From: Codruta <c...@braila.astral.ro> Date: Sat, Feb 26, 2005, 8:27 am Subject: [a] JN - Paduri pradate ca la usa cortului
Va reamintesc ca pentru reimpadurire va plati fiecare din NOI!!! pentru ca banii pentru reimpaduriri de dau de la buget - NU din confiscarea averilor talharilor, cum ar fi normal!!!
Sau... sa cred ca ACEST guvern va lua niste masuri normale, in astfel de cazuri? Sa cred? sa credem?
Codruta
=======================================
BANAT - Serviciile de informatii trag un semnal de alarma
Jaf la drumul mare! Cam asta ar fi concluzia unui raport intocmit de un serviciu de informatii privind faptele paranormale care s-au petrecut, pe furis si la lasarea intunericului, pe raza fondului forestier din Caras-Severin. Conform documentului, "banditii" sunt... oameni politici si functionari publici!
"Actiuni de prejudiciere a fondului forestier in judetul Caras-Severin", acesta este titlul documentului incendiar care a incaput pe mana reporterilor Jurnalului National. Inca din primele randuri ale raportului se specifica faptul ca anumiti responsabili cu administrarea patrimoniului silvic din cadrul Directiei Silvice Resita si a ocoalelor silvice de pe raza judetului Caras-Severin au favorizat in mod cointeresat diverse societati comerciale si persoane fizice. Cum? Fie prin licitatii organizate pentru incredintarea activitatilor de exploatare primara a masei lemnoase, fie prin taierea ilegala de arbori, "ceea ce a dus, pe langa prejudiciile generate bugetului de stat, la diminuarea considerabila a fondului forestier".
FAVORITII. Numeroase licitatii organizate de Directia Silvica Resita, in special pentru exploatarea materialului lemnos de calitate superioara, se arata in document, au fost castigate sistematic de "Mitocari Forest" SRL din Bozovici, "Ril Silva Prod Impex" SRL din Moldova Noua, "Pamsa" SRL din Prilipet, "Wivexim" SRL si "Monolit Prod Com" SRL, ambele din Caransebes, "firme administrate de persoane agreate de factori decizionali din administratia locala si sefi ai unor ocoale silvice de pe raza localitatilor Anina, Sasca Montana, Moldova Noua, Caransebes si Berzasca". Pe de alta parte, se specifica in informarea inaintata forurilor superioare ca "au existat situatii in care castigatorii licitatiilor au efectuat taieri de material lemnos in cantitati mai mari decat cele prevazute in contractele de exploatare, evident, fara evidentierea operatiunilor in actele contabile".
HORA UNIRII. Ofiterii de informatii sustin ca aceste operatiuni au fost posibile "ca urmare a sprijinului acordat de Mihai Stepanescu, seful Directiei Silvice Resita, Nicolae Basaraba, seful Ocolului Silvic Bozovici, Danila Suta, seful Ocolului Silvic Anina, Ion Tabugan, seful Ocolului Silvic Mehadia, si Ion Marisescu, seful Ocolului Silvic din Moldova Noua". Interesant de mentionat este faptul ca, din toate aceste grupuri de firme, atentia raportului a fost focalizata in special pe SC "Wivexim" SRL din Caransebes, firma care a exploatat de pe terenurile primariei si ale Ocolului Silvic Berzeasca o cantitate de masa lemnoasa mai mare decat cea licitata. "Cu toate ca actiunile ilegale au fost evidentiate de Curtea de Conturi din Caras-Severin, in cadrul unui control din perioada mai-iunie 2004, nu au fost dispuse masuri sanctionatorii, ca urmare a interventiei lui Ilie Mustacila, asociat al firmei mentionate, fost presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin, in prezent subprefect".
SCLAVI PE PLANTATIE. In alte situatii, taierile de material lemnos, unele realizate in conditii ilegale, au fost realizate de persoane neangajate cu forme legale de munca. Un alt exemplu vine sa confirme regula: SC "Mitocari Forest" SRL a intocmit contracte de munca doar pentru 60 de persoane, chiar daca foloseste 350. Asociatii firmei au fost avertizati atat de primarul comunei Bozovici, Aurel Micle, cat si de seful sucursalei Bozovici a Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, Nicolae Negru, in legatura cu iminenta controalelor ce urmau sa fie efectuate la SC "Mitocari Forest" SRL, astfel incat actiunile de combatere a muncii la negru s-au dovedit, cel putin pana in prezent, inutile". Desi institutiile cu atributii in control au efectuat mai multe verificari in zonele silvice din Caras-Severin, pana la ora actuala nu au fost descoperite nereguli majore la societatile care beneficiaza de un "statut privilegiat".
NUMARATOAREA INVERSA. Statistic vorbind, asa cum rezulta si din coroborarea altor documente, in primele noua luni ale anului 2004, organele de control ale judetului Caras-Severin, in special Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic si Cinegetic, au controlat circa 100 de agenti economici care se indeletnicesc cu exploatarea, transportul, comercializarea si prelucrarea primara a lemnului. Rezultatul a fost unul pe masura verificarilor: au fost aplicate amenzi contraventionale de exact... 94 de milioane de lei. Deci mai putin de un milion de lei pe cap de firma! Si ca sa nu fim foarte rai, va mai spunem ca din cele 100 de firme controlate doar trei firme au fost trimise in judecata pentru savarsirea de infractiuni la regimul silvic. Probabil, vorba celor care au intocmit raportul, ca cele trei societati comerciale nu au avut parte de acel binecunoscut "statut privilegiat".
--
"Let me know, at least, that she'll try
Then she'll be a true love of mine"
www.nuclearinfo.ro
The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content.
Traseu: lung, indicat iarna doar schiorilor cu experienţă alpină Marcaj: cruce roşie, bandă galbenă, cruce roşie Durata: 2 zile
Traseul poate fi parcurs şi într-o singură zi, vara, în condiţiile în care turiştii pot merge fără probleme 14-16 ore. Este recomandabil însă ca traseul să fie parcurs în două zile cu înnoptare în Şaua Pietrile, în cort sau în stînă. Parcurgerea traseului nu pune probleme deosebite de orientare, întrucît se desfăşoară în cea mai mare parte pe drumul de culme Şaua Ştefanu-Valea Măceşului.
De la Obîrşia Lotrului, urmăm şoseaua alpină Sebeş-Novaci, spre sud, pe o distanţă de 4 km pînă la Podul Ştefanului (marcaj cruce roşie). Traversăm Lotrul, după ce am lăsat, tot pe stînga, continuarea drumului forestier spre lacul Cîlcescu (marcaj - cruce roşie). apoi începem urcuşul prin pădurea de molid fie pe şosea, fie folosind o scurtătură ce porneşte chiar din apropierea podului. După circa o oră şi jumătate, ieşim la ,,Căşărie" şi începem să urcăm pe un plai larg pînă întîlnim din nou şoseaua alpină. În dreapta vom avea priveliştea superbă a căldărilor glaciare de la izvoarele Lotrului.
Urmînd şoseaua alpină, ajungem în Şaua Ştefanu, la ramificaţia spre Valea Măceşului a drumului Sebeş-Novaci, pe care am venit. Ne vom îndrepta spre est pe şoseaua ce abordează pe curbă de nivel, versanţii sudici ai munţilor Ştefanu şi Bora. Traversăm apoi Muntele Coasta Bengîi, admirînd peisajul excepţional de la izvoarele Latoriţei de vest. Ocolim printr-o curbă întinsu spre sud vîrful Zănoguţa (1935 m) şi ne îndreptăm spre Vîrful Puru (2049 m) pe care îl vom ocoli tot prin partea sudică, după care coborîm în serpentine pînă în şaua Pietrile (1760 m), unde există posibilităţi de instalare a cortului. Pînă aici am parcurs circa 6 ore. Dacă dispunem de resurse fizice şi de timp, vom continua deplasarea spre est, traversînd zona calcaroasă Pietrile-Mogoşu, ceea ce implică urcarea din nou la altitudinea de 2000 m. În acest sector vom întîlni relieful specific calcaros, odihnindu-ne privirea pe culmile din sud ale Parîngului şi Căpăţînii, separate de Curmătura Olteţului.
Innoptarea se poate realiza în vecinătatea stînelor Părăginosu, sau Nopteasa, situate mai jos, pe versantul nordic, sau mai departe, coborînd versantul estic al Vîrfului Fratosteanu Mare, la stîna Fratoşteanu. Din vecinătatea vîrfului Fratoşteanu Mare, coborîm serpentinele şoselei de pe faţa estică şi la marginea pădurii întîlnim stîna Fratoşteanu. Dacă am sosit la această stînă dimineaţa, putem avea priveliştea unui splendid răsărit de soare.
Pornim mai departe, îndreptîndu-ne spre nord, intrînd în curînd în pădurea de molid. La capătul primei porţiuni drepte a drumului se desprinde spre stînga o potecă ciobănească ce coboară în valea Mînăileasa, unindu-se cu DN 7 A, în apropiere de confluenţa Noptesei cu Mînăileasa. Poate fi folosită în caz de schimbare a vrernii pentru a evita drumul de culme. In continuare, după cîteva serpentine, şoseaua ne scoate la Plaiul Poienii, unde se află un canton zoopastoral, refăcut recent. De aici vom mai avea de parcurs circa două sau trei ore pînă la Voineasa. Şoseaua pătrunde din nou în pădure, oferind la intrare o vedere asupra Muntelui Ştevia, iar în caz de vreme frumoasă se pot observa de aici chiar şi crestele Munţilor Făgăraş. După aproape o oră de mers de la Plaiul Poienii, ieşim într-o rarişte, unde în dreapta remarcăm un promontoriu stîncos. Ne abatem pe acesta şi vom avea o priveliste măreaţă asupra văii Rudăreasa şi a pereţilor de la Pietrele Albe.
Continuăm să coborîm uşor, trecem pe lîngă cantonul forestier Ştevia, pe stînga, şi o pepinieră pe dreapta, apoi şoseaua ajunge pe versantul nordic al muchiei, şerpuind printr-o pădure tînără ce ne oferă posibilitatea să admirăm culmea Runculeţ, iar în depărtare, tot spre nord, bastionul Vîrfului Sterpu. Turiştii cu experienţă de deplasare în zona stîncoasă pot urma creasta calcaroasă pe deasupra abrupturilor de la Pietrele Albe, urmînd o cărăruie situată chiar pe muchie, avînd în dreapta abruptul.
După parcurgerea crestei, respectiv a drumului prin pădure, ieşim la Gura Plaiului, de unde şoseaua va străbate Culmea Ştevia, acoperită de pajişti montane. In aeest sector avem privelişti deosebite în nord spre Munţii Lotrului, cu vîrfurile Dobrunu şi Sterpu, ca şi spre Munţii Căpăţînii, unde se remarcă vîrfurile Căpătîna, Cocora şi Zmeuretu.
In dreptul liniei de înaltă tensiune care traversează culmea, remarcăm în stînga poteca marcată cu cruce roşie ce se desprinde din drumul carosabil spre nord-est. Vom urma această potecă, coborînd muntele Plăişor, mai întîi prin pajiştea montană apoi prin pădure pînă la Voineasa. Cei care doresc pot urma drumul de culme pînă în Şaua Chica Lupului, coborînd de acolo spre Voineasa sau spre Ciunget, ori mergînd mai departe, depăşind Vîrful Cireşu şi coborînd în satul Valea Măceşului, unde există staţie ITA. Pentru cei care doresc să parcurgă traseul iarna, menţionăm că el poate fi parcurs de turiştii şi schiorii cu experienţă deosebită, dar trebuie să se ţină seama de lungimea mare a traseului, de lipsa cabanelor, înnoptarea fiind posibilă doar în condiţiile precare oferite de stîne. În aceste condiţii, traseul se va împărţi în mai multe etape, ţinînd seama de dificultăţile de orientare pe timp de iarnă şi de durata redusă a zilei lumină.
