PL> Conventia Carpatica intrata in vigoare, fara Romania
E un pic ciudat: de ce in 2003 a fost semnat de principiu acest
demers, iar apoi nu a mai fost ratificat?
"At the Fifth Ministerial Conference "Environment for Europe" (Kyiv,
May 2003), the Carpathian countries adopted the Framework Convention on the Protection and Sustainable Development of the Carpathians consequently signed by all seven countries."
imi raspund singur, cititnd textul conventiei si rizind amar de
posibilitatea ca ele sa fie implementate la noi:
http://www.carpathianconvention.org/text.htm
http://www.carpathianconvention.org/NR/rdonlyres/65B750E0-30A7-4AE4-BE8A-45EF13D989AA/0/CarpathianConvention.pdf
1. The Parties shall pursue policies aiming at conservation, sustainable use and restoration of biological and landscape diversity throughout the Carpathians.
6. The Parties shall promote practice of environmentally sound agricultural and forestry measures assuring appropriate retention of precipitation in the mountains with a view to better prevent flooding and increase safety of life and assets.
11. Cultural heritage and traditional knowledge
The Parties shall pursue policies aiming at preservation and promotion of the
cultural heritage and of traditional knowledge of the local people, crafting and marketing of local goods, arts and handicrafts. The Parties shall aim at preserving the traditional architecture, land-use patterns, local breeds of domestic animals and cultivated plant varieties, and sustainable use of wild plants in the Carpathians.
si imi vine sa pling... de fapt este un mare adevar aici:
PL> Cum zicea frecvent un mare biolog al Romaniei: Asta-I
PL> scula, cu asta Regulam.
ramine sa speram ca totusi va fi ratificata intr-un tirziu si de noi,
Muntenegru si Polonia, inspre beneficiul Carpatilor...
pina atunci ne uitam la poze, ca prescolarii:
http://www.carpathianconvention.org/photogallery.htm
ca de asta sintem capabili, ne duc capsoarele, right?...
--
Ginduri bune,
Radu Serban
mailto: radus@alpinet.org
http://scouts.cluburimontane.org
Vezi si:
http://www.mountainpartnership.org/issues/issues.asp
Why mountains matter
life
Mountains are storehouses of genetic diversity that help feed the world. Around 20 plants supply 80 per cent of humanity s food. Six of them maize, potatoes, barley, sorghum, apples and tomatoes originated in mountain areas. Seven others wheat, rice, beans, oats, grapes, oranges and rye found new homes in the mountains and evolved into many different varieties.
water
Mountains play a central role in collecting and storing the single most precious element for life on earth: fresh water. The rivers and streams that flow from mountain slopes are living bonds connecting mountain and lowland communities. More than half the world s population relies on the fresh water that flows from mountains and many different factors can damage or poison this vital source of life. The consequences are felt by everyone.
but
degradation
When mountain forest is cut unsustainably or too much land is cleared for farming, ranching or mining, the water that normally flows into mountain watersheds washes over barren slopes. The resulting erosion transforms mountain soils, and poses the threat of avalanches, landslides and flooding. As fertile soil and forests are lost, rivers begin to silt up and rare species of plants and animals can face extinction.
poverty and hunger
This environmental degradation often means increasing poverty and hunger for mountain people, already amongst the world s poorest and hungriest. As resources become scarce, conflicts over their use can arise. Many men, women and families have no choice but to migrate to lowland cities. Mountain communities disintegrate and entire cultures and languages disappear.
challenges to sustainable mountain development
The growing demand for water, the consequences of global climate change, the growth in tourism, the pressures of industry and agriculture in a world of increased globalization are just some of the challenges facing the sustainable development of mountain regions.
The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content.
Un alt circuit cu punct de plecare şi sosire din staţiunea Vidra se poate realiza urmînd traseul de mai sus, care permite vizitarea zonei carstice Pietrile-Mogoşu. Pînă în Şaua Pietrile traseul este comun cu traseul nr. 19. Din Şaua Pietrile urmăm drumul de culme Ştefanu-Valea Măceşului, în direcţia est, abordînd prima serpentină care ocoleşte Vîrful Pietrile (1877 m), impunător prin stîncile sale calcaroase.
Spre sud îşi adînceşte valea Pîrîul lui Tocan, iar spre vest lăsăm în urmă silueta masivă a Vîrfului Puru, cu căldarea sa glaciară situată spre nord. Drumul urcă treptat şi în curînd ajungem într-un mic platou de unde avem o frumoasă privelişte spre lacul Vidra, aflat la nord. Ocolim apoi un vîrf rotunjit (Boarneşu -1923 m), drumul efectuînd o serpentină spre sud pe la obîrşia pîrîului Pietrile.
Trecînd pe versantul estic al vîrfului, în faţă ni se deschide bazinul Turcinului Mic în care abundă pinteni de calcar, iar ceva mai jos se zăreşte un portal ("Poarta Soarelui") provenit prin prăbuşirea unei vechi peşteri. Jos, la limita pădurii, într-un cadru pitoresc, se află stîna din Boarneşu. Spre est bazinul este închis de Vîrful Fratoşteanu Mare (2053 m), ultimul bastion al Munţilor Latoriţei pe partea răsăriteană a culmii principale. In continuare, drumul ocoleşte tot prin sud Vîrful Mogoşu cu relieful său ruiniform care se poate observa dacă ne abatem puţin spre versantul său nordic. Apoi traversăm o mică şa şi drumul trece pe partea nordică a culmii. Sîntem deasupra Muntelui Părăginosul şi mai jos aproape de liziera pădurii se află un mare saivan construit recent.
In dreptul culmii nordice se desprinde un drum de tractor pe care îl vom aborda părăsind şoseaua de culme. Ne îndreptăm mai întîi spre nord, apoi spre est coborînd spre izvorul Vidruţei, un şuvoi puternic de apă limpede şi rece care iese de sub stînci calcaroase. De aici vom urma valea Vidruţei pe o cărăruie, apoi pe un drum de tractor vizibil de la Cotul Vidruţei. în continuare traseul este comun cu traseul nr. 6.
[a] Conventia Carpatica intrata in vigoare, fara...
