În clipele de disperare urcă în munţi şi priveşte copacii care şi-au prins rădăcinile într-o scobitură de stâncă. Este cea mai convingătoare pledoarie în favoarea vieţii...

Eu de-abia acum am descoperit fotografia şi, după numărul mic de vizualizări, îmi dau seama că nu a fost înscrisă în top, deşi ar fi meritat să fie admirată de cât mai mulţi iubitori ai muntelui. E bine că totuşi am găsit-o şi acum. Mi-a încântat ochii şi sufletul şi cred că aceasta contează mult mai mult decât orice notă pe care ar fi primit-o. Până la urmă, acesta este scopul unei fotografii: de a transmite un mesaj, de a bucura privirile celui care o vizualizează, de a te provoca să cunoşti şi tu acele locuri dacă până atunci îţi erau necunoscute, sau, dacă le cunoşteai deja, de a-ţi trezi amintiri plăcute din zilele petrecute pe munte.

Bună, Mihaela. Fotografia a fost în top pe la sfîrşitul verii. Nu prea sus e adevărat. Mă bucur că ţi-a plăcut, mai am multe din ţară. O să mai postez din ele în viitor.