From: Codruta <c...@braila.astral.ro> Date: Sat, Apr 23, 2005, 3:16 am Subject: [a] EvZ - "Clujeni, v-am adus gunoiul inapoi!"
Greenpeace socheaza pentru a avertiza
Doua remorci cu gunoi, adunat din padurile Faget si Hoia, au fost aduse ieri, in buricul tirgului, de activistii din domeniul protectiei mediului din Cluj-Napoca. Sub sloganul "Clujeni, v-am adus gunoiul inapoi!", acestia intentionau sa il arunce chiar in Piata Unirii. Luate prin surprindere de initiativa organizatiilor Greenpeace si Floare de Colt, autoritatile de la Directia de control a primariei si Jandarmeria au cazut, totusi, de acord sa ii lase pe activisti sa expuna, timp de o ora si jumatate, remorcile pline cu pungi menajere, insa i-au impiedicat sa transforme centrul orasului intr-o "groapa de gunoi".
Trecerea de pietoni de la inceputul Bulevardului Eroilor, din centrul municipiului Cluj-Napoca, a fost blocata ieri timp de mai bine de o ora si jumatate de un camion plin cu gunoi, adus de activistii din domeniul protectiei mediului.
Greenpeace si Floarea de Colt au hotarit sa le aduca inapoi clujenilor gunoiul adunat, cu ocazia "Zilei Pamintului", din zonele de agrement din apropierea municipiului Cluj.
Autoritatile, la mica intelegere
Activistii intentionau sa arunce gunoiul in mijlocul Clujului dar, din moment ce nu solicitasera aprobarea din partea municipalitatii pentru aceasta actiune, autoritatile le-au interzis. "In autorizatia pentru aceasta manifestare nu era inclusa permisiunea de a arunca gunoiul in centru", ne-a explicat Minodora Fritea, seful Directiei de control a Primariei Cluj-Napoca. Dupa circa o jumatate de ora de negocieri, timp in care remorcile erau pazite de un efectiv consistent de jandarmi, oficialul primariei le-a permis activistilor sa expuna camioanele, fara a descarca gunoiul. "Stim ca vreti sa sensibilizati opinia publica, dar tot ce putem face e sa va lasam sa afisati bannerul pe remorca, timp de o ora si jumatate", le explica Fritea organizatorilor imbracati in mantii galbene. "Nu va putem permite sa transformati mijlocul orasului intr-o groapa de gunoi, pentru ca deranjati ordinea si linistea publica", a adaugat directorul din primarie.
Constientizare fortata
Trecatorii din zona nu s-au aratat nemultumiti de actiune si unii chiar i-au apreciat originalitatea. "Au facut bine ca au adus gunoiul inapoi, pentru ca oamenii trebuie sa stie sa nu il mai lase in urma", ne-a spus un trecator, Rad Andras. "Am vrut sa ii facem pe clujeni sa constientizeze amploarea fenomenului si sa vada ce ramine in urma lor dupa ce arunca deseuri", ne-a spus Korosfoy Sandor, presedintele asociatiei Floarea de Colt. Sustinind pozitia colegului sau, Ionut Br^ngle, activist Greenpeace, ne-a explicat ca este de acord cu varianta propusa de Fritea, desi a argumentat ca ar fi avut un acord verbal cu primarul Emil Boc.
Traseu: nemarcat, fără diferenţe de nivel importante, şosea în curs de asfaltare (18 km) Durata: 4-4½ ore
Pentru turiştii dornici să admire pe îndelete întinderile ,,mării" de la Vidra, recomandăm acest traseu care poate fi parcurs pe jos fără dificultăţi. Deşi ar părea monoton, traseul oferă totuşi imagini de neuitat, mai ales dacă din cînd în cînd ne desprindem privirea de pe întinderea de ape şi ne-o îndreptăm în sus, spre crestele din jur.
Pornim de la hotelul ,,Tranzit" şi urrnăm direcţia sud, pc şoseaua de contur. De la intersecţia cu drumul spiv Voineasa, ne urmăm traseul în continuare pe şoseaua de contur ce se adînceşte spre munte, acolo unde pîraiele se varsă în lac. Astfel, traversăm afluenţii Vidruţa, Mogoşelu, Mogoşu şi Pietrile, după ce şoseaua trece pe lîngă un perete stîncos, ruginiu, şi ocoleşte un picior de munte pe care e aşezat cantonul silvic Puru. De aici avern o privelişte frumoasă asupra barajului şi staţiunii Vidra. Privirea se pierde în depărtare, peste valea Lotrului, oprindu-se pe crestele îndepărtate ale vîrfurilor Ştefleşti şi Balindru. Spre nord, dincolo de luciul lacului, plaiurile Sărăcinurilor, acoperite vara de turme de oi, ne îndeamnă la visare. Ne îndreptăm apoi spre vest şi remarcărn larga desfăşurare a văii în care se întinde acum lacul. De aici încolo, lacul are cea lărgime, ţărmurindu-se între Lunca Mioarei şi Lunca Balului.
După ce traversăm pîrîul Mioara, remarcăm în dreapta urmele carierei din care s-a scos argila necesară construcţiei barajului. Argila, de vîrstă tortoniana, poartă şi mici lentile de cărbuni. Pîraiele ce coboară din versantul drept, împădurit, spre lac, sînt mai toate însoţite de drumuri forestiere. Acestea trebuie evitate cu grija de a avea în permanenţă în dreapta noastră deschiderea largă a cuvetei lacului. Pe ţărmul opus, acolo unde piciorul Tîmpei coboară spre coada lacului, ne reţine atenţia o vastă tăietură de pădure. Urmărind cu privirea marginea ei vestieă, vom distinge, delimitat de pădurea mare rămasă netăiată, un profil uman ale cărui trăsături se aseamănă foarte mult cu cele ale conducătorului revoluţionar Tudor Vladimirescu.
La circa l3 km de la intersecţia cu drumul spre Voineasa, ajungem la podul de la pîrîul Tunaru, unde se termină lacul de acumularr. Drumul de pe versantul drept, pe care am venit, se uneşte cu cel de pe malul stîng, nefolosit pentru circulaţie. Din acel punct, ne îndreptăm spre Obîrşia Lotrului, orientîndu-ne spre vest. Parcurgem peste 3 km prin pădurea de molid, alături de Lotru, cu apele lui limpezi, ce se înspumează în micile cascade amenajate de silvicultori. În dreapta noastră remarcăm mlaştina de la Lunca cu Funiile, în care abundă muşchiul de turbă (Sphagnum), ca şi alte plante specifice, cum este bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum), ce poartă în vîrful tulpinii un evantai de perişori albi.
Deodată pădurea se termină şi ieşim în larga poiană de la Obîrşia Lotrului, care adăposteste mai multe clădiri ce se constituie ca un mic cătun cu activitate vizibilă mai mult vara. Trecem pe lîngă bufetul amenajat chiar pe malul Lotrului, traversăm pîrîul Pravăţu, cotim la dreapta pe şoseaua Novaci-Sebeş şi după circa 100 m intrăm în curtea cabanei Obîrşia Lotrului.
