Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: grig <g...@fx.ro>
Data: Sâmbătă, 14 Aug 2004, 1:11
Subiect: Re: @ Lamuriri bifurcatie Umerii Pietrei Craiului
catalin_drula wrote:
>
> As vrea sa cer niste lamuriri celor care cunosc mai bine zona legate
> de intersectia traseelor de la Umerii Pietrei Craiului.

Nu e chiar asa de complicat precum pare.

Banda rosie marcheaza traseul de creasta al Meridionalilor. Piatra
Craiului fiind mai cu mot are creasta pe directia N-S, astfel ca BR
nu urmareste creasta ci o intersecteaza.

BR ajunge aici din Fagaras. Derutant este ca ajunge pe doua cai.
Corecta ar fi calea aflata mai spre sud care vine pe culmea Tamasu
Mare, vf. Tamasu Mare, saua Tamasului, Curmatura Foii, pe sub Capul
Tamasului, Poiana Tamasel, culmea Tamasel, saua Tamasel (sub Umeri)
dupa care se indreapta spre nord pe sub abrupt pina la Umarul La
Zaplaz unde se intilneste cu cealalta BR ce vine tot din Fagaras.
A doua BR (cu traseu 'nordic') urmeaza calea folosita de regula
de cei ce ies/intra din/in Fagaras (majoritatea) pe linga cantonul
Rudarita, pe valea Birsei Grosetului pina la Plaiul Foii dupa care
o ia pe valea Birsei Tamasului si apoi pe Valea Spirlei, urca pe
culmea Spirlei pina la saua/umarul La Zaplaz unde isi intilneste
surata. Mai departe BR urca pe DeubelWeg (La lanturi) pina pe
creasta Pietrei Craiului dupa care coboara spre refugiul Grind
si de aici mai departe pina... in Bucegi.

Acum, ca am lamurit cum e cu banda rosie, in zona ar mai fi doua
poteci majore.

Una este cea marcata cu triunghi albastru (poteca albastra) care
urmareste creasta sudica pe sub abrupt. TA vine de fapt de pe
versantul estic, urca in creasta in saua Funduri, putin pe creasta
spre nord, coboara apoi catre valea Urzicii si urmeaza o portiune
pe firul vaii dupa care o ia spre nord pe sub abrupt. Trece de
Prepeleac, Ceardacul Stanciului, Horjul Mare (Marele grohotis),
ajunge sub Umeri, coboara in saua Tamaselului si are apoi traseu
comun cu BR pina in marginea estica a Poienii Tamaselului unde
este si stilpul cu indicatoare. Partea comuna cu BR este pina in
Curmatura Foii de unde TA coboara spre nord spre Birsa Tamasului
si ajunge apoi la Plaiul Foii. Poteca marcata TA este una dintre
cele mai frumoase poteci marcate din masiv, avind si un traseu
lipsit de dificultati (vara). Atentie: ne aflam totusi in
Piatra Craiului, nu e vorba de Piatra Arsa-Omu.

Cealalta poteca majora, marcata cu triunghi rosu, se desfasoara
o buna portiune paralel cu poteca albastra dar ceva mai jos.
Este asa numitul "drum al granicerilor". Poteca vine din masivul
Iezer-Papusa, trece peste valea Dimbovitei, urca pe Valea lui
Ivan (partea inferioara a vaii), apoi pe Plaiul Granicerilor
(vestic, mai este unul numit la fel asezat aproximativ simetric
pe versantul estic) dupa care urmeaza aproximativ conturul
muntelui prin padure, pe sub poteca TA. Dupa ce face un ocol
mai mare in dreptul vaii seci a Tamaselului poteca urca in
Poiana Tamaselului unde intilneste BR si TA la stilpul cu
indicatoare. De aici TR are traseu comun cu TA pina la Plaiul
Foii.

In portiunea in care TA si TR sint aproximativ paralele exista
citeva poteci secundare de legatura intre ele. Marcate, desigur.
In Poiana Tamasel, la vest de intersectia potecilor, se afla
stina si in apropierea stinei o posibilitate de coborire rapida
la cabana Garofita Pietrei Craiului (teoretic marcata, practic
aproximativ marcata)


> Aceasta schimbare de marcaj este semnalizata printr-un stalp
> de marcaj situat sub Umeri. Stalpul este plasat usor iesit din traseu
> (traseul trece pe la baza abruptului, in timp ce stalpul este 20m mai
> jos, la baza grohotisului)

Nu e schimbare de marcaj, e intersectie de poteci marcate.
In portiunea aceea este greu de spus care din poteci e in traseu
si care nu. Poteci sint mai multe, facute de oameni sau de
salbaticiuni, se mai schimba locul in timp. Oricum distanta
pina la stilp nu este atit de mare.
Sa zicem ca stilpul a luat-o putin la vale prin grohotis.:-)
Daca vrei un exemplu de stilp pus gresit gasesti unul in
extremitatea sudica a Marelui Grohotis (pe TA). E acolo o poteca
de coborire spre Drumul Granicerilor. Stilpul indica directia
corect numai ca ar fi trebuit pus 50 de metri mai la sud.
Asa cum e pus te face sa o iei la vale direct prin grohotis.
Daca mai mergi putin pe TA spre sud dai si de poteca buna. Din
pacate poteca nu este vizibila de linga stilp. Acum, sa fim
si putin realisti, solul pe acolo nu este chiar ideal pentru
cultura de stilpi (am avut si surpriza ca, incercind sa-i
sfatuiesc pe unii pe unde sa o ia, sa fiu privit cu neincredere:
daca indicatorul arata asa, ce-o fi vrind si ciudatul asta?
Riscurile bunavointei!)


> Dupa ce coboram de la Umeri, in circa 3-5 minute, ajungem intr-o
> poiana (banuiesc ca este Saua Tamasel) unde vedem acel prim marcaj

Da, e saua Tamasel, alt loc cu o priveliste superba asupra Umerilor.
Ca o constatare (nu stiu daca e buna sau rea): poiana se impadureste.
Mai trist este ca peisajul mirific este umbrit de gunoaiele pe care
le lasa unii pe acolo. Si mai trist este ca putin mai jos padurea
este in curs de taiere, o barbarie greu de descris.


> In aceasta poiana, tot la intrarea in padure, dar in partea dreapta,
> cum coboram este o sageata indicatoare din lemn, de culoare albastra,
> pe care nu scrie nimic. Privind in directia ei am observat si un marcaj
> undeva mai jos, in padure. Semnul marcajului era punctul, dar nu imi
> aduc aminte culoarea (cred ca rosu).

E o scindurica, vopseaua este albastra. Zic unii ca, in unele
perioade, mai jos ar fi un izvor. Nu am avut nevoie de el si
nici curiozitatea sa ma afund in padure pe acolo (am si niste
dubii). E posibil sa fie vorba si de scurtatura care iese in
unul din firele de sus ale Birsei Tamasului (+ Spirla daca insisti)

> De ce nu apare marcajul respectiv (punct rosu, cred) pe harti?

Sint multe poteci (unele chiar cu marcaje, neoficiale) in masiv.
Nu toate apar pe hartile turistice. Nici nu ar trebui sa apara.
Poteci in zone cu risc mare de accidente, poteci folosite de
vinatori (cu/fara autorizatie), poteci facute si marcate aiurea
din prea mult entuziasm. A se evita.


> - Pe unele harti (de ex., in Monografia lui Em. Cristea din 1982)
> apare un traseu marcat cu banda rosie care duce din Saua Tamasel in
> Curmatura Foii, mai direct, prin Curmatura Otetelii. Nu am vazut vreo
> indicatie a acestui traseu (stalp de marcaj, bifurcatie vizibila) nici
> in Saua Tamasel, nici in Curmatura Foii, asa ca am fost nevoiti sa
> mergem pe traseul prin Poiana (Stana) Tamasel. Mai exista acest
> traseu? In ce stare este marcajul? Este mai rapid decat cel prin
> Poiana Tamasel?

M-am uitat si eu acum in monografia lui Cristea. Considerind BR
marcaj de creasta ar fi normal ca poteca sa fie ca acolo, urmarind
culmea, din vf. Tamasel, cum apare pe harta, si pina in Curmatura
Foii, si nu taind pe sub ea. Cu toate acestea eu stiu acea poteca
trecind pe sub culme si facind ocolul impus de firele vaii Otetelei.
Cum nu sint foarte atent la marcaje n-as putea sa bag mina in
foc ca BR a fost acolo dintotdeauna. Nici nu cred ca drumul pe
culme ar fi mai rapid (urci-cobori).
Ca sa fie totul si mai palpitant:
Dunareanu (nr. 38 din Muntii nostri) pune in descriere banda rosie
si pe culme si pe sub culme. In schimb pe o harta a lui Nae Popescu
apare doar pe sus. Cert e ca poteca (daca a fost) s-a cam dus.

--
Grig
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.

Alte mesaje din aceeaşi discuţie:
SubiectAutorData
 @ Lamuriri bifurcatie Umerii Pietrei Craiuluicatalin_drula13 Aug 2004
   Re: @ Lamuriri bifurcatie Umerii Pietrei...grig14 Aug 2004

Legături cu Ghidul Montan:
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Vistea  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Casa de Vanatoare Piatra Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Zorelelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Sperantelor (Cioranga Mare)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Garofita Pietrei Craiului  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Fereastra Zmeilor  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Mosului  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Scara  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Statiunea Stana De Vale  
Muntii BUCEGI - Muchia Pietrei Arse  
Muntii BUCEGI - Cabana Piatra Arsa  
Muntii BUCEGI - Curmatura Hornurilor  
Muntii BUCEGI - Mt. Grohotisu  
Muntii BUCEGI - Varful si Cabana Omu  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Podul La Riul Mare Spre Magura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Comuna Dimbovicioara  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Poiana Grind  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Crucea Granicerului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Marele Grohotis  
Muntii PIATRA CRAIULUI - La Umeri  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Varful Tamasel  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Mt. Tamasel  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Spirla  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Pietrelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Stina Curmatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Birsei  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Curmatura Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Piscul Curmatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Brina Caprelor (Craiului)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Diana  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Stina Din Funduri  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Funduri  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Virful Ascutit (Lehmann)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Curmatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Curmatura Groapelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Grind  
Muntii PIATRA CRAIULUI - La Lanturi  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Sub Zaplaz  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Sub Umeri  
Masivul IEZER-PAPUSA - Refugiul Salvamont Batrina  
Masivul IEZER-PAPUSA - Valea Dimbovitei (gura V. Tamasul )  
Masivul IEZER-PAPUSA - Curmatura Groapele  
Masivul IEZER-PAPUSA - Varful Papusa  
Muntii FAGARASULUI - Mt. Marginea  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Malita  
Muntii FAGARASULUI - Valea Rea  
Muntii FAGARASULUI - Compl.Turistic Sambata  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Oticului  
Muntii FAGARASULUI - Gura Vaii Tamasului  
Muntii FAGARASULUI - Valea Dimbovitei  
Muntii FAGARASULUI - Mt. Tamasul Mare  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Plaiul Foii  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Chica Pietrelor  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura De Vest A Girbovei  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura De Est A Girbovei  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul si Lacul Caltun  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Mogosului  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Zirnei  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Bratilei  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Lerescu Mic  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Tamasu Mare  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Foii  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Rosie  
Muntii PADUREA CRAIULUI  
Muntii BUCEGI  
Muntii PIATRA CRAIULUI  
Masivul IEZER-PAPUSA  
Muntii FAGARASULUI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


Comentarii
De Doru-Călin Ciobanu - publicat Duminică, 6 Ian 2008, 20:22
Din curmătura Foii, dacă se urmăreşte marcajul de creastă B(andă) R(oşie) spre S(ud) - E(st), după câteva minute de mers se ajunge într-o mică şa secundară. În acest punct poteca marcată cu B R, T(riunghi) R şi T A se îndreaptă spre S - S - E.

Dacă se părăseşte marcajul şi se urmăreşte fidel linia crestei (poteca este practic inexistentă) după circa 10 - 12 min. de urcuş apar primele semne ale marcajului turistic B R, aproape şterse. Poteca veche devine mai vizibilă pe măsură ce ne apropiem de vf. Capu Tămaşului (desigur nu Capul, cum mai apare greşit pe unele hărţi), circa 1510 m alt..

Poteca, pe alocuri greu vizibilă, ne poartă prin locuri mai greu accesibile (molidiş tânăr şi des) şi după o coborâre scurtă ajunge în curmătura Oţeţelei, circa 1480 m alt.. În acest punct avem surpriza să găsim un vechi stâlp metalic, aproape complet ruginit, pe care se mai poate vedea marcajul B R.

Urmează un urcuş susţinut prin molidiş destul de compact, întrerupt pe alocuri de luminişuri, până în apropiere de vf. Tămăşelu, circa 1640 m alt., unde întâlnim poteca marcată cu B R şi T A ce urcă de la poiana Tămăşelului.

Acest traseu, care urmăreşte linia crestei, este mai scurt decât cel prin poiana Tămăşelului (cu aprox. 20 min.) şi are denivelări mici,+/- 30 m. Se recomandă celor familiarizaţi cu potecile slab marcate.
Comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii