Prima oara cand am fost in Cozia, prin 1998, am urcat dinspre manastirea Turnu. Aveam o conditie fizica de invidiat, depaseam grup dupa grup pana in varf si aveam timp sa si admir privelistea. Era superb!
Ajung sus, la cabana, si...., stupoare, era plin de masini! Pana atunci nu stiam ca se poate urca pana acolo motorizat. M-am simtit atat de frustrat. Credeam ca sunt rasplatiti, cu acele peisaje, doar cei care fac efortul de a ajunge pe jos.
Si totusi, doar ei sunt rasplatiti deplin!

apropo de conditia fizica...am urcat de 3-4 ori in Cozia..si..eram zmeu.. Acum mi s-a parut ingrozitor..am remarcat marcajul banda albastra foarte bun....cele doua podete de lemn de la cele doua pasaje cu calbu le-am gasit distruse de furtuna....bustenii cazuti in poteca au fost taiati cu drujba....la cabana. manele, mici si bere..dupa cum se vede aglomeratie multa...iar eu venisem la aer curat si liniste

nu mai e de mers vara aici. ce de masini. nici nu zici ca mai esti pe munte.