Poti sa faci o descriere a turei prin Triglav? Vreau sa ma duc in primavara viitoare in Alpii Iulieni si m-ar interesa o mica descriere, daca se poate.

In cazul in care nu ai mai mult de doua zile disponibile, cel mai bun punct de ascensiune ar fi de la Dom Aljaeid - o cabana aflata 1015m altitudine, accesibila cu masina (11km pe un drum forestier foarte bun din magistrala rutiera care leaga Liubliana de statiunile montane slovene si Austria). Din pacate, camparea in locuri nepermise este strict interzisa si risti sa fii depistat si amendat imediat. Cat despre cabana mentionata, e un excelent punct de plecare pentru o ascensiune rapida dar din pacate cam scumpa (platesti cam 14 USD pentru o noapte de cazare in camere de 6 paturi si asta fara mic dejun). Conditiile sunt insa excelente. O problema ar putea fi (e drept ca vara mai ales) aglomeratia de nedescris caci fara indoiala muntele e marea pasiune a slovenilor - fara nici o exagerare sunt sute de turisti care urca zilnic, cu ghizi angajati sau fara.

Cat despre munte in sine, pare a fi o Piatra Craiului a Sloveniei, dar mai inalta (Summit-ul de pe Triglav e la 2864m). Marcajele sunt bune dar din pacate de mici dimensiuni si toate avand aceeasi forma si culoare. Ascensiunea de la cabana pana in varful Triglav se poate face cam in 6-7 ore avand in vedere ca cea mai mare parte a ascensiunii se face pe hornuri abrubte dar securizate cu piloni din metal (aproximativ 1900m altitudine de la cabana). "Lanturile", in sensul pe care noi il intelegem, lipsesc dar pilonii fixati in perete asigura o ascensiune fara riscuri chiar si pentru cei mai putin pregatiti.

Traseul incepe chiar in spatele cabanei si continua pe valea Vrata pentru aproximativ 45 min, initial printr-o padure tanara iar apoi pe marginea micului rau cu acelasi nume si ale carui ape au o culoare de un verde straniu. La aproximativ 15 de la plecare - in dreptul unui monument dedicat alpinistilor care au escaladat Triglav-ul - drumul se bifurca in doua trasee de ascensiune, fiecare purtand numele celui care l-a descoperit: desi aproximativ egale ca lungime, cele doua au grade diferite de dificultate astfel incat pentru o ascensiune mai facila e bine sa alegeti traseul care se continua pentru inca 1/2 ora pe valea Vrata.

Dupa parcurgerea vaii Vrata, ultimul traseu mentionat traverseaza raul si abordeaza frontal peretele nordic al Triglav-ului. La o prima vedere, peretele pare absolut inabordabil dar dupa numai cateva minute apar micile hornuri securizate cu pilonii de metal. Hornurile despre care am vorbit - prin care se desfasoara o mare parte a traselui - seamana foarte mult cu Strunga Dracului dinainte de Negoiu.

Urcusul e foarte accentuat dar are si parti in care se merge pe curba de nivel pe poteci foarte inguste marginite de adevarate prapastii. Cam la doua ore de la bifurcatia celor doua trasee, acestea se reunesc. De aici mai sunt cam 2-2 1/2 pana la cabana Kredarica (2.550) aflata chiar sub Triglav.

Ascensiunea de la Kredarica la Summit (varful este practic reprezentat de o mica ghereta de metal in care se poate intra) pare la prima vedere imposibila. Ca si restul traseului, este insa bine securizata cu piloni de metal. Coborarea se poate face pe acelasi traseu (categoric recomandat pentru o coborare rapida sau pentru caz de vreme rea).

Cat depre privesti, sunt absolut senzationale. Din pacate insa, noi am prins o vreme cam rea: ploaie, ceata si o gramada de nori astfel incat fotografiile publicate au fost facute in putinele momente cand vremea a fost mai buna - cred ca pe la 7 dimineata caci am inceput sa urcam la 5, 30 dimineata.

Inca ceva: in caz de vreme rea si posibila furtuna, e foarte posibil sa vi se interzica ascensiunea. Cam totul este controlat acolo datorita afluentei incredibil de mari de turisti (am inteles insa ca asta se intampla mai ales in August, Septembrie si Octombrie). De altfel, slovenii ne-au spus ca anul asta asa de multa lume care voia sa urce ca au fost nevoiti sa opreasca ascensiunile pentru a se evita accidentele: in cea mai mare parte a sa, traseul nu permite decat accesul unei singure persoane a.i. in cazul in care ai ghinionul sa urce un grup de 60-70 de persoane (lucru care se intampla frecvent datorita grupurilor organizate) este posibil sa fii nevoit sa astepti si 20 de minute.

Cat despre alte trasee de coborare, cel mai frumos se pare ca este cel care face legatura intre Kredarica si statiunile Bled sau Bohinj (noi nu am reusit sa il facem datorita lipsei de timp). Aceste doua trasee sunt putin mai lungi (7-8 ore) si dar sunt presarate cu nenumarate cascade.

Ar mai fi multe de zis dar nu cred ca e momentul acum.