e-AlpinInfo #8/2001 - pagina 1-1

Scenarii posibile de folosire a GPS-ului

Pentru exemplificare sã considerãm masivul Bucegi deoarece este cunoscut de toatã lumea si, pe partea de platou, GPS-ul merge excelent. (Am simplificat în mod exagerat situatiile ivite).
•1. Coborâm în garã în Busteni si într-un loc mai deschis (neobturat de clãdiri) dãm drumul la GPS. Deoarece au fost parcursi mai multe sute de kilomeri de la ultima pornire, dureazã în jur de 2-3 minute pânã gãseste toti satelitii si interpreteazã datele de la ei. GPS-ul va gãsi satelitii pe rând, va afisa puterea semnalului receptionat si, când a calculat informatiile de la fiecare satelit, culoarea lor se schimbã; dupã primii trei sateliti calculati obtinem o primã pozitie în plan, odatã cu al patrulea obtinem si altitudinea (avînd acum o pozitie 3D); cu fiecare satelit suplimentar calculat precizia se îmbunãtãteste si GPS-ul afiseazã o estimare a erorii de pozitie. Stingem GPS-ul si urcãm la Babele. În fata cabanei pornim GPS-ul; de data aceasta dureazã numai 10-30 secunde pînã gãseste toti satelitii. Imediat dupã pornire, pânã îsi gãseste satelitii, e bine sã stãm pe loc deoarece dacã suntem în miscare are mari dificultãti în obtinerea pozitiei; o datã obtinutã pozitia nu mai avem nici o grijã. Salvãm în memorie pozitia aceasta: îi dãm numele "BABELE" si îi putem asocia un simbol grafic, de exemplu o cãsutã. Dacã vrem ca pozitia sã fie mai precisã existã o optiune de "Average" care face o medie a valorilor mãsurate; asteptãm pe loc si, când suntem multumiti, dãm "Save".

Majoritatea GPS-urilor nu au decât 2 pozitii: închis si deschis; în pozitia închis nu se întîmplã absolut nimic iar în cea deschis se întîmpla toate (consum de energie pentru achizitia semnalului de la sateliti si pentru afisarea pe ecran); nu existã o stare intermediarã în care aparatul sã lucreze cu un consum minim de energie. Referitor la amplasarea aparatului: cum husele originale sunt foarte scumpe, se poate cumpãra una de telefon mobil care sã se potriveascã perfect. Deoarece microundele se opresc în corpul uman agãtarea GPS-ului la brîu nu este o solutie, el trebuie amplasat cât mai sus, variante posibile fiind: a) pe rucsac, pe una din chingi, undeva în spatele urechii de unde e usor accesibil; b) sus, pe capacul de la rucsac e ideal, dar mult mai greu accesibil. Deasemenea trebuie sã ne obisnuim si cu remarcile de genul "- Uite-l si pe ãla cu telefonu' agãtat de rucsac".
Agãtãm GPS-ul (pornit) de rucsac si plecãm spre Crucea de pe Caraiman. Lãsându-l deschis GPS-ul va memora drumul parcurs de noi sub forma unei dâre (track) ce va fi afisatã si pe ecranul lui.
Aici se pot face o multitudine de setãri la modul de afisare cât si la intervalul de timp la care se memoreazã punctele dârei (de exemplu putem sã-i dãm sã facã o memorare la fiecare 30 secunde), însa cel mai eficient mod este cel "Auto" în care decide el când trebuie memorat câte un nou punct (atunci când se schimbã semnificativ directia de mers). Problema cu punctele dârei este cã de obicei pot fi memorate în jur de 1024; asta înseamnã cã dacã îl punem sã memoreze câte un punct la fiecare secundã, în 17 minute s-a umplut memoria; în schimb dacã îl lãsãm pe modul Auto, cele 1024 pe puncte ne ajung vreo douã zile de mers încontinuu.
Ajunsi la Cruce, memorãm si pozitia ei; între timp se lasã o ceatã de nu se mai vede nici cãrare, nici marcaj si vrem sã ne întoarcem exact pe acelasi drum la Babele. Cu GPS-ul, nimic mai simplu, dãm "GoTo" si "TrackBack", si apare pe ecran pagina cu busola si sãgeata (pe lângã alte informatii) care ne conduce spre cabanã urmãrind exact traseul pe care am venit.
•2. Ce se întâmplã însã dacã ne-am rãtacit si pe tot parcursul drumului am tinut GPS-ul închis? (din cauza consumului destul de mare nu-l putem tine tot timpul deschis) Este esential sã avem în memoria GPS-ului punctul unde vrem sã ajungem; Pe GPS dãm "GoTo", apoi selectãm din lista cu puncte memorate "BABELE". Ne apare o sãgeatã care, spre deosebire de cazul precedent, ne indicã drumul în linie dreaptã spre destinatie. (În conditiile de munte a merge în linie dreaptã între douã puncte, fãrã a cunoaste bine zona, înseamnã în majoritatea cazurilor posibilitatea aparitiei unor mari surprize. De exemplu, a încerca sã ajugem pe vreme proastã de pe Costila pe Caraiman, în linie dreaptã, având încredere oarbã în GPS ar avea consecinte fatale.) Pe lîngã sãgeata care ne aratã încotro sã o luãm mai apare o busolã, directia de mers, viteza si chiar ora la care ajungem la destinatie dacã mergem în acelasi ritm.
•3. Vrem sã ajungem de la Babele la Pestera, dar n-am fost niciodata la Pestera (nu avem pozitia ei în memoria GPS-ului). În cazul acesta va trebui sã gãsim (calculãm) cu aproximatie care e pozitia unde se aflã Pestera si sã o introducem manual în GPS. Dacã am fi avut o hartã cu coordonatele trecute pe margine le-am fi citit direct si le-am fi introdus în GPS. Cu hãrtile din România nu e cazul, asa cã trebuie sã ne punem pe calculat. (Vezi articolul din numãrul trecut referitor la coordonatele UTM). Cu harta în fatã si cu un instrument de mãsurã avem douã variante:
a. Mãsurãm pe orizontalã si pe verticalã distanta dintre cabanele Babele si Pestera si o transformãm în metri; obtinem 1900m respectiv 1400m. Coordonatele cabanei Babele(UTM) sunt: 35T 0380389 5029231. Coordonatele (aproximative) de la Pestera le obtinem scãzând (deoarece Pestera se afla mai la Est si mai la Sud) din coordonatele de la Babele distanta dintre ele; calculãm: 0380389-1900 si 5029231-1400. Deci introducem la mîna un punct cu numele "PESTER" si coordonatele 35T 378489 5027831

b. Mãsurãm (si transformãm în kilometri) distanta în linie dreaptã dintre Babele si Pestera; obtinem 2.3km; mãsurãm unghiul format de cele 2 cabane (Nord=0 grade, parcurgere în sens orar) si obtinem 235 grade. Introducem un nou punct "PESTER" cãruia îi specificãm ca referintã punctul "BABELE", ca distantã fatã de referintã 2.3km, la un unghi de 235 grade, si GPS-ul calculeazã singur coordonatele.
Folosind oricare din cele douã metode de mai sus o sã avem în memoria GPS-ului pozitia (aproximativã) a cabanei Pestera; apasam "GoTo", introducem destinatia "PESTER" si plecãm la drum.
Pînã când cei care scot hãrti se vor hotãrî sã punã pe marginea lor si coordonate UTM (sau de orice alt tip) singura solutie rãmâne ca posesorii de GPS-uri sã si le construiascã singuri fãcând mãsurãtori pe teren.
•4. Întorsi acasã conectãm GPS-ul la calculator prin mufa serialã, descãrcãm toate informatiile din memoria lui si cu ajutorul unui program (din cele care se gãsesc pe Internet) putem face tot ce ne dorim: editãm puncte, desenãm trasee, suprapunem drumul parcurs de noi cu o hartã scanatã, etc… si data viitoare când plecãm în Bucegi nu avem decât sã încãrcãm punctele de pe calculator în memoria GPSului.