Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Codruta <c...@braila.astral.ro>
Date: Tue, Mar 8, 2005, 1:07 am
Subject: [a] RL - Dupa masacrul de la Balc se schimba regulile de vanatoare
Dupa gravele abuzuri dezvaluite de presa privind desfasurarea actiunilor de vanatoare, noua conducere a Ministerului Agriculturii si-a propus sa modifice substantial legislatia care reglementeaza vanatul in tara noastra.

Masacrul cinegetic de la Balc pare sa fi pus pe jar autoritatile din tara noastra responsabile de gestionarea activitatii vanatoresti. Din initiativa ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur, a avut loc o intalnire cu ministrul Mediului, Sulfina Barbu, si cu guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu, in urma careia s-a convenit sa se ia masuri drastice in privinta organizarii partidelor de vanatoare in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, in sensul de a fi stopate masacrele asupra pasarilor aflate sub protectie ecologica. Analizand mai atent legislatia cinegetica, specialistii ministerelor Agriculturii si Mediului au descoperit insa o serie de anomalii care ar trebui rapid eliminate. Este vorba de cuprinderea in corpul Legii 103/1996 a fondului cinegetic si a protectiei vanatului a unor prevederi care contravin Constitutiei si unor acorduri ale conventiei internationale la care Romania este parte. Aceste aberatii legislative au fost scoase in evidenta la o recenta analiza care a fost facuta la Ministerul Agriculturii de catre specialistii in protectia mediului si in chestiuni cinegetice.

Proprietarul terenului va hotari daca se vaneaza sau nu

Principala lacuna cuprinsa in Legea 103/1996 este aceea ca asociatiile de vanatoare care organizeaza partidele de vanatoare primesc in administrare de la structurile din subordinea Ministerului Agriculturii, care este autoritate nationala de vanatoare, fondurile de vanatoare fara a fi consultati proprietarii sau administratorii terenurilor pe care sunt organizate fondurile de vanatoare. Mai mult, in legea amintita se prevede ca intreg teritoriul tarii noastre este considerat a fi fond de vanatoare, iar in temeiul acestei prevederi legale Ministerul Agriculturii este obligat sa concesioneze suprafetele de teren considerate de asociatiile de vanatoare pentru valorificarea fondului cinegetic. Conteaza foarte putin faptul ca padurea in care se afla vanatul sau terenul agricol de interes cinegetic apartin unor persoane fizice sau juridice, iar organizarea partidelor de vanatoare le tulbura proprie-tatea acestora. De asemenea, este ignorat statutul de arie protejata al unor rezervatii naturale cum este Delta Dunarii, arie protejata care se guverneaza dupa o lege speciala, cu un administrator cu atributii clare de protejare a faunei si florei aflate sub protectie ecologica. Si aceste teritorii au fost parcelate in fonduri cinegetice si sunt puse la dispozitia vanatorilor pentru a macelari vietuitoarele existente fara ca autoritatea legala de protectie a mediului sa fie macar consultata. Conform celor discutate recent la Ministerul Agriculturii, aceasta aberatie urmeaza sa fie anulata, iar constituirea fondurilor de vanatoare va putea fi facuta doar cu acordul proprietarului sau administratorului legal al terenului de interes cinegetic.

Restrictii ecologice pentru vanatori

La propunerea ornitologilor, in noua lege nu vor mai fi incluse ca pasari permise la vanat inaripatele puse sub protectie ecologica, cum ar fi ciocarlia de camp, porumbelul de scorbura, prepelita, sturzul de vasc, sturzul cantator si cel de vie si de iarna, turturica si multe alte pasari la care vanatul este interzis prin mai multe conventii internationale. In zonele ecologice consacrate prin lege vanatul va fi restrictionat drastic, fiind permis doar pentru populatia care traieste in acele zone.


Un articol de Neculai Amihulesei
http://www.romanialibera.ro/editie/index.php? url=articol&tabel=z08032005&idx=69

--
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"

www.nuclearinfo.ro
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii LATORITEI  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Obirsia Lotrului-Podul Stefanului-Canton Casaria-Saua Stefanu-Piriul lui Tocan-Saua Pietrile-Vidra
Traseu: accesibil, dificil iarna Marcaj: cruce roşie, triunghi roşu, bandă galbenă. Durata: 6-7 ore



Dacă dorim să mergem la Vidra şi avem la dispoziţie o zi, putem parcurge acest traseu, desfăşurat în mare parte pe culmea principală a Munţilor Latoriţei, în sectorul lor vestic. Pornim din faţa cabanei turistice şi ne îndreptăm spre sud şi apoi spre sud-vest urmînd şoseaua care se îndreaptă spre Novaci. După circa 1 km întîlnim galeria care aduce apele Jieţului în Lotru, iar ceva mai departe se desprinde în dreapta şoseaua spre Petroşani. Noi ne vom continua drumul spre sud pe şoseaua ce însoţeşte Lotrul în pitoreştile lunci ale lui Rusalim străjuite de pădurea deasă de molid întunecat. După 4 km ajungem la o nouă intersecţie şi ne vom îndrepta spre ramura din stînga, traversînd Lotrul pe Podul Ştefanului. Un indicator fixat pe un molid în stînga ne ajută în orientare. Şoseaua urcă în serpentine prin pădure, dar drumul se poate scurta pe o potecă largă ciobănească ce ne va scoate în jumătate de oră la ,,Căşărie". Continuăm să mergem tot pe potecă după ce traversăm pîrîul prin faţa cantonului zoopastoral, apoi ne racordăm la şosea mai suss în jurul altitudinii de 1725 m. De aici vom urma şoseaua pînă în Şaua Ştefanu unde se află o nouă intersecţie. Părăsind şoseaua ce se continuă spre sud către Rînca, ne vom îndrepta spre est pe drumul ce se desfăşoară pe curba de nivel pe panta sudică a Vîrfului Ştefanu, marcat cu bandă galbenă. De aici, mergînd spre Coasta Bengîi şi Zănoguţa, vom avea prilejul sa savurăm pitorescul văii Latoriţei de vest. În acelaşi timp, zărim circurile glaciare asimetrice ce se înşiruie pe versanţii nordici ai Culmii Păpuşa-Micaia, respectiv Cioara, Bălescu, Galbenu, Igoiu şi Pristos.

Străbatem apoi şaua întinsă dintre Zănoguţa şi Puru şi ocolim Vf. Puru prin sud. După aceea şoseaua coboară în serpentine în Şaua Pietrile, pe la obîrşia Pîrîului lui Tocan. În timpul coborîşului admirăm relieful calcaros care începe din şaua Pietrile şi care e total diferit de cel întîlnit pînă aici. Din şaua Pietrile ne vom îndrepta spre nord, coborînd spre lacul şi staţiunea Vidra. în acest sector traseul e comun cu traseul nr. 9.


 



There are no comments for this message
Login or register to comment