Draft 1. Acesta este un text in care doresc sa fac
modificarile pe care si voi le propuneti, sa mai scot
niste repetitii, sa mai adaug niste cuvinte care pot
sa il faca mai interesant.
Stilul nu este chiar ca la Catavencu, dar prin cateva
modificari succesive sa il fac mai bun, sa il facem
mai bun. Oricum, astept comentarii de la voi.
Deadline de trimitere a textului catre Catavencu este
vineri, 9 decembrie.
Peter
::::::::::::::::::::::::::
Conventia Carpatica: cu noi sau fara noi?
Noi cei din Romania, intotdeauna suntem foarte mandrii
de Carpatii nostrii, de ursii, lupii, rasii si
padurile virgine, intinsele paduri naturale, pesterile
cu superbele formatiuni in calcar si plantele
endemice, acvilele si caprele negre care sunt o
valoare unanim recunoscuta. Totodata, valorile
traditionale din Carpatii nostii sunt recunoscute in
lume. Ca exemple se pot mentiona includerea
bisericilor de lemn Maramuresene in Patrimoniului
UNESCO, sau atractivitatea festivalurilor care
prezinta obiceiurile si portul popular, transhumanta
si alte activitati traditionale.
Conventia Carpatica ar putea oferi Romaniei o pozitie
buna la nivel regional, fiind un macanism important de
cooperare. Din suprafata totala a Carpatilor, peste
50% sunt in Romania, iar cealalta jumatate se afla pe
teritoriul apartinand altor state: Serbia-Muntenegru,
Ucraina, Cehia, Slovacia, Ungaria si Polonia.
In urma cu cativa ani a inceput munca pentru
redactarea textului Conventiei Carpatice, o conventie
care sa duca la o cooperare intre aceste state pentru
a pastra valorile naturale si culturale, pentru a
promova dezvoltarea durabila, utilizarea resurselor
turistice etc. Conventia Carpatica a fost dezvoltata
preluand modelul Conventiei Alpine, tot o abordare a
unei problematici complexe la nivel multistatal.
Bolzano, o statiune din Italia, gazduieste
secretariatul permanent al Conventiei Alpine. In acest
loc au fost multe intalniri care sa ajute la
formularea, cristalizarea copiei sora mica numite
Conventia Carpatica.
Imi aduc aminte de momentul solemn la care am
participat si eu, in mai 2003, cand Conventia
Carpatica a fost semnata si de Ministrul Mediului din
Romania impreuna cu ceilalti ministri ai tarilor
carpatine. Evenimentul a avut loc la Kiev, in Ucraina,
la Conferinta Mediu pentru Europa a ministrilor
mediului din Europa, Asia Centrala si America de Nord.
Ce sa intamplat de doi ani si jumatate? Romania nu a
ratificat inca Conventia, dar 4 state au facut-o asa
ca ea va intra in vigoare in scurt timp. Acum pare ca
exista retinere din cauza unor probleme legate de
delimitarea ariei de acoperire a Conventiei in
Romania. Numai ca textul Conventiei deja ratificate de
4 state nu mai poate fi schimbat decat dupa o
eventuala acceptare a ei prin ratificare, si apoi un
lobby pentru a adauga schimbari de comun acord cu
celelalte State Parti.
Prima Conferinta a Partilor va avea loc la inceputul
anului 2006. Acolo se va decide unde va fi
Secretariatul Permanent al Conventiei, secretariatul
interimar fiind pana acum la Viena; Ucraina a venit cu
trei locatii propuse pe teritoriul sau. Chiar daca
Romania a propus la intalniri anterioare ca locatia
secretariatului sa fie la Brasov, daca nu ratificam
Conventia intr-un scurt timp, statul nostru nu va
participa ca parte la acea Conferinta, deci nu va
putea influenta decizia referitoare la locatia
Secretariatului Permanent.
Prin ramanerea in afara acestor procese, Romania
pierde pe mai multe planuri. Pe de o parte, pierderea
de imagine este rezultatul incapacitatii de a detine
un rol primordial, hotarator in problematica legata de
Carpati, atat pe parcursul elaborarii textului cat si
privind locatia Secretariatului Permanent, chiar daca
suprafata lor este preponderent la noi si aveam toate
atuurile. Pe de alta parte, pierderea de imagine este
legata de incapacitatea de reactie la timp, intr-un
proces in care comunitatea internationala a investit
multe resurse, timp, bani, energie, sub umbrela
Programului Natiunilor Unite pentru Mediu. Se doreste
transferul experientei Conventiei Carpatice spre zona
Muntilor Balcani si spre Caucaz, dar cu modul cum stau
lucrurile pentru moment, nu se poate zice ca ar fi
numai experiente pozitive. Fata de aceste pierderi de
imagine, pierderile financiare provocate de lipsa
accesului nostru la fondurile care se vor aloca
implementarii conventiei sunt niste chestiuni minore.
In Romania, draftul proiectului de lege a trecut de
aprobarile din Ministerul Mediului, dar a ramas
intepenit in alte arii decizionale. Daca acum este
doispe fara un sfert, ar fi cazul ca acest taur sa fie
luat de coarne, sa se ajunga la o decizie politica
privind modul in care putem sa iesim dintr-o situatie
deja penibila, intr-un mod cat mai rezonabil.
La Bolzano, o intalnire se deruleaza intre 16
decembrie. Este necesara gasirea unei cai de iesire
dintr-un impas care putea sa fie si un moment glorios
daca stiam sa ne miscam mai bine pe scena
internationala, macar la nivel regional.
Noi, organizatiile de mediu interesate de dezvoltarea
durabila in Carpati, cerem infiintarea unui grup de
lucru national despre Conventia Carpatica. Cerem
imbunatatirea comunicarii intre structuri
guvernamentale (pe orizontala) si intre acestea si
cele neguvernamentale. Dorim sa fim informati cu
privire la stadiul actual al procesului, si dorim sa
gasim roluri relevante care dorim sa le avem in acest
proces, ca societate civila interesata de rezolvarea
problemelor.
Peter Lengyel
Secretar Stiintific
UNESCO Pro Natura
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.
There are no comments for this message
