neregulat
şi în cele din urmă un tăuşor alungit-lenticular, aproape secat cu oglinda bej-neclară.
Soarele generos mîngîia versantul nord estic a Culmii Tomnatecului, căldările
succesive, mioarele păreau albe mărgele împrăştiate pe pieptul muntelui treptat
virat din verde crud spre ocru -ruginiu.
Am pornit-o spre Şaua Inăului în amontele unui
torent-vîlcel cu firicel firav de apă, pe măsură ce suiam se contura o potecă
de vite, imediat realizînd că acesta era traseul de trecere toamna a turmelor
spre meleagurile năsăudene, Valea Vinului-Rodna. Înspre stg. apărură
stîncăriile şi crucea de lemn de pe vf. Inău (2280 m) iar după 25
min. ajunserăm din căldarea superioară în şa, exact în momentul în care
un grup de vreo 15-16 turisti tineri, care campaseră peste noapte la
L. Lala Mică, coborau grăbindu-se spre vf. Tomnatec-Coasta Netedă...Gărgălău. Din
Gura Bilei pînă aici se fac 4-41/2 ore. Dinspre Rodna-Valea Vinului urca un
gălăgios grup de trei adolescenţi. Veniseră pînă sub munte pe drumul forestier,
partea per pedes rezumîndu-se la 21/2-3 h (păreau
lipsiţi de exp.).
Efectuînd un amplu tur de orizont, de la N spre V
puteam recunoaşte: Fîntîna Stanchii-cabana albă, Cearcănu, Gîliu, Toroioaga din M-ţii
Maramureşului cu un prim plan vf. Tomnatecu Mare. La dr. acestuia, mult mai
departe, puteam admira cele patru observatoare emisferice, albe, ucrainiene,
de pe vf. Pop Ivan de Cernohora.
Am
continuat pe creasta principală 25 min., initial suind un muncel fără nume,
coborînd într-o şa, suind spre vf. Tomnatec care are pe culme trei mameloane.În
dreptul primului, spre stg. (SV) potecii ne atrage atenţia un bord stîncos, precar, posibil mic refugiu.
În faţă, sub şaua în care creasta principală comite o traversare mai dificilă,
zona alpină, se observă sure grohotişuri şi mici
ochiuri de tăuşoare parţial secate (loc denumit La Tău, debutul Izvorului Mare cu vărsare
în Someşul Mare) predilet loc de adăpare şi scăldare a hergheliilor de cai scoase
la vărat.
Vremea excelentă, vizibilitatea deosebită, gîndul continuării
premierei noastre spre vf. Tomnatecu Mare ne-au făcut să renunţăm la parcursul
preconizat pe creastă (V-SV) pînă în Tarniţa lui Putredu cu coborîrea
pe valea Putredu în vederea închiderii circuitului. După un scurt popas pe
vf. Tomnatec cu panoramarea de la dr. spre stg. de la Picioru
Oncului-vf. Gărgălău-Clăii, Omului în prim plan, Pietrosul Rodnei,
Buhăescu Mare & Mic, apoi Puzdre, Anieş, Laptelui în plan secund, drept în
faţă, aproape, zona alpină, vf. Coasta Netedă, Cişa iar
la stg. aparent modest de-aici, decorat de lespezi calcaroase, vf. Corongiş,
cu un torent sec spre SE, am luat-o spre N-NE, coborînd Culmea Tomnatecului pe o
potecă bolovănoasă, pe alocuri cu aspect de îngust canion, dînd în două rînduri
peste acele inele albe cu foarte vagi urme de pct. roşu turistic. Tot de aici,
privind spre S-SE aveam o spectaculoasă panoramă a vf. Inău-Muchia
Creasta Pleşcuţei-vf. Ciungilor-Picioru şi vf. Pleşcuţei, peste acestea conturîndu-se
Culmea Gagei şi departe, spre E, Suhardul (cu
vf. Omu-Fărăoane-Ouşoru), la stg. acestuia
Obcinele Bucovinene. Vag, în neguri, desluşirăm spre S
vf. Heniu din Mţii Bistriţei şi la stg. lui M-ţii Călimani. La NV se conturau căldările şi v. Putredului
iar la NE v. Bilei. Între Culmea Tomnatecului
abia desprinsă spre N din creasta principală şi un picior
nordic, prelung, a Coastei Netede (străbătut
de un drum pastoral înierbat, în serpentină, ce suie din Putredu La
Mori spre Tarniţa lui Putredu) se prefigurează căldarea
Tomnatecului cu obîrşia pîrîului cu acelaşi nume, principal afluent dr. a
v. Putredu. La aprox. o oră de la plecarea din Şaua Inăului ajungeam pe malul
frumosului tău nival, Tomnatec, lung de aprox. 30 m, lat de vreo 10-12,
afund de max. 2-2, 5 m, urmele adăpării turmelor fiind evident săpate în jurul
conturului său elipsoidal. Excelentă perspectiva foto de aici spre creasta
principală, vf-Inău-Muchia Creasta Pleşcuţei. Trecuse binişor de amiazăzi cînd
am continuat pe culme, spre NV apoi spre N.
O porţiune poteca de turme ocoleşte un muncel cu afiniş, merişor şi ienuperi
prin stg., prin zona superioară a Căldării Tomnatecului, apoi ajunge
într-o largă şa cu izvoare firave spre dr., înainte de-a se angaja