Diaries - Muntii Rodnei IV

În minte-mi reveniră cuvintele dlui Radu Popa, brigadierul timp patru decenii la Şesuri, cu un fiu dr.ing. silvic şi altul ing. silvic, crescuţi de mici în spiritul tonic /onest al muntenilor :pînă prin '89 aveam peste 60 cerbi în district, azi...niciunul. Pînă în '89, la o convocare din Pietrosul Rodnei pt. a pregăti un dezastru cinegetic ceauşist (abandonat de acesta la sfatul securiştilor de frica armelor artizanale borşene), inventariaserăm peste o sută de capre negre. Azi însă...

            Trist dar perfect adevărat! Dacă în alţi ani, în vecinătatea Băii Mari vedeam căprioare, ciute, cerbi, mistreţi, de cîţiva ani încoace, bătînd în linişte şi  sistematic, Mţii Maramureşului, Rodnei, Ţibleş, Suhard, Călimani, Parîng, Retezat, chiar şi în acele perimetre propagandistic deşănţat declarate (acum, tardiv !)  dreptrezervaţii ale bioseferei dacă nu doar zone protejate, rar avui şansa de-a remarca o crotină veche de capră neagră, o balegă de urs, găinaţ de cocoş de munte, rotit de cocoş, o amprentă de rîs în albul gros al zăpezii...de văzut doar împuţinaţii corbi, un stol de găinuşe, cîte o vulpe rîioasă  sau vreun iepure nevolnic.

            Mi-adusei aminte deciupercari, de furibunda recoltare an de an a acestor delicioase trufandale, de faptul că ciupercile se înmulţesc prin spori, ori pt. asta ciupercile (comestibile)  ar trebui să ajungă la maturitate, ceea ce nu se mai întîmplă în vaste zone, şi prin micelii, smulse la recoltarea prematură, în faza de cărnos, abia mijit boboc.  În cîţiva ani pădurile noastre o să fie frustrate pînă şi de ciuperci. Ce e drept cele otrăvitoare cresc exuberant, prolific şi, mai ales, din criză financiară, neştiinţă, foamete, constituie o deloc neglijabilă sursă dereglare demografică  negativă . Sună funest. Dar realist.