Asa "singuratate" mi-as dori si eu

Au ajuns lucrurile "pe butuci" si acolo?...

nu. numai eu am ajuns in patru labe pana acolo. Cum zice si proverbul: greu la deal fara..... cum era mai departe? fara ce?

Greu la deal cu boii mici Eu pe asta il stiu.
Persoanele de fatza se exclud, desigur

Salut Dan, mi-am pierdut echilibrul de cateva ori pe traseul asta si de fiecare data cand ma balanganeam in aer ma gandeam in sinea mea: "fac si eu cumpene acum, ca Dan Izvoreanu pe ALpinet".
Chiar am urcat de-a-mboulea (presupunand ca asa se scrie), pentru ca de la atita zapada nu se mai vedea nici o carare si nu se mai gasise nici un, pardon, bou, inaintea mea sa se bage pe asa o panta....nu-i nimic, cineva trebuie sa deschida drumul!

Si dupa cum arati in poza asta se pare ca ai deschis foarte bine drumul si acum stai si savurezi... victoria, nicidecum singuratatea

Ai avut si tu o tura super. Si cateodata e bine sa fi si singur. Dar numai cateodata...

Greu la deal fără doar şi poate
Cine poate fără scoate şi socoate,
Peste poate pare fără dificultate
Nu-i nicio bănuială fără-ndoială.

Culmea fără cuvinte nu se declină
Orice noimă-n-şir poate să conţină
Dar dacă-i greu la deal fără opinci
Fără poante niciun vârf nu poţi
S-atingi.

intr-adevar...numai cateodata.
Gata! Facem un eseu pe tema singuratatii? Cu titlul "Singuratatea si rolul sau in stimularea fortelor creatoare ale individului si in depasirea limitelor existentiale. O analiza empirica".

Eu as propune un titlu mai scurt, dar mai potrivit cu imaginea de mai sus:"Singuratatea... invingatorului". Si tema cu eseul o fac maine, promit (acum e aproape miezul noptii si cine stie ce "fluturi de noapte" imi mai trec prin cap)

@Caterina: esti sigura ca savurai singuratatea? eu te "vad" mai degraba in starea aia de sesiune, dupa ce aia scapat de un examen greu, inainte de a te gandi la urmatorul.... (momentele alea cand creierul refuza constient sa se mai concentreze asupra a ceva...)
@Bella Ana: zice'se ca sa nu ne dorim niciodata ceva prea mult, ca s-ar putea si indeplini....; cat despre eseu, crede-o pe Caterina, ca zice ea bine...e rau sa nu ai cu cine imparti o bucurie, daramite "a invinge" asa....
mai mult decat eseul in sine, pe mine m-ar interesa finalul acestei experientze, trairea in sine....sa fii ocrotita, Caterina, in drumurile tale, fie ele si in patru labe; totul e bine cand se termina cu bine!!!!

@Crina: O cred pe Caterina, dar imi place enorm sa te cred si pe tine cand spui ca "s-ar putea si indeplini" ceva ce ne dorim prea mult... In ceea ce priveste eseul, din punctul meu de vedere lucrurile stau cam asa:
Spre varfurile de granit
Ma-ndrept incet, dar sigur...
Si voi ajunge, negresit
Invingator, dar... singur...

eh, Crina, am scris ca "savuram singuratatea" asa, de poezie, insa - asa cum ai observat si tu, mai bine zis: asa cum ai observat numai tu - nu eram in forma. Urcusul a fost deosebit de greu, si vedeam ca sunt la 20 de metri de cabana si nu pot inainta pur si simplu din cauza ca la fiecare pas ma afundam pana la sold in zapada. Cand in sfarsit am ajuns sus imi era frig, imi era foame, eram obosita, eram iritata, si ma gandeam ca mai trebuie sa si cobor inainte sa se intunece.

Starea pe care ai descris-o, Caterina, confirma faptul ca orice lucru pe care vrem mult sa-l realizam are un pret. Problema este daca suntem dispusi... sa platim. Eu sunt convinsa ca au mai observat si altii adevarata stare in care te aflai, dar "asa, de poezie" au preferat sa vada doar jumatatea plina a paharului, adica multumirea pe care firesc ai avut-o dupa ce ai invins greutatile urcusului prin zapada si ai ajuns unde ti-ai propus. Ma gandesc cum arata acest traseu vara, cred ca e minunat si mult mai accesibil. Cum se numeste lacul de la baza muntelui pe care l-ai urcat?

Felicitari pentru curaj si pentru reusita! Foarte frumoasa toata seria cu Berchtesgaden.

La multi ani!!!

La multi ani, Caterina!!

La multi ani, si la multi munti!

Va multumesc la toti de urari! Si inchin si in cinstea voastra un pahar de sampanie!

Caterina, oriunde te vor afla Sarbatorile, sa fie cu cele de folos sufletului!

am voie sa spun si eu:-sa-ti fie sufletul in Sarbatoare!?........(Sarbatori fericite si... La multi ani Caterina!)

Crina, Dan - va multumesc mult de urari, si eu va doresc voua Craciun Fericit alaturi de cei dragi. Pe mine Sarbatorile ma prind acasa (in Bucuresti) alaturi de ai mei.

Buna Caterina! Cam asa este, nu ne-am mai auzit de ceva vreme... dar o sa ne auzim la anul!
Iti doresc toate cele bune, iar alaturi de cei dragi sa ai un Craciun fericit... si La multi ani!

Salut! Multumesc pentru urari si incurajari! Nu aspir la categoria profesionisti, e un pic tarziu pt. asta. A fost doar un raspuns la comentariul un pic ironic al Ilenei Damian (nu m-a deranjat).
Sarbatori fericite alaturi de cei dragi tie si un An Nou plin de bucurii si realizari.

Frumos! Cel mai mult imi place ca te-ai descaltat ca sa simti aerul si cu picioarele...

La multi ani, fie ca esti in Romania, fie pe alte meleaguri. Muntii sunt la fel de frumosi pretutindeni, de aceea iti doresc cat mai multe drumetii insorite in noul an.

Sarbatori fericite, liniste si pace in suflet!!!

Crăcin fericit, Caterina!