Alpinet | Hărţi Montane | Ghid Turistic | Cluburi Montane | Invitaţie în Carpaţi | Salvamont |
Comunitate
Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Parteneri
|
Liste Alpinet - alpinet2k
De la: ovidiu serban <g...@yahoo.com> Data: Duminică, 17 Iun 2007, 12:45 Subiect: [a] Tibau-Obcine , Aninei , Calimani+rafting pe Bistrita intr-un mai ploios Tendinta de aridizare a climei a luat o mica pauza in luna mai, dupa cum stiti bine(cei care ati fost pe munte nu doar din fata monitoarelor). Norii Cumulonimbus impinsi pana in stratosfera de o instabilitate ajunsa la apogeu seara tarziu, generatori de averse de grindina, mazariche si ploaie, nu au putut sa ne strice placerea parcurgerii unor trasee fara un scop anume din Moldova in Banat si invers. 1. Tibau Obcinele Bucovinei Nu exista un traseu propriu-zis si nici urma de vreun marcaj in Tibau, ceea ce este benefic la urma-urmei."Poteci neumblate=poteci curate". Orientarea nu este dificila, putinele portiuni de padure nereprezentand un obstacol major. Panoramele extraordinare din acest masiv spre Rodnei, Suhard, Obcine, Zimbroslava, Carpatii Ucrainei, linistea desavarsita a unei seri nordice merita din plin efortul. Aproape de Bobeica am intalnit politia de frontiera, calare pe ATV.(ca tot e la moda acuma). Ne-au cerut actele, s-au comportat civilizat, desi au fost destul de suspiciosi. Turistii sunt o aparitie exotica in acea zona. Pe vremea lui Ceausescu am fi luat si o mama de bataie probabil, pt. intentie de trecere frauduloasa a frontierei. Desi nu stiu cine o fi avut chef sa treaca tocmai in Ucraina... Am urcat din Bobeica in Obcina Mestecanisului., trecand peste Lucina si apoi de la Herghelia Lucina coborare spre Moldova-Sulita, asezare tipica de munte, cu casele rasfirate printre fanete. Un peisaj cu adevarat sanatos. O taranca ucraineanca ne-a servit cu lapte, unt, smantana. Delicios, ce sa zic Dar vine ea UE cu supermarketuri etc nu mai comentez. Din pacate, taranii nu primesc pt. un litru de lapte decat 5-6000 de lei. Va puteti imagina ce profituri uriase realizeaza companiile care-l colecteaza, il degreseaza si-l vand prin hipermarketuri la preturile pe care le stiti. Si asa banii in loc sa ajunga la cei care ii merita ajung, de exemplu, in buzunarele unor fotbalisti imbecili cu doua clase.dar asta este deja OT Din Moldova-Sulita am urcat pe in creasta Obcinei Feredeului, intentionand sa ajungem in Damacusa. Lucrurile nu au decurs insa conform planului. In zona vf. Feredeu, creasta este atat de salbaticita(culme ingusta, brazi imensi doborati de furtuna, apoi brazi uscati la partea inferioara, crescuti la 25-30 cm unul de altul), incat am fost nevoiti sa coboram pe vale, la Argel. Dimineata am intalnit un grup de vreo 30 de tigani care mergeau la replantari de arbori(premiera pt. mine, dupa 1990). Din Argel am coborat cu autobuzul pana la Vatra Moldovitei, iar de aici cu o ocazie pana la Ciumarna, intrand astfel in perimetrul Obcinei Mari. Atmosfera ne-a servit cu o aversa zdravana de ploaie plus oraje, dar nu ne-am suparat, data fiind canicula din celelalte parti ale tarii. Cu putina bajbaiala, am ajuns in pasul Ciumarna, iar de aici am urmat culmea larga a acestei superbe obcine pana dincolo de Scoruset, coborand apoi in localitatea Frumosu, unde am incheiat periplul nordic. Parcurgerea Obcinelor necesita ceva efort privind orientarea. Marcajele lipsesc aproape in totalitate. Am folosit pe bucati bune, H ul forestier (in paduri). Exista insa multe poieni, unde orientarea nu constituie o problema. 2. Muntii Aninei au un cu totul alt specific decat Orientalii nordici. Daca in nord, padurile compacte de conifere in alternanta cu verdele poienilor iti incanta ochiul, Aninei impresioneaza prin marea extensie a calcarului, cu exo- si endocarstul atat de caracteristice. Am plecat din localitatea Lapusnic, urmand drumul forestier pana in poiana Roschii, bombardata de doline, pe o vreme foarte instabila, complet necaracteristica pt. acesti munti marunti, obisnuiti cu influentele submediteraneene. Din poiana Roschii, cu busola si harta am urcat Leordisul, indreptandu-ne apoi spre valea Minisului. Ne-am abatut insa usor spre nord, revenirea spre NE luandu-ne apoi o gramada de timp, pe ploaie torentiala. Am intalnit un stravechi terasament de cale ferata pe care l-am urmat pana deasupra poienii Liciovacea. Terasamentele acestea vechi de cai ferate dau o nota aparte acestor munti. Pacat ca dispar incet, inghitite de vegetatie. Este extraordinar traseul pe care-l parcurg uneori cum e cea care trece pe deasupra Cheilor Scocului. Stanca deasupra, stanca dedesubt. Te trezesti apoi dintr-odata in fata unui tunel. Terasamentul dispare apoi la fel de brusc cum a aparut si nu mai ai alta sansa decat sa o iei prin salbaticie. Din poiana Liciovacea, care merita din plin statutul de rezervatie, am urmat drumul forestier Golumba pana la valea Minisului, pitoresc prin faptul ca nu urmeaza o vale propriu-zisa. Relieful carstic este atat de fascinant si prin faptul ca este haotic, nu poti merge intr-o zona carstica pe clasica insiruire vale-culme. Ploaia torentiala ne-a cam taiat cheful de a merge pe sus pana la Buhui. Asa ca ne-am montat cortul pe malul Minisului, al carui debit rivaliza acum cu al Crisului Repede. Pt. ca urmatoarea zi vremea a fost tot inchisa, am urmat soseaua pe vreo 10 km pana la Anina, oras abandonat parca, desi situat intr-un splendid cadru natural, cu o multime de obiective in jur. Am mers apre cabana Maial, iar de aici mai departe spre lacul Buhui si pestera cu acelasi nume, opera de arta a naturii. Traseul Steierdorf-lac Buhui-pestera Buhui Anina este marcat. Lucru explicabil accesul este foarte usor, pe drum forestier. Se ajunge in Anina intr-un cartier fantomatic, cu blocuri neterminate, fara usi, geamuri etc Ai senzatia unui veritabil plonjon in timpuri de mult trecute... Am folosit pe distanta Anina-Oravita trenul. Acesta nu este orice tren. Pe 33 km face aprox. 2 ore. Este una din cele mai vechi linii de cale ferata din Romania. Tunele, in care incape doar trenul (la limita uneori), viaductele numeroase, abrupturile pe care le nesocoteste, urmand cu fidelitate curba de nivel, fac din el poate cel mai pitoresc tren din Romania. S-ar putea ca si el sa devina istorie ca si celelalte trenulete care au circulat prin acesti munti. E clar ca venituri nu aduce batranului bolnav numit CFR. La Anina am urcat doar noi doi plus un singur calator si acela cu nasu. In aceste conditii, e posibil ca trenul acesta compus dintr-un LDH + doua vagoane foarte vechi sa nu mai apara in decembrie in noul mers al trenurilor.... 3. Calimani + rafting Bistrita Am urcat pe valea Voivodeasa, de la monumentul Secu, aflata la capatul nord-estic al Toplitei. Camioanele pline cu busteni fac legea aici. Nu mai sunt camioanele cu care eram obisnuiti prin anii 80: batranul Roman Diesel a fost inlocuit cu camioane puternice MAN, Volvo, Scania de peste 400 CP, pt. care 20 de tone de lemn sunt o jucarie. In Poiana Puturosul, un ungur cu o Dacie papuc vrea sa ne ia pana la lacul Iezer daca dorim! Pai am venit la munte pt. mers pe jos, asa ca refuzam politicos taxi-ul de munte. Urmam drumul forestier pana in zona alpina. Superba atmosfera vulcanico-glaciara a acestui rebel al nordului care este Calimanul! Aceeasi pustietate, desi drumurile si marcajele sunt mult mai frecvente decat in Tibau sau Obcine, unde ne asteptam sa nu fie nimeni. Probabil ca toata suflarea turistica e in Bucegi, Piatra Craiului, Fagaras, Retezat, Parang, Rodnei, Ciucas, Piatra Mare, Padis si Ceahlau("G10" Cam asta e orizontul a 99% dintre montaniarzi. Speram sa-i tina obiceiurile pe montaniarzi si in continuare. Dar chiar nici cehi sau polonezi sa nu intalnim nu ne-am fi gandit. Am trecut apoi peste Retitis, iar de aici saua Nicovala-Negoiul Unguresc-Pietrosul-Tihu-Bistricioru-Stracior-Buba-Piatra Fantanele si apoi o tentativa de intrare spre Bargau, zadarnicita de aversele puternice si de noroiul consistent de pe fostul drum al romanilor. De mentionat faptul ca, dupa ce urcusul dinspre Curmatura Tihului se domoleste, poteca intra in marea de jnepeni; este un adevarat calvar. O ora si ceva de inot printre jnepenii uriasi. Dar sa nu uitam ca noi suntem intrusii acolo! Dupa vf. Stracior, BR ocoleste pe la vest, prin poiana cu stana de sub vf. Dalbidan, ajungand apoi in saua Terha, unde sunt alte doua stane. Stane la care am degustat urda, lapte si alte delicatese.. Am dormit intr-un salas, la Piatra Fantanele, unde un ardelean ne-a invitat cu generozitate. Apoi, cu un microbuz a doua zi pana la Vatra Dornei, iar de aici ne-am pus pe Dorna, devenita apoi Bistrita, dupa confluenta cu Bistrita Aurie. O incantare... Ploile cazute ne-au fost in sfarsit de ajutor. Bistrita a avut un debit fantastic. Am ajuns in 3 ore si ceva la Zugreni, unde dupa un scurt popas, ne-am avantat in cheile Zugreni. Ce sa zic? Senzatii cu adevarat tari in acest spatiu prinsa intre Pietrosu si Giumalau. La fel in zona Toancelor, unde valurile erau ca la Costinesti. Am iesit din apa la Paraul Pintei. Poteci neumblate, nopti petrecute la stane abandonate, trasee fascinante de cale ferata.... Romania este pitoreasca inca. Desi dezechilibrele climatice de care se face atata caz, fara a interesa insa pe cineva cu adevarat, sunt evidente si la noi: cumulizarea incepe tarziu si este deosebit de intensa. Orajele nocturne si vijeliile, prezente altadata doar cu ocazia trecerii fronturilor sunt acum o prezenta obisnuita. Ciurdele clubiste, cum spuneam, prefera grupul 10, iar hoardele ATV-iste sau pe doua roti, mult mai toxice decat primele, au invadat deocamdata, precum fronturile atmosferice, doar jumatatea central-vestica a tarii. Cei care doresc sa ia pulsul muntelui in mod solitar sau in grupuri mici, mai putin galagioase au in zonele despre care am scris aici un teren propice. Ovidiu S. ______________________ Building a website is a piece of cake. Yahoo! Small Business gives you all the tools to get online. http://smallbusiness.yahoo.com/webhosting Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate. Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor. Legături cu Ghidul Montan:
Autentifica-te sau
inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
|
Membri: 29725
Autentificaţi: 0 Vizitatori: 606 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet Utilizarea site-ului şi a materialelor prezentate presupune acceptarea notiţei de copyright şi a regulilor de utilizare Copyright şi reguli de utilizare Despre noi | Publicitate | Întrebări frecvente | Contact |