no ma inca o apa...

E încă minoră... are șaptșpe anișori
Și e cam timidă, n-o cunoaște multă lume

Bine-ai revenit, Marius! Cum ţi s-a părut Lacul Cuiejdel? Într-adevăr este unul din cel mai recent format, departe de ochii multor turişti, dar şi paradisul pescarilor din zonă.

Precipitaţiilor abundente din perioada mai – august 1991 (valoare cumulată fiind de 741, 4 mm precipitaţii) au amplificat procesul de alunecare, astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel, între km 0, 5 şi 1, 5 amonte de confluenţa Cuiejdiului, a fost umplut cu materiale provenite de pe versanţii munţilor, prin alunecare. Grosimea depozitelor a variat între 5 - 25 m sau chiar mai mult în zona barajului.
Bazinul de alimentare al Lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8, 75 kmp (48, 22% revine subazinului pârâului Cuiejdel, 29, 25 % provine de la subazinul pârâului Glodu, 22, 53 % din afluenţii mai mici şi apelor de precipitaţii de pe versanţi.
Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m, cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665, 5 m până în anii '94-'95, când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. La acelaşi nivel, suprafaţa determinată topografic era de 12, 2 ha. Lungimea lacului ajunge la 1, 0 km, adâncimea medie: 7, 44 m, iar lăţimea medie la 102 m. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. Exceptând doar un sector, unde nu depăşeşte 80 m, lăţimea lacului se încadrează 125 şi 140 m. Lacul Cuieldel prezintă numeroase asemănări, dar şi deosebiri, cu Lacul Roşu, câteva din elementele morfobatimetrice comparative ar fi:
Originea: naturală (L. Roşu), naturală (L. Cuiejdel)
Vechimea: din 1837 (L. Roşu), din 1978 (L. Cuiejdel)
Adâncimea maximă: 9, 7 m (L. Roşu), 16, 08 m (L. Cuiejdel)
Suprafaţa: 114.676 mp (L. Roşu), 122.000 mp (L. Cuiejdel)
Volum total: 680.084 mc (L. Roşu), 906.970 mc (L. Cuiejdel)

Bună Daniela,
ai scris cumva o monografie despre lac sau intenționezi s-o scrii?

Aha, deci se cheamă Cuejdel!

Marius, nu ne-am văzut pe alpinet de-atâta timp şi tu deja îmi citeşti gândurile, îmi cunoşti intenţiile....

E de la morfobatimetrice, m-ai contaminat

Foarte interesant fenomenul Iar explicatiile Danielei edificatoare... Dar de unde atata precizie la procente?

Informaţiile au fost culese din Raportul de Cercetare al Staţiunii Biologice “Petre Jitariu” Neamţ. Demersurile pentru protejarea zonei au fost începute în anul 2000, de către o echipă complexă formată din 12 cercetători de la trei instituţii: Univ. "Al. I. Cuza" din Iaşi, Laboratorul de Acvacultură şi Ecologie Acvatică al Univ., de la P. Neamţ şi Muzeul de Ştiinţe ale Naturii P. Neamţ, iar prin HG nr. 2151 din 30 nov. 2004, Lacul Cuiejdel este declarat Rezervaţie Naturală.
Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafaţă de 35 ha, ce s-a produs pe versantul stâng al văii, în mai multe etape, începând cu anul 1978, culminând cu cea din 1991, când a barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantităţi de apă. Alunecarea a fost determinată şi de particularităţile substratului geologic, de cutremurul din mai 1990, de precipitaţiile abundente - inundaţiile din vara 1991, construirea noului drum forestier şi defrişările masive. Principala cauză a multiplelor alunecări a constituit-o, se pare, şi acţiunea omului, care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng, declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat. Tot în aceeaşi perioadă, în aval de Lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri, cu suprafeţe de câteva sute de mp.