Rătăcit

Cred că m-am rătăcit …
Nu ştiu cum am ajuns aici şi când
Poate ieri, astă-vară, anul trecut sau mâine…
Pierdut în timp sau între-timp
De-o fi seară, trebuie să mă grăbesc,,,
Să urc sau să cobor,
Unde-o fi cabana sau ieşirea...
Din impas, un pas greşit
Şi nu vei mai afla niciodată
De-a fost bine, de-a fost rău
Poate vântul îmi va aduce adevărul.
Mai stai puţin, mai stai puţin
Şopteşte dânsul într-o doară
Ce copaci ciudaţi...
Cu braţele întinse într-o singură parte
Parcă vor să se ferească
De viforul necruţător din stânga.
Copacul-steag se întâlneşte mai ales
Pe creastă sau platou
Unde viscolul turbat
Nu lasă să crească
Crengile decât pe o parte
Aici puterea vijeliei e accentuată
De apropierea unei văi adânci.
Dacă aici vânturile dominante
Bat dinspre apus înseamnă
Că lumina din dreapta este la răsărit
Şi vremea e puţin înainte de amiază
Încă mai este timp, mai pot întrezări ceva.
Mai repede, mai repede,
Cărarea trebuie să fie aproape
De marginea văii deci voi merge
Puţin spre stânga până aproape
Să nu cazi, să nu cazi ai grijă
De malul abrupt al ei şi apoi în sus.
Aleargă, aleargă, cabana nu se vede
O sobiţă caldă şi un ceai fierbinte
Te aşteaptă ca să ţii minte.

cam asa am prins eu coborand de la Omu pe valea cerbului... very spooky indeed...