar si cu bune ale sale
!) si in afara lui, au urcat mai toate traseele dificile existente la
acea data in Carpati: In Bucegi: Fisura Albastra, Traseul Sperantei,
Fisura Rosie, Fisura Mult Dorita, Policandrul, Fluturele de Piatra,
Eftimie Croitoru, Hermann Buhl.... In Cheile Bicazului: Armata,
Santinela, Artei, Turnul de Fildes, Pintenilor... In Piatra Craiului:
Lespezile Lirei, Floarea de Colti, 23 August, Diana, Izvorului,
Alveolelor, Arcadei, Surplombele din Padina Inchisa... Au efectuat
ascensiuni in Tatra, premiere in Cheile Aiudului, ascensiuni de trasee
si parcurgeri de creste si muchii iarna.
Dupa desfiintarea Sectiei de Alpinism U-Cluj in 1985, o parte dintre
alpinisti s-au regrupat pentru cativa ani la "Electrometal" -sectie
condusa de Grig Bodea, care se mutase in Cluj si la Vointa- sectia de
alpinism condusa de Miki Gyongyosi. La Vointa si-au facut ucenicia in
catzarare doi dintre cei cu renume astazi: Janos Torok-"Jo Indianul"-
singurul clujean care a urcat Eigernordwandul pana acum si Eros Zsolt-
care dupa plecarea definitiva in Ungaria a ajuns- primul maghiar- pe
Vf. Everest.
Un moment important il consider reaparitia in Chei, "in forta", dupa
si printre reprize in inchisorile comuniste, a lui Bulinel. Cel care
ajutat mai ales de Silvius Iorga, Iancsi Kerekes si altii, a indraznit
sa abordeze Peretele Urias si sa realizeze intre 1983 si 1991 primii
"sesari": Madona Neagra, Calvaria, Ave Maria- dandu-le si nume ce-i
puteau aduce alte necazuri in acea vreme (mai are un traseu
"Solidaritatea", mai planuia un "Jirzy Popieluszko"-numele preotului
ucis de securitatea poloneza). Si adaug ca Bulinel a "atacat" Uriasul la
o varsta la care altii se mai catara doar in amintiri vagi...
In 1990 Andrei Moldovan a infiintat Sectia Cluj a CAR, care
fiinteaza si in prezent. Turdeana a devenit Pajura- condusa de Doru Iuga
si Florin Vulturar. In Turda -cel mai apropiat oras de Cheile "lui" a
aparut si A. T. A Turda indrumata de Nicolae Giurgiu- "Nixon". La
inceputul anului 2005, Cozmin Ardelean, la sugestia lui Dan Vasilescu-
vicepresedintele CAR- a gasit amatori si a infiintat Sectia Universitara
Cluj a CAR- care a demarat si se dezvolta promitator, datorita
entuziasmului caracteristic studentilor.
Tot in Chei s-au initiat in tainele catzararii si membri primei
expeditii clujene in Himalaya (in 2004): Arnold Kadar, Adi Munteanu si
Sebastian Baies. Al 4-lea alpinist clujean in Himalaya a fost tot in
2004 (toamna), Jo Indianul, incercand alaturi de Ticu Lacatusu, in
conditii neprielnice, o premiera pe Janak Peak. .

Cum era si normal, si in Cheile Turzii au aparut multe trasee
moderne de escalada sportiva. Protagonisti: Ghita Pop in 1987 (traseul
Labirint din zona Pripoane), cativa cataratori din Ungaria in acelasi an
in zona de sus Turnului Ascutit, Dan Moldovan in 1988, mai ales in zona
Poligon, "langa apa". Pe lunga lista actuala a traseelor de escalada din
Cheile Turzii, Turenilor, Pietrei Vulcanului si din alte zone, gasim de
zeci de ori numele neobositului Adi Munteanu. (vizitati site-ul
www.amunteanu.go.ro) Majoritatea cataratorilor practica acum stilul
"free", la moda in lume. Despre acesti tineri talentati si ambitiosi si
despre traseele realizate de ei in Cheile Turzii si Cheile Turenilor,
las pe unii dintre ei sa scrie (mi-au promis). Eu -ca veteran- ma bucur
sa-i vad "la lucru", dar recunosc ca ma bucur sa vad ca nu se limiteaza
doar la manse langa poteca, ci ca urca in stilul vremii si traseele
clasice, lungi, ca exista sperante ca acestea sa nu fie lasate sa moara,
ci sa fie reabilitate, echipate cu pitoane/spituri sigure, mai ales in
regrupari si in pasajele periculoase, cum s-a facut deja cu Turnul
Ascutit (Adi Munteanu) si Traseul Grotelor (Cosmin Podut-"Fidi";).
In prezent, in Cheile Turzii se catara si multi tineri din judetul
Cluj care nu fac parte dintr-un club. Si e imbucurator faptul ca se face
si initierea unor copii in tainele catararii. Desigur cu
responsabilitatea necesara.
Nu pot incheia, fara a aminti - de fapt stiti asta- ca in Chei exista
acum asistenta Salvamont permanenta in sezonul estival, nu doar la
sfarsit de saptamana ca pe vremuri. Seful Serviciului Public Salvamont
Cluj - Silvius Iorga, impreuna cu veteranul "Bulinel" si Doru
Iuga-sunt cei pe care ii intalneam si ii intalnesc prin Chei de cateva
decenii. Deasupra tuturor si a Cheilor- pluteste spiritul lui Misi
Szalma. Ca un abur- -cum era scris pe un pliant sau ca o "umbra
tutelara"-cum a scris un ziarist francez dupa moartea in urma cu 40 de
ani a lui Lionel Terray.
Misi Szalma, Andrei Moldovan, Hans Gora, Gabor Feri, Kari Dezso, Eme
Sabin Doctor, Vigh Tibi, Komuves Pally, Mihai Petrut, Stefan Hamza, Rica
Enasel, Petrica Stanciu, Mircea Hostiuc-"Ghighi", Imre Ferenczi,
Szanto Jeno, Philippe Folch, Cuxi Serban, Adi Chifa, Ovidiu Cuc, Dorel
Gocan, Mihai Benea si ceilalti fosti alpinisti din judetul Cluj care
s-au catarat in Chei si sunt acum in lumea umbrelor, s-ar bucura sa vada
ca flacara alpinismului/catararii pe meleaguri clujene nu s-a stins,
dimpotriva.

*****
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Zona CHEILOR TURZII - Turda  
Zona CHEILOR TURZII - Comuna Mihai Viteazu  
Zona CHEILOR TURZII - Izvorul Alexandru Macedon  
Zona CHEILOR TURZII - Cheile Turenilor  
Zona CHEILOR TURZII - Comuna Tureni  
Zona CHEILOR TURZII - Cabana Cheile Turzii  
Zona CHEILOR TURZII - La Moara (1)  
Zona CHEILOR TURZII  
Muntii CAPATINII  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii