Jurnale - Muntii Rodnei IV

remarcat excelentele locuri de parcare/campare de pe malul stg. al Bistriţei Aurii. Imediat continuăm pe malul stg. amonte v. Putredu, pe o direcţie V-SV, aprox. 3 km, pînă la o platformă/rampă de încărcare situată la confl. p. Tomnatec stg. cu p. Putredu din faţă. Drumuri de TAF străbat Piciorul Oncului, desprins la N-NE din Gărgălău,  situat spre dr. Un drum de TAF mai puţin circulat însoţeşte spreE p. Tomnatec suind pînă spre stînă.

            Un microbuz răblăgit, TV, care adusese femei din jud. Suceava la cules de afine în Zănoaga Putredului le aşteaptă aici pînă seara tîrziu. Pînă una alta şoferul şi un ajutor pun de-o reparaţie capitală, ambalajele, uleiul ars de motor, tot ce nu-i de trebuinţă rămînînd acolo, în inima muntelui, drept... uman-tandră amintire. Apar doi ciupercari rromi. Unul, de cel mult 14-15 ani, cu o moacă de străvechi incaş. Poartă pălărie neagră ca orice puradel ce se respectă. Urechile-i sînt acoperite de căştile unui wolkman. Să mai vorbească cineva de anacronisme, neintegrare euro...atlantică, globalism!

            Luăm un mic dejun frugal profitînd de soarele treptat urcat pe boltă, călduţ, binefăcător. Traversăm v. Putredu la confluenţă, continuăm pe malul stg. accidentat şi după cel mult 100 m dăm de un drum de TAF pietruit, necirculat demult. Suim o zonă pieptişă apoi continuăm aproape la orizontală revenind treptat la nivelul văii . Admirăm pe malul său drept o amplă zonă calcaroasă albă , precum o aripă de porumbel desfăşurată pentru magic zbor, unde cursul văii limpezi e drastic deviat stg. Nu mai am film. Şi deja bănuiesc ce încîntări ne aşteaptă. Dăm în vale, traversăm pe malul drept şi pur intuitiv propun continuarea înainte, pe cea mai firavă potecă, bine înierbată, în timp ce la dr. şi stg. potecile par mai sistematic circulate. Am ales corect. Experienţa şi-a spus cuvîntul. Luînd-o la dr. am fi suit pe un drum de TAF sub zona sup. a Piciorului Oncului. Optînd spre varianta din stg., după traversarea unui picior nord-estic am fi ajuns în Căldarea Tomnatecului, în perimetrul stînei. Luînd-o înainte urmam p. Putredu amonte pe malul său drept, poteca se lărgea în drum de căruţă bolovănos dar pe măsura apropierii de pragul glaciar se îngustă furişîndu-se prin molidiş, traversînd la un moment dat, deasupra unor succesive prăvăliri vuind-spectaculoase de ape pe malul stg.,  în locul în care un ochi de apă lat de vreo 7-8 m, afund de 1, 5-2 m, lung de nu mai mult de 3 m se formase după ce p. Putredu sărise alte praguri stîncoase, ultimul de vreo 2 m înălţime. Ce spectacol! (întins pe vreo 300 m lungime a văii) . Dar să n-ai film foto...credibil motiv de grabnică revenire. Continuăm pe malul stg. în timp ce poteca vagă, de pe cel drept, pare să se piardă pe un picior nord-vestic desprins mult mai sus din Coasta Netedă. După aprox. 100 m ieşim în luminiş şi apoi în vast, plan  gol alpin, traversînd  cursul unui alt pîrîu (Toloaca / Putredu), extrem de spectaculos, cu o altă suită de repezişuri şi cascade, venit din Zănoaga Putredu  situată spre dr. De remarcat că din Picioru Oncului se desprind două picioare estice (poate  chiar trei) mai scurte, un alt picior pleacă spre E-SE dinspre vf. Clăii închizînd o amplă zănoagă marcată spre culme de un mic grohotiş sur. Parcurgînd traseul de creastă principală în zona Gărgălău-vf. Clăii privind la est spre  această zănoagă vom putea remarca cîteva tăuşoare glaciare fotogenice. SpreS-SV se deschide o altă căldare, mai cuminte şi foarte mare, Putredu La Mori(ne-au precizat nişte tineri ciobani năsăudeni care însă au definit Coasta Netedă drept vf. Inău, aşadar...)  , cu latura stg. închisă de un picior nordic a Coastei Netede, suit şerpuind de un drum pastoral înierbat pînă în Tarniţa lui Putredu, în faţă de un perete aproape vertical, stîncos-etajat-înierbat,verde-masă de biliard, tăiat de firul obîrşiei p. Putredu-cascadat,  la baza lui, ferită de avalanşe, o stînă tradiţională cu căsoaie afumată din   lemn, spre dr. un muncel scund-rotunjit, cu cruce de lemn în vîrf, mai la dr., în plan secund, un picior nordic desprins din vf. Cişa apoi un pîrîu spectaculos orînduit din alte trei căldări glaciare etajate, situate pe versantulN-NE  al. vf. Cişa, Omului, La Cepe, Clăii.  De nu l-ar durea genunchiul pe Iancsi...investigarea acelor frumuseţi situate imediat sub flexiunea în unghi drept, spreSE, a crestei principale ar constitui un excelent prilej.