Alpinet Photo Gallery |
e interesanta formatiunea in sine, dar imaginea nu mi se pare a fi de top |
Fotografia de pestera nu este una dintre cele mai simple. La noi in tara sunt doar cativa fotografi de pestera (5-6) care stiu cu adevarat si au si echipamentul adecvat. Numele lor il poti gasi pe cele cateva albume de pestera (aprox 4-5 aparute in ultimi 10 ani). Sa faci o poza reusita in pestera, si mai ales pe diapozitiv este o mare realizare. "Aceasta formatiune, pe care o vad peste 50.000 de turisti anual, nu am vazut-o in nici o fotografie mai reusita" - spuse Prof. Iosif Viehmann (cercetator principal in Institutul de Speologie Emil Racovita - Cluj). Poza are 3 premii I, si un Premiu al juriului. Poate ca ar trebui incurajata putin fotogreafia de pestera, pentru ca avem un mare potential fotografic la noi in tara. |
nu e vorba de numarul de premii primite intr-un anumit context (nu spui ce profil au avut concursurile/expozitiile la care a fost premiata poza de mai sus), ci de faptul ca aceasta imagine, parerea mea, are un caracter documentar, adica si-ar gasi - in cadrul acestui site - locul mai degraba in galerie decat in top. |
... motiv pentru care nu o notez. |
era bine daca nu aparea balustrada aia din spate |
Din pozitia asta nu avea cum sa scoata balustrada, iar din alta pozitie...nu mai era morsa. Deosebita. |
Prezenta |
Prezenţa balustradei mă face să mă simt în siguranţă... "Morsa" este înspăimântător de reală... Emoţia a fost aşa de puternică încât am accesat "Trimite comentariul" mai devreme decât trebuia... |
Expozitiile au avut tema speologica, cu profil artistic nu documentar, fara amploare prea mare (15-20 concurenti). Consider totusi ca efortul depus pentru realizare merita cel putin sa intre in top (chiar si pe ultima pozitie). In fotografia de pestera nu este vorba de surprinderea unui moment, sau a unui peisaj, ci mai degraba regizarea unui cadru. In cazul de fata, pestera fiind cu gheata se poate vorbi si despre surprinderea momentului. Celelalte pesteri care sunt in piatra nu suporta modificari majore in timp scurt. Gheata se topeste si creste la loc de la saptamana la alta. |
Mihai Olenici, Mon, Jan 14, 2008, 12:24 pm nu inteleg cum e posibil ca tipul ala sa se plimbe pe ghetar. ghetarul e o relicva veche de 3500 de ani. vine un tip, iese de pe punte - puntea este pusa tocmai pentru ca vizitatorii sa umble numai pe ea si sa nu calce pe ghetar, care in fiecare an se mai topeste putin!!... - calca pe ghetar si isi face poza cu "morsa". cool! si eu care credeam ca e o chestiune de bun simt elementar sa privesti o pestera asa cum este cea de la scarisoara (de exemplu) ca pe un templu si nu ca pe un maidan din cartier... mihai olenici |
mie imi place poza, nu vad de ce sa nu fie de top, eu am vazut poze mai slabe in top. De aia avem la indemana posibilitatea de a nota, daca ti se para slaba o notezi ca atare. poate tipul din poze e de la "mentenanta" si el are voie sa calce peste tot |
Imi cer scuze pentru raul facut. Subiectul din poza sunt chiar eu. Trebuie sa reamintesc diferenta dintre o pestera cu gheata si una in piatra. Odata calcat si distrus o roca de piatra inseamna refacerea acesteia in cateva sute-mii de ani. La pesterile cu gheata este altfel. O formatiune rupta creste la loc in anul urmator. Aceasta nu insemana ca poti sa vandalizezi pestera, dar cei 50.000 de vizitatori ai pesterii vor vedea creatia ta in acel an. Si sa trecem la fapta mea: Podeaua de gheata are grosimea de aprox. 30 metri. In fiecare vara un strat de 4-5 cm se topeste, iar peste iarna ingheata la loc. Podetul de lemn are rol mai mult de protectie, sa nu aluneci sa nu te departezi de traseul turistic sa cazi prin crevase sau intr-una din rezervatii. De asemenea in timpul verii cand deasupra se formeaza o balta din cauza topirii, nu ar lasa vizitarea pesterii in conditii confortabile pentru turistul care vine cu masina pana la gura pesterii in slapi si vrea sa intre. |
Nu-mi place să recunosc dar "derogările" în acest caz, doar în acest caz, sunt valabile. Vătămarea mediului se produce altfel în astfel de cavităţi. De ex.:...dacă e lampă cu acetilenă? |
Din comentariile anterioare înţeleg că imaginea "Morsei",în toată splendoarea ei, nu s-ar fi putut obţine dacă fotograful ar fi rămas numai pe podeţul de lemn. Am încredere în motivaţia domnului Attila Varodi şi cred că a meritat să treacă dincolo de balustradă şi să ne ofere această imagine impresionantă... |
Este lampa cu acetilena |
Si apropo de balustrada, daca ar fi fost gandita sa protejeze pestera, atunci era de ambele parti ale podetului, ca si in Pestera Ursilor. Balustrada este doar catre exterior (spre pereti) |
Am si eu o curiozitate: de ce nu e recomandata lampa cu acetilena? si mai ales cum dauneaza ea pesterilor? |
bogdane, tu glumesti, nu? |
Nu prea...de-asta am si intrebat... Am incercat sa gasesc pe net ceva despre iluminatul in pestera si toata lumea recomanda un sistem dublu: aceto si electric...de aici si nelamurirea mea...daca ea este daunatoare de ce o recomanda lumea? |
Exista discutii multe pe tema asta. Una este faptul ca afuma peretii. Nu stiu in ce masura... Alta ca se topeste gheata din pestera. Oricum in pestera sunt 3 reflectoare de 500-1000 W, care merg continu cat timp e program de vizite, plus ca intra zilnic 500 de turisti care respira si incalzesc aerul. Deci o lampa nu cred ca se simte pe langa astfel de surse de caldura. Unii au obiceiul de a-si lasa resturile (slamul) in pestera. Prost obicei. Mai sunt altii care scriu pe pereti cu lampa de carbid: "Ramona+Ghita=LOVE, 1998". Asta e, au trecut si ei prin pestera. Eu deocamdata nu am renuntat la acea lampa, care este un mare ajutor in fotografia de pestera daca nu dispui de echipamnete de iliminat de calitate (ma refer la reflectoare). |
Cum poti arunca resturile din rezervor asa bine poti arunca si bateriile de la frontala...am inteles acum, caldura, fum, resturi. Merci |
Dacă pentru becuri există soluţii (dar costisitoare), de respiraţia vizitatorilor nu poţi scăpa. Cât despre sistemul dublu de iluminare aş putea să-i găsesc şi avantaje Ideea e de a avea doua surse independente de iluminare - autonomie, siguranţă, compatibilitate cu mediul. |
Conform ultimului studiu grosimea ghetii din pestera este de 33 m (dupa vechea masuratoare era 20 m). In urma acestui studiu, Pestera Ghetarul de la Scarisoara urca pe locul I in topul celor mai mari pesteri cu gheata din Europa, depasind celebra Pestera Eisriesenwelt din Austria. |
Bogdan Florescu, Wed, Feb 20, 2008, 4:05 pm Pana in urma cu cativa ani (cred ca in 2000) pestera nu era electrificata, tocmai pentru a nu creste temperatura. Pe atunci se vizita pana intre formatiunile de ghetari din sala de jos, turistii calcau pe gheata si erau dotati cu cate o lampa de acetilena la nu-stiu-cati insi. Acum nu se mai coboara intre formatiunile de gheata. Si nu s-a intamplat nimic rau in toate zecile de ani cat se vizita prin calcarea ghetarului. Doar ca fiecare turist era tentat sa puna mana, sa ia "pulsul" ghetarului si sa se incarce de energiile sale milenare. Deci... hai sa nu fim mai catolici decat Papa. Grupurile de cate 50 de vizitatori produc prin simpla lor prezenta de animale cu sange cald, mai mult rau decat cateva lampi cu acetilena (sa nu mai vorbim de miile de watti ale lampilor electrice existente in prezent), sau decat umblatul pe ghetar. |
faina, mi-ar place si mie sa pozez in pesteri.....!.... |
Alpinet Photo Gallery |