From: Caliman Club <c...@zappmobile.ro> Date: Sun, Dec 11, 2005, 3:23 pm Subject: [a] Tot despre filmari in Carpati
Florin <florin2002@yahoo.com> wrote:
> Salut pe toti entuziastii muntelui si naturii in
> general si ii rog sa
> imi acorde sfatul lor in ceea ce urmeaza a le
> expune.
Salut Florine,
Daca tot ne-ai cerut sfatul in privinta filmarilor atunci o sa ma alatur si eu celor care deja au facut-o.
Si eu iti spun acelasi lucru: daca tot te pornesti la un asemenea proiect care presupune atata efort (si financiar si de timp si de munca laborioasa), atunci gandeste-te sa faci un film care sa "rupa ritmul vietii" pentru o clipa, sa-i faca pe toti privitorii, fie ei functionari din institutii, oraseni fara dram de cultura ecologica sau montaniarzi autentici, sa cada pe ganduri, sa-i faca macar pentru o clipa sa se raporteze si ei la ceea ce au vazut in film. Si un asemenea film nu o sa-l poti face doar mergand pe ideea "surprinderii frumusetilor patriei". Asa nu o sa-ti iasa decat ceva gen Sahia Film, la care nu o sa se uite nimeni. A trecut de mult vremea cand Romania, Europa chiar, mai aveau subiecte cu adevarat interesante de filmat. Intr-o epoca in care Discovery si National Geografic nu mai stiu prin ce coltisoare ale planetei sa mai filmeze ca sa capteze atentia, cand realizatorii de filme ajung sa prinda crocodili uriasi cu mainile goale, ca sa tina audienta, tu vrei sa faci un filme despre "pajistile pline de flori ale Carpatilor, gaze si gazulite, caprioare si privighetori". Binenteles ca hiperbolizez acum, dar cred ca esti un baiat inteligent si intelegi bine ce vreau sa spun. Intotdeauna lucrurile adevarate, de calitate, au fost cele care au raspuns timpurilor lor si nevoilor momentului. Acelea au atras atentia societatii si acelea au ramas emblematice pentru epoca lor. Iar acum in Romania este epoca problemelor la munte, nu a vietii bucolice, plina de frumuseti si armonie. Nu fi defazat. Nu cadea in ridicol. Binenteles ca avem locuri frumoase, binenteles ca sunt multe despre care majoritatea romanilor habar nu au, dar acum nu asta e prima urgenta, sa fie popularizate. Carpatii sunt in prezent agresati cum nu au mai fost niciodata: oameni fara cultura actioneaza in toate domeniile, fie ca sunt drujbisti, tractoristi sau tipi cu pretentii de intelectuali care investesc in turism si construiesc niste monstruozitati lipsite de orice gust si armonie. Acum nimanui nu-i pasa de nimic. Tafistul trage busteanul de-a dreptul prin pepiniera, omul de afaceri intra cu jeepul prin rododendron la vanatoare de capre negre iar de reactionat nu reactioneaza nimeni. Vorbesc de autoritati si institutii. Nu am vazut un singur documentar bine facut despre situatia disperata in care se afla muntele acum. Unul care intr-adevar sa-i puna pe oameni pe ganduri. Si mai ales nu am vazut sa existe un adevarat ciclu de filme pe aceasta tema, la nici o televiziune. Pentru ca un singur documentar, oricat de bun ar fi, e o voce care rasuna in pustiu. Daca vrei sa faci ceva care sa aiba forta cu adevarat, fa un ciclu de filme despre aceste probleme. Vei avea tot sprijinul nostru, al celor de pe Alpinet. Iti vom furniza toti informatii, materiale, "consultanta" la greu. Vei deveni "o voce" cu adevarat utila si vei face ceva in acord cu spiritul acestor vremi. Nu trebuie sa arati numai partea urata. Ba din contra, filmeaza si frumuseti Dumnezeiesti (fara sa dai nume si localizari exacte) dupa care sa urmeze "...si acum sa va aratam cum apreciem noi romanii, tot acest paradis pe care ni l-a daruit Dumnezeu..." Alterneaza frumusetea naturii romanesti cu mitocania si nesimtirea grosiera a poporului roman la acest moment (din pacate). Filmeaza lucruri cat mai "naturale", cele pe care le gasesti la tot pasul pe munte (halde de rumegus, maluri de rau incarcate cu gunoaie, debandada din parchetele silvice, etc) si ilustreaza-le toate cu melodii de suflet ale romanillor (de la Dumitru Farcasu la "Balada" lui Ciprian Porumbescu). Apoi monteza printre ele si frumusetile care au mai rams nepangarite din Carpati, poate-poate vei misca ceva si in sufletul ignorantilor, al grobianilor, al nesatuilor, al fariseilor si impostorilor. Introdu si cate ceva comercial, atat cat sa convinga televizunile ca merita sa-ti difuzeze episoadele si in rest fa educatie cat mai multa. Si subtila si pe fata. Vei vedea ca in final - prin antiteza - vei fi de fapt perceput si recunoscut pana la urma ca un promotor al frumusetilor naturii si nu invers. Si asta mai bine decat cu orice dulcegarie ieftina si siropoasa la care lumea care cunoaste cat de cat muntele in ziua de azi nu-si mai pierde vremea sa se uite. Fa filme de atitudine, repet, promoveaza frumusetea prin aruncarea in fata oamenilor a uratului, a dezastrului. Acesta este filmul documentar de care are nevoie muntele romanesc in momentul de fata. Iti urez mult succes.
Doru Munteanu
Caliman Club Bistrita
PS: Acum 10 ani faceam si eu acelasi lucru. Filmam frumusetile Carpatilor plin de entuziasmul varstei care are in fata cifra 2. Astazi, nu mai am timp, caci as filma din contra numai uratul.
The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content.
Traseul străbate culmea principală a Munţilor Latoriţei în sens invers, de la est la vest, abordînd însă în prima parte ramura sudică a culmii principale. Parcurgerea acestui traseu se recomandă a se realiza în două zile, atît pentru a putea admira în voie peisajul deosebit, mai cu seamă în prima porţiune, dar şi pentru a nu solicita prea mult organsmul (se urcă o diferentă de nivel de circa 1500 m).
Din Ciunget ne vom îndrepta spre vest, străbătînd în lung uliţa principală a satului cocoţat pe culmea stîncoasă dintre Latoriţa şi Rudăreasa. Părăsim satul şi, luînd ca reper turnul castelului de echilibru al hidrocentralei şi releul de televiziune de pe Vîrful Vînăta, vom începe urcuşul în serpentine, pe drumul de tractor care şerpuieşte pe versantul estic al Vîrfului Vînăta. După cca o oră de urcuş prin poieni pastelate de culorile florilor, vom ajunge în apropierea turnului, unde există o fîntîna, de unde trebuie să luăm rezerve de apă pentru mai multe ore. Trecem pe lîngă turn şi urcăm în continuare pe drumul de tractor ce ocoleşte Vîrful Vînăta prin nord. Dincolo de valea Rudăreasa, se deschide priveliştea abrupturilor calcaroase de la Pietrele Albe. Drumul de tractor ajunge în Currnătura Fagului, de unde coteşte spre nord printr-o exploatare forestieră. In acest punct, popasul binevenit ne prilejuieşte o privire spre pereţii de calcar ai Pietrelor Albe, ce se întind spre nord, străjuind valea Rudăreasa, ca şi întinsa culme a Şteviei, cu sălaşe şi gospodării izolate ale crescătorilor de animale.
De aici ne vom îndrepta spre sud-vest, urcînd culmea pe o cărăruie care şerpuieşte prin pădure şi traversează mici poieniţe. După aproape două ore de urcuş de la plecare, ne apropiem de creasta zimţată din care răzbesc printre copaci piscuri stîncoase. În stînga, mult mai jos, se aude vuietul apelor Latoriţei în defileu. Depăşim stînca Piatra Fetii, cu un abrupt impresionant, mărginit de molizi pitici şi de tufe de jneapăn. Către sud-est. dincolo de apa Latoriţei, se zăresc abrupturile calcaroase, parţial împădurite, care mărginesc spre Latoriţa piscul Tîrnovu Mare, între care ne reţin atenţia pereţii de la Piatra Balţurilor. Muchia pe care ne deplasăm în continuare este mărginită şi spre nord-vest de un mic abrupt, sub care se întinde o poiană largă care adăposteşte "stîna din Groapă'.
Pe măsură ce înaintăm, ademeniţi de peisajul frrmecător din jur, culmea se lărgeşte şi după un scurt urcuş ajungem pe Vîrful Părăginosu (1976 m). Coborîm o mică şa, apoi abordăm treptele stîncoase ale Vîrfului Repezi (2012 m), care spre est prezintă remarcabile creste. In cazul în care dorim să urcăm pe vîrf, ne vom îmdrepta din şa spre vest pe poteca ciobănească, ocolind masivul prin partea sa nordică. Străbatem apoi Şaua Repezi, un veritabil şes de altitudine corespunzător unui etaj inferior al platformei Borăscu, situat la 1808 m altitudine, îndreptîndu-ne treptat spre vest, apoi începem urcuşul spre Vîrful Fratoşteanu Mic, unde întîlnim un drum de tractor prelungit spre stînele aflate la limita pădurii.
Din şa mai porneşte o potecă ciobănească ce ocoleşte aproape de limita pădurii bazinul văii Rudăreasa, ajungînd la stîna Fratoşteanu. Ocolim vîrful prin sud, avînd în stînga noastră bazinul larg al pîrîului Inşirata. Spre nord se deschide bazinul de recepţie al văii Rudăreasa, cu întinse păduri de molid, în care încă nu au pătruns colţii ferăstrăului mecanic. Către sud, privirea poposeşte pe culmile munţilor Parîng şi Căpăţînii, ce îşi dau mîna în Curmătura Olteţului. Dar tot mai mult vom privi spre vîrful ascuţit al Nedeii (2130 m), care rămîne în urmă, şi spre cele ce se înşiruie în stînga noastră, ţinîndu-ne companie la mare distanţă dincolo dc Latoriţa (Vf. Igoiu şi Vf. Galbenu, cu frumoasele lor căldări glaciare).
Din Şaua Fratoşteanu Mic, unde ajuncem în curînd părăsim drumul de tractor, care se îndreaptă spre nord prin căldarea glaciară de sub Fratoşteanu Mare, unindu-se cu drumul de culme Valea Măceşului- Ştefanu. Vom urca direct spre Vîrful Fratoşteanu Mare, a cărui siluetă se profilează spre vest. Din acest vîrf se deschid largi privelişti şi de aceea un nou popas este bine-venit. In continuare, ne vom îndrepta spre vest, avînd în faţă stîncăriile Boarneşului şi piscurile Pietrilor şi Mogoşului, profilate peste silueta masivă a Vîrfului Puru. Poteca largă pe care ne deplasăm ajunge îndată în drumul carosabil de culme Valea Măceşului-Ştefanu, pe care ne vom deplasa de aici înainte, pînă în Şaua Ştefanu. Şoseaua, după ce atinge altitudinea de 2000 m la nord-vest de Vîrful Fratoşteanu Mare, coboară treptat, ocolind vîrfurile Mogoşu şi Pietrile, pînă în Şaua Pietrile. De aici traseul este comun cu traseul nr. 13.
Innoptarea se poate face fie în această şa, dacă dispunem de cort, fie la stîna Pietrile, spre care vom coborî puţin prin poiană spre nord.
