Alpinet lists - alpinet2k

Ce am constatat... in culoarul de avalansa de pe vaile de abrupt, deci chiar pe unde se scurge avalansa coltarii nu intrau aproape deloc in zapada, placa era ff inghetata, in schimb in stanga si in dreapta cum ar veni marginile valcelelor era mai afanata zapada.
>
Placile de vant sunt straturi lenticulare de obicei, de marimi
diferite si groase de la 0, 5m in sus formate din zapada consistenta mai
mare, tasata de vant, dar nu de tipul "inghetzata" cum e crusta. In
manualele despre avalanse se face distinctie intre "placile de vant" (
de fapt sunt placi de zapada formate sub actiunea vantului) si crusta.
Inghetzul/dezghetul duc la formarea unei cruste inghetzate la
suprafata zapezii, pe toata acea mare suprafata pe care o incalzise
soarele in prealabil (sau temperaturi pozitive). Sub crusta ramane
zapada pudroasa. Pot exista chiar mai multe straturi de consistente
diferite, cu zapada de structuri microscopice diferite. Interfetzele
dintre ele sunt cele pe care gliseaza avalansa "de strat", cand pleaca
doar 1-2 straturi. Cand sunt antrenate toate, e avalansa "de fund" (
full-depth or ground avalanche" - tipic celor umede, "de primavara".
Pe de alta parte, zapada scursa de pe valcele laterale sub forma de
avalanse spontane, devine extrem de dura, ca cea din mai toate conurile
de avalanse. Exceptie fac avalansele cu zapada granuloasa ("mazariche"
), cum a fost cea de la Balea din apr.'77, care "nu se betoneaza".
Salvatorii de atunci sapau in ea ca in nisip. Cred ca la asta se refera
experimentatul autor al randurilor de mai sus. Eu - in baza bogatei
documentatii ce o posed si a unei anumite experiente practice, am vrut
doar sa fac cateva precizari pentru cei mai putin cunoscatori ai
detaliilor fenomenului "Avalanse".

Dinu Mititeanu

Login or register to comment