Buletin informativ de mediu nr.1 / martie – mai 2001

PROGRAMUL "UN MURES CURAT PRIN AFLUENTI CURATI"

În lungul oricarui râu exista persoane, organizatii si institutii, care datorita lipsei de informatii adecvate, sau datorita unor interese personale sau de grup, minimalizeaza sau exagereaza impactul activitatilor umane asupra râului respectiv. În cazul în care râul strabate mai multe tari, controversele aparute sunt si mai complexe atât ca fond cât si ca exprimare.
Toate aceste controverse pot fi evitate sau reduse, iar energia si timpul risipite în discutii partizane si sterile, canalizate spre rezolvarea problemelor de fond, în cazul, în care situatia din teren este cunoscuta exact cu ajutorul unor metode stiintifice si pusa la dispozitia celor implicati într-un limbaj accesibil lor.
Sunt bine cunoscute opiniei publice cazurile grave de poluare din bazinul Tisei si dezbaterile aprinse pe marginea acestor subiecte.
Unul dintre cei mai importanti afluenti ai râului Tisa, ca lungime si debite, este râul Mures. Cu o suprafata de 29.767 km2 a bazinului hidrografic si o lungime de 766 km (peste 90% din acestea fiind pe teritoriul României), ar fi iluzorie orice încercare de identificare a cauzelor problemelor ecologice ale Muresului fara a se tine seama si de afluentii acestuia. Mai mult, nu se poate realiza redresarea ecologica a Muresului decât prin gasirea de solutii specifice, adecvate pentru fiecare din cauzele identificate. Solutiile de tip "panaceu universal" aplicate Muresului ar fi fie false, fie atât de scumpe încât ar fi neeconomice chiar si pentru tarile dezvoltate.
Elementele amintite au constituit cu precadere, baza conceperii de catre Organizatia Neguvernamentala de Mediu Ecotur Sibiu a programului "Un Mures curat prin afluenti curati", de monitorizare, informare si management ecologic. În acest program mai sunt implicate organizatiile neguvernamentale "Albamont" Alba Iulia, "Carpatica" Medias, "Crispus" Sibiu si specialisti de la Catedra de Ecologie si Protectie a mediului a Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu, Regia Autonoma "Apele Române" filiala Sibiu, Institutul de Ecologie Aplicata Bucuresti, Universitatea "Ovidius" Constanta, Universitatea Oradea, Universitatea Ecologica Bucuresti si Universitatea "Babes-Bolyai" Cluj - Napoca.
Programul este finantat de catre Consortiul Parteneriatul de Mediu pentru Europa Centrala (PNEC), reprezentat de Hungarian Environmental Partnership Foundation (HEPH) si Fundatia Pentru Parteneriat Miercurea Ciuc - Programul Român de Parteneriat pentru Mediu.
Proiectul a pornit de la ideea ca pentru redresarea ecologica a râurilor mari, asa cum este Muresul, trebuie intervenit la nivelul afluentilor acestora. Alegerea Târnavelor si Ampoiului, se datoreaza problemelor grave de poluare existente pe aceste râuri.
Activitatile programului se desfasoara în perioada noiembrie 2000 - ianuarie 2002 si îsi propun atingerea urmatoarelor obiective:

- Evaluarea starii ecologice a râurilor Târnava Mare, Târnava Mica si Ampoi, si identificarea cauzelor care determina perturbarea echilibrelor naturale.

- Evaluarea influentei calitatii acestor afluenti asupra calitatii Muresului.

- Implementarea unui sistem de monitoring ecologic al Târnavelor si Ampoiului.

- Informarea corecta si în timp util a cetatenilor cu privire la problemele de mediu existente pe aceste râuri.

- Educarea, încurajarea si sprijinirea cetatenilor pentru apararea drepturilor lor legale de a trai într-un mediu sanatos si pentru a influenta deciziile referitoare la acesta.

- Elaborarea de planuri de management ecologic a bazinelor hidrografice respective, care sa favorizeze dezvoltarea durabila (ecodezvoltarea) în zona.

Rezultatele acestui program vor fi facute publice trimestrial în paginile prezentei publicatii (distribuita gratuit scolilor, primariilor si cetatenilor, si afisata în locuri publice) si prin întâlniri cu cetatenii, care vor fi anuntate în prealabil, prin mijloacele de informare amintite.
Orice observatii sau propuneri referitoare la acest program, la probleme legate de protectia mediului sau de dreptul cetatenilor de a trai într-un mediu sanatos, sunt binevenite la adresele urmatoare, iar la dorinta dumneavoastra si în limita spatiului disponibil vor apare în aceasta publicatie.

ALEGEREA GRESITA A AMPLASAMENTULUI DE CONSTRUCTIE SI EXTINDERE A PLATFORMEI INDUSTRIALE COPSA MICA, CAUZA PRINCIPALA A EFECTELOR GRAVE ALE POLUARII AGRESIVE ÎN BAZINUL TÂRNAVA MARE

Poluarea datorata industriei de la Copsa Mica este de notorietate internationala, zona fiind arhicunoscuta datorita poluarii puternice si a mediului înconjurator grav deteriorat.

Asa numitul "fenomen Copsa Mica", reprezinta urmarea proiectarii, executarii, "modernizarilor", extinderii si întretinerii defectuoase timp de peste 65 de ani a platformei industriale locale. În acest context, din pacate, declaratiile privitoare la majoritatea masurilor legate de protectia mediului înconjurator si nu în ultima instanta de sanatate a populatiei nu au fost decât în cel mai bun caz glume macabre. Dincolo de toate acestea însa, efectele aparute nu au putut fi nici negate, nici cosmetizate cu vorbe mestesugite de catre nici una dintre generatiile de factori decizionali care s-au succedat în timp.
Situatia se datoreaza, de fapt, industriilor producatoare de acid sulfuric, metale neferoase, negru de fum, aliaje de Au-Ag si acid cianhidric.
Principalii poluanti în acesti 65 de ani au fost si unii înca mai sunt: dioxidul de sulf, negrul de fum, pulberile de plumb, acidul sulfuric, precum si trioxidul de sulf, trioxidul de azot, monoxidul de carbon, ozonul, zincul, cadmiul, metacrilatul si polimetacrilatul de metil.
Pentru a sublinia gravitatea poluarii în zona, este sugestiv faptul ca în anul 1990 când, datorita unor lucrari de reparatii si ca urmare a functionarii la capacitate redusa a platformei industriale, nivelul noxelor evacuate (negru de fum, oxid de carbon, bioxid de sulf, plumb, zinc, cadmiu) s-a redus cu 50%, si totusi concentratiile maxime admisibile au fost depasite!
Efectele cele mai grave ale poluarii în zona se datoreaza acumularii poluantilor proveniti de la instalatiile de aglomerare si acid sulfuric de la Sometra S. A. si instalatiile de negru de fum de la Carbosin S. A. Din fericire din anul 1991 Carbosin S. A. si-a încetat activitatea, ne mai adaugându-se deci noi cantitati de negru de fum în mediul înconjurator.
Impactul negativ al poluantilor asupra solului, apei, vegetatiei, animalelor si oamenilor, este resimtit într-un mod pregnant pe o distanta de aproximativ 36 km în lungul râului Târnava Mare, si ceva mai redus pe o distanta de 65 km, aproximativ între localitatile Blaj si Dumbraveni.
Efectele grave ale diverselor tipuri de poluare din zona se datoreaza, în mare masura, caracteristicilor reliefului si climei din regiune, care nu favorizeaza epurarea naturala a aerului.
Prin înaltimea lor de aproximativ 500 de metri altitudine, dealurile care delimiteaza culoarul râului Târnava Mare, reprezinta un element care împiedica raspândirea poluantilor într-un volum de aer mai mare. Circulatia aerului orientata preponderent de-a lungul vaii Târnava-Mare (ENE-VSV), deplasarea aerului cu viteze mici (1-2 m/s) si calmul atmosferic frecvent (64%), constituie conditii naturale nepropice pentru difuzia poluantilor. Din aceasta cauza, dupa eliminarea poluantilor în atmosfera, acestia ramân pentru mult timp în masa, relativ redusa, de aer a vaii. Doar vânturile puternice ocazionale reusesc sa mai dilueze concentratia de poluanti, evacuându-i spre exteriorul acestui bazin aerian.
Un alt element care împiedica raspândirea poluantilor este existenta perioadelor de inversiune termica. Aici perioadele de inversiune termica sunt mai frecvente în timpul iernii. În aceasta perioada difuzia poluantilor industriali este blocata total, deoarece acestia se acumuleaza la nivelul localitatii, între granita de inversie si sol si se depun.
Acumularea poluantilor mai este determinata si de prezenta cetei, care se formeaza mult mai frecvent în aceasta zona, deoarece vaporii de apa se condenseaza usor pe particulele provenite din emisiile induastriale. O data formata, ceata, coboara si se acumuleaza în stratul inferior al atmosferei, determinând cresterea concentratiei poluantilor în acest strat.

În acelasi timp, ceata favorizeaza diferite reactii chimice ale unor poluanti eliminati în atmosfera, rezultând produsi toxici agresivi.
Astfel unul dintre principalii agenti poluanti, dioxidul de sulf care este un gaz incolor si sufocant, în prezenta oxigenului si a razelor ultraviolete trece în trioxid de sulf care la rându-i în contact cu ceata sau picaturile de apa si în prezenta unor ioni de metale cu rol catalizator, se transforma în acid sulfuric, acesta din urma având o actiune coroziva asupra cladirilor si nociva asupra organismelor. Ca urmare ploaia devine acida, cu o valoare a pH-ului de pâna la 2, 4 fata de 5, 5 cât are în mod normal.
Alegerea acestui amplasamement pentru construirea si apoi extinderea platformei industriale a avut ca motive existenta surselor de gaz metan, a apei si a fortei de munca.
Neluarea în consideratie a caracteristicilor reliefului si a climei bazinului Târnava Mare la proiectarea, executarea, "modernizarile", extinderea si mentinerea timp de peste 65 de ani a acestei platforme industriale, coroborate cu formalismul lipsit de continut si, evident, de rezultate al factorilor de decizie vis-ŕ-vis de problemele de mediu si de sanatate a oamenilor este "poate" o problema care asteapta sa fie rezolvata. Poate în mileniul III sau IV?!?
În numerele urmatoare ale prezentului buletin informativ vor fi abordate pe rând, pe baza rezultatelor unor studii stiintifice, efectele industriei de la Copsa Mica asupra vegetatiei naturale, culturilor agricole, faunei salbatice, animalelor domestice si a populatiei umane.

LEGISLATIE DE MEDIU
Dreptul la un mediu sanatos

Care este legislatia care ne da dreptul la un mediu sanatos?
"Statul român recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos", (articolul 5 al Legii Protectiei Mediului nr. 137, din 30 decembrie 1995).
"Orice persoana are dreptul sa traiasca într-un mediu adecvat sanatatii si bunastarii sale si are sarcina (...) sa protejeze si sa îmbunatateasca mediul în beneficiul generatiilor prezente si viitoare."(Legea nr. 86 din 10 mai 2000, prin care România a ratificat Conventia de Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei, accesul la justitie în problemele de mediu.
Dreptul la un mediu sanatos este recunoscut, ocrotit si garantat în mod efectiv, exercitiul acestuia putând fi restrâns numai prin lege. Acest drept reprezinta temeiul juridic garantat de a cere altora un comportament adecvat pentru a nu degrada mediul, de a cere statului sa ia masuri eficiente în acest scop, dar reprezinta si masura propriei conduite fata de mediul înconjurator.
Consacrarea legislativa si garantarea dreptului la un mediu sanatos are o importanta deosebita pentru dezvoltarea dreptului mediului. În România acest drept este reglementat prin Legea Protectiei Mediului (Lagea 137/1995), dar se impune consacrarea acestuia si în Constitutie, ca drept fundamental.
Pe lânga consacrarea dreptului la un mediu sanatos, Legea Protectiei Mediului stabileste garantiile legale pentru exercitarea acestui drept:

- accesul cetatenilor la informatiile privind calitatea mediului;

- dreptul cetatenilor de a se asocia în organizatii de aparare a calitatii mediului;

- dreptul cetatenilor de a fi consultati în vederea luarii deciziilor privind dezvoltarea politicilor, legislatiei si a normelor de mediu, eliberarea acordurilor si autorizatiilor de mediu, inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism;

- dreptul cetatenilor de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociatii, autoritatilor administrative sau judecatoresti în vederea prevenirii sau în cazul producerii unui prejudiciu, direct sau indirect, mediului;

- dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.

Protectia mediului constituie o obligatie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice (art. 6 al Legii Protectiei Mediului nr. 137/1995).
Responsabilitatea privind protectia mediului revine autoritatii centrale pentru protectia mediului si agentiilor sale teritoriale (art. 7 al Legii Protectiei Mediului nr. 137/1995).
Autoritatea centrala pentru protectia mediului este Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, care este reprezentat în fiecare judet, prin Inspectoratele de Protectia Mediului.
Accesul cetatenilor la informatiile privind calitatea mediului.
Pentru ca cetatenii sa-si exercite dreptul la un mediu sanatos si sa-si îndeplineasca sarcina de protectie a mediului trebuie sa fie informati, sa fie în masura sa participe la luarea deciziei si sa aibe acces la justizie în problemele de mediu.
Dreptul cetatenilor de a fi informati cu privire la starea mediului este garantat prin Legea Protectiei Mediului, care la articolul 64, litera c, precizeaza urmatoarele: "Autoritatea centrala pentru protectia mediului are obligatia de a crea cadrul organizatoric care sa permita accesul la informatii si participarea la deciziile privind mediul - politici, reglementari, proceduri de autorizare, planuri de dezvoltare a teritoriului si urbanism - pentru celelalte autoritati publice centrale si locale, a organizatiilor neguvernamentale si populatiei".
Prevederile Legii Protectiei Mediului sunt completate de Legea 86/2000, care stabileste procedurile care trebuie urmate de catre orice persoana fizica sau grup de persoane interesate în a obtine informatii de mediu.
Accesul la informatia de mediu este posibil în urma solicitarii acesteia printr-o cerere depusa la autoritatea publica competenta. În termen de maxim 2 luni, în functie de gradul de complexitate al informatiilor cerute, solicitantul va primi informatiile.
Legea 86/2000 prevede si asigurarea posibilitatii oricarei persoane care considera ca solicitarea informatiei a fost ignorata, în mod gresit refuzata sau care considera ca a primit un raspuns neadecvat, de a avea acces la o procedura de recurs în fata unei instante de judecata sau a altui organism independent si impartial prevazut de lege.
Cine trebuie sa ofere informatiile de mediu si ce fel de informatii pot fi solicitate?
Conform legii, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, la nivel central, si Inspectoratele de Protectie a Mediului, la nivel local, trebuie sa ofere informatii cu privire la:

- calitatea factorilor de mediu-apa/aer/sol;

- programele si politica centrala de protectia mediului;

- emiterea acordurilor si autorizatiilor de mediu;

- date referitoare la proiecte economice, de urbanism sau de amenajarea teritoriului si la impactul pe care punerea lor în aplicare l-ar avea asupra mediului.

Author: Ecotur Sibiu (ONG) Views: 2806, Last update: Mon, Dec 8, 2003