Exploatarile miniere lasa prapad in urma lor
Inchiderea exploatarilor miniere reprezinta o adevarata provocare pentru autoritati, din cauza riscurilor foarte mari existente din punctul de vedere al protectiei mediului. Este nevoie de fonduri foarte mari si de o supraveghere continua, realizata de specialisti, pentru a evita un adevarat dezastru ecologic. Monitorizarea iazurilor de decantare va dura cel putin 15 ani, timp in care oamenii trebuie sa se roage sa nu ploua torential.
"Un semnal de alarma si, totodata, un potential factor de risc pentru cetateni si pentru mediu, il reprezinta iazurile de decantare apartinatoare fostelor uzine de preparare a minereurilor. Acestea sint localizate pe cursurile unor vai. In momentul de fata, daca aceste iazuri de decantare nu vor fi supravegheate si nu se vor executa lucrari de intretinere a digurilor si de suprainaltare a acestora, daca nu vor fi efectuate activitati de monitorizare a nivelului apei in iazuri, ne vom confrunta cu probleme care pot fi foarte grave. Nici nu vreau sa ma gindesc la varianta ruperii vreunui digi, a declarat subprefectul de Alba, Clement Negrut. El a oferit ca exemplu iazul de la Valea Mica, de linga Zlatna, unde ar fi suficient ca sonda inversa sa nu functioneze, pentru ca precipitatiile abundente sau topirea zapezii sa provoace revarsarea sterilului din iaz, ducind la pagube materiale si poate chiar umane. In plus, ar fi vorba despre o poluare masiva, deoarece aceste iazuri de decantare contin suspensii minerale nocive, de la reactivi pina la cianuri.
Ploile torentiale, un pericol permanent
Fostul director al Agentiei pentru Protectia Mediului Alba, Dimitrie Clepan, a declarat ca cea mai recenta poluare legata direct de aceste iazuri s-a produs in vara anului trecut, la Valea Sesei. Din cauza unei ploi torentiale s-a evacuat apa din iaz, fapt care a dus la depasirea limitelor maxime admise la diferite suspensii. El a precizat ca ploile torentiale reprezinta si acum un pericol, deoarece sistemele actuale de gestionare si monitorizare a iazurilor de decantare nu permit eliminarea acestui pericol.
Pentru a reduce la minim riscurile legate de aceste iazuri, ar trebui sa existe statii de neutralizare la fiecare dintre ele. In prezent exista insa doar o astfel de statie in aval, la iazul apartinind de Exploatarea Miniera Baia de Aries, si una in amonte, la iazul de la Valea Sesii. In judetul Alba, exista patru iazuri de decantare functionale in prezent si alte trei inchise, aflate in supraveghere.
Principala problema legata de statiile de neutralizare o reprezinta fondurile foarte mari necesare pentru realizarea si, mai ales, pentru a se asigura functionarea lor. Din acest punct de vedere, singura sansa ar fi atragerea de finantari externe.
Solutii doar pe hirtie
"Avem nevoie de milioane de euro pentru protejarea si refacerea mediului in aceste zone, mai ales ca dorim o puternica dezvoltare a turismului in Apuseni. Va trebui sa ne gindim la o strategie pentru accesarea de fonduri europene, pe componenta de mediu. Exista solutii tehnice pentru a evita un dezastru, dar este nevoie de o sustinere financiara pe masura. Eu, personal, voi fi tot timpul atent la ce se intimpla in aceste zone de pericol iminenti, a spus subprefectul Clement Negrut.
Exploatarile trec, iazurile ramin
In judetul Alba au existat patru exploatari miniere. Doua dintre ele, cele de la Zlatna si Baia de Aries, si-au incetat deja activitatea, in timp ce exploatarile de la Rosia Montana si Abrud vor fi inchise, cel mai probabil, pina in 2007. Cit timp exploatarile miniere mai exista ca societati comerciale, acestea mai au citiva angajati care se ocupa de activitatile de monitorizare si supraveghere. In momentul in care exploatarile vor fi desfiintate total, monitorizarea si supravegherea iazurilor de decantare va trece in sarcina unui departament specializat, in varianta optimista, sau a administratiilor locale, in varianta pesimista. Primariile din zona Muntilor Apuseni sint insa atit de sarace, incit au existat situatii in care nu au avut bani nici sa achite iluminatul public. In aceste conditii este clar ca adminsitratiile locale nu vor fi capabile sa suporte costurile aferente acestor activitati, decit daca vor fi alocati bani de la buget special pentru aceasta.
In staţiunea Vidra se poate ajunge şi din satul Ciungetu, parcurgînd acest traseu lung dar plăcut. Din faţa complexului comercial, ne îndreptăm pe firul văii Rudăreasa urmînd şoseaua forestieră care părăseşte satul îndreptindu-se spre vest. Trecem pe lîngă un canton forestier, iar după circa 3 km intrăm într-o mică cheie formată prin străpungerea unei bare de calcar de către apele pîrîului Rudăreasa. În pereţii din versantul drept se află o peşteră, Peştera Laptelui, cunoscută din vechime de către localnici, dar lipsită de ornamentaţii. Urmează un scurt defileu străjuit de pereţii Pietrelor Albe ce constituie versantul stîng. Apoi drumul se ramifică. Vom urma ramura din dreapta care însoţeste, în continuare, firul văii Rudăreasa pînă aproape de Plaiul Poienii.
De la vechea colonie Rudăreasa, căreia i se mai văd fundaţiile, se poate urca la Plaiul Poienii pe o potecă ciobănească, dar şi pe un drum forestier aproape terminat. De la cantonul zoopastoral Plaiul Poienii urmăm drumul de culme Valea Măceşului-Ştefanu (vezi şi traseul precedent), marcat cu bandă galbenă, care se afundă în pădure spre vest. După aproape o oră vom ieşi la golul alpin Fratoşteanu. Şoseaua urcă în serpentine, depăşim Vîrful Fratoşteanu Mare, ocolind obîrşiile pîrîului Nopteasa, şi ajungem pe un vast platou situat la 2000 m altitudine. După ce admirăm priveliştea în cele patru zări, ne îndreptăm spre nord pe panta Muntelui Părăginosu (atenţie, un vîrf Părăginosul se află şi pe culmea dintre Latoriţa şi Rudăreasa), urmînd un drum de tractor ce coboară spre Curmătura Vidruţei şi trecînd pe la izvorul Vidruţei şi pe lîngă stîna Nopteasa.
Putem evita drumul pînă în Curmătură coborînd pe pîrîul Vidruţei de la izvor în jos pe o potecă ce dă într-un drum de tractor pe care coborîm însoţind valea Vidruţa pînă în şoseaua ce vine de la Voineasa. Apoi coborîm în continuare pe şosea pînă la intersecţia cu drumul de pe conturul lacului Vidra, după care ne îndreptăm spre nord cale de 1 km şi intrăm în staţiunea Vidra.
