Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: costescu bogdan <b...@yahoo.com>
Date: Tue, Feb 14, 2006, 10:38 am
Subject: Re: [a] DIN FORMULA AS (Piatra Craiului: paradis sau dezastru?)
Salut Iulian! Ce mai faci?
Vreau sa-ti spun ca sunt dezamagit de faptul ca-l ataci pe Mircea desi nu sti nimic despre ce a facut la PNPC si ce incearca sa faca la RNP pt ariile protejate. Cred ca ma stii destul de bine ca sa-ti dai seama ca nu incerc sa-l pup in c... pe Mircea cu mailul asta.
Oricum as vrea sa sti ca Mircea impreuna cu Horatiu i-au dus pe raportorii UE la Garofita PC si pe Valea seaca a Pietrelor pentru a vedea taierile de acolo iar pe valea Dambovicioarei spre a vedea peturile aruncate acolo de localnici. Raportorii au fost dusi acolo pentru ca diploma este data cu obligatii pt Guvern care trebuie sa adopte o anumita legislatie care sa ajute administratiile ariilor protejate sa poata sa-si faca treaba.
Nu inteleg de ce mai intrebi despre taieri, credeam ca mailul personal pe care ti l-am trimis te-a lamuri. O explicatie ar fi ca nu l-ai primit asa ca ti-l mai pun o data:
"Salut! De mailul asta vorbeam aseara. Nu stiu daca mie ai vrut sa-mi trimiti mailul.
Suprafata impadurita a Romaniei este (oficial dar realitatea ese alta....) de 6 400 000 ha
Paduri administrate ACUM de RNP (aproximativ ca nu am date certe si situatia se schimba de la o zi la alta in sensul ca se retrocedeaza noi suprafete conf noii legi) aproximativ1 600 000ha
Restul se afla in propietatea persoanelor fizice si juridice(biserici, primarii, etc). La persoanele juridice n-ar fi foarte mari probleme. Asta ca, teoretic cel putin, au administrare silvica(ocoale particulare). Problema este la persoanele juridice care nu vor sa aiba administrare silvica (prietenii stiu de ce...).
La nivelul parcului situatia padurilor este astfel:
-zona de conservare speciala 4196ha (toata in administrarea RNP), nu se executa nici o lucrare silvica fara acordul Academiei Romane. Pana in prezent s-au exploatat doua ochiuri cu atacuri de ipidae in 2004.
-zona tampon 3347ha din care 1450 la Bv si 1897 ha la Ag. La aceasta zona situatia este urmatoarea:
--La Bv 818 ha sunt retocedate Primariei Zarnesti+ 98 ha persoane fizice si mai urmeaza inca vreo 200 ha in curind.
--In Ag statul nu mai administreaza decit vreo 50 ha dar le va retroceda pe toate in curind.
De asemenea se va retroceda probabil 80% din zona de conservare speciala (nu stiu exact cat, dar tot ce au avut in propietate inainte)
Vezi si tu cat administreaza RNP -ul. Problema este ca APNPC administreaza propietatea altuia. Tu cum te-ai uita la mine cand ti-as zice ca n-ai voie sa...., n-ai voie sa...., etc iar statul nu iti reduce taxele ca ai propietate in parc. De asemenea nimeni nu te-a intrebat daca pamintul tau vrei sa fie intr-un parc sau nu.
RNP nu autorizeaza decat exploatarile din padurile pe care le administreaza. La padurile private autorizarea si controlul partizilor este sarcina Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic(ITRSV). Toate fazele care preced taierile sunt avizate de ITRSV. Pentru ai controla si ai mai tine in loc am reusit, cu ajutorul secretarului de stat Vasile Lupu, sa verificam toate aceste etape. In prezent toate aceste acte poarta si semnatura parcului. Pana aici legea se respecta. La marcare mergem si noi si incercam sa reducem cat mai mult volumul extras.
Apoi vine BOMBA. Propietarul de padure care are o parte din suprafata (sau din arbori, depinde de tratamentul adoptat) se duce la firma de exploatare si vinde INTREAGA PADURE.
Firma stie ca doar o parte din padure este marcata dat pt ca plateste un pret destul de mic (am inteles ca in parc este 100-150 milioane ca le -am stricat preturile "si nu mai pot bietii oameni sa traiasca din cauza voastra"-citat din Burtila). Si incepe sa taie. Baga cate 3-4 tractoare sa termine repede. Un hectar il termina in 3-4 zile daca nu mai repede. Daca nu-i prinzi CAND TAIE (sa poti sa le faci acte ca au taiat) nu ramane decat sa constati cacatu' si sa-i dai amenda propietarului de 800 000 lei pt NEPAZA PADURII (PT CA STIU SI EI LEGEA SI INCEP SA SE PLINGA CA CINEVA LE-A FURAT PADUREA)
Daca ii prinzi ai doua solutii: -le faci infractiune sau le faci contravebntie
Le faci infractiune, te contesta in justitie. Sa zicem ca castigi procesul. Deoarece "este propietar si fapta nu reprezinta pericol public"-citat din hotarari judecatoresti- amenda penala intre 500 000-1 000 000 lei.
Le faci contraventie, eventual te contesta in justitie. Amenda de la 10 000 000 lei la 50 000 000 lei care se dubleaza fiind arie protejata. Tu care crezi ca are impact mai mare? Crezi ca pe nea Gheorghe din Ciocanu il intereseaza ca are dosar penal?
Problema este daca au taiat mai mult de 5 mc ilegal ca trebuie sa le faci infractiune. Asa ca atunci cand ii fac contraventie saring din buci si sper sa nu ma conteste pe faza asta ca o iau in bot.
Cam asa sta treaba cu administrarea RNP-ului asupra padurilor din parc. Daca mai alte intrebari sa mi le spui acum te rog.
Problema cu vanatoarea. De la inceput vreau sa spun ca autoritatea care diriguieste aceasta activitate este Ministerul Agriculturii. Controlul pe teren se face tot prin ITRSV.
In Rom exista trei tipuri mari de fonduri de vanatoare:
1. GVS-uri (fondurile RNP-ului) care reprezinta aproximativ 30% din intreaga suprafata unde sunt constituite fonduri de vanatoare
2. fonduri ale Asociatiei Generale ale Vanatorilor si Pescarilor Sportivi- sunt particulari dar reprezinta cea mai mare si mai veche asociatie - aprox 50%. Presedinte este Bombonel.
3. alte fonduri particulare 20%
Conform legii vanatorii " in parcuri nat si naturale nu se constitue fonduri de vanatoare". Pt a se constitui ca fond de vanatoare trebuie sa ai 7000 ha la munte. Tu ai auzit de vreun fond desfiintat? Eu nu. Ca legea sa fie mai fututa au mai dat o Ord. de Urg (nu-mi aduc aminte numarul) care spune ca extragerea cotei se face din afara zonei protejate. Vezi Lg 103/96 republicata.
In cazul PNPC:
-zona nordica in administrarea AGVPS Brasov
-Zona sudica are doua fonduri --pe v Dambovitei este GVS Rucar
-- pe v Dambovicioarei fond privat Hunter Club Pitesti (au cabana de vanatoare vis-a-vis de Brusturet)
In sud, cel putin declarativ, respecta parcul si nu vaneaza. GVS-ul are cea mai mare parte din suprafata in afara parcului), Hunter mai are pe Leaota, dar nu fac 7000 ha fara parc, deci ar trebui desfintata.
Problema vine in N. AGVPS are aici numai in PC, la groapa de gunoi a Zarnestului si fata dealului Breghina. Astia chiar nu au unde sa vaneze decat in parc. De altfel i-am si prins si anul trecut si anul asta de vreo zece ori, am semnalat la DS BV si ITRSV dar nimic. RNP-ul a facut adresa la M Agricult dar nimic deocamdata.
La ITRSV Bv am fost personal si am vorbit cu Inspectorul Adjunct D-l Iordache. Acesta mi-a raspuns ca face nimic "pentru ca si DS BV vaneaza in Bucegi". Eu nu stiu cat vaneaza DS BV in Bucegi si sincer nu e treaba mea(dupa cum i-a spus-o si lui) Tot ce vreu este sa nu se vaneze in PC.
Oricum din tot cacatu asta a iesit si un lucru bun. Cota de vanatoare pt 2005 -2006 la capra neagra este 0. Deci nu au ce cauta la capre. Asa ca daca o sa vezi pe cineva la capre te rog sa-mi spui atunci ca sa putem face ceva si nu a doua zi. Din pacate la restul animalelor au cota...
Autorizatiile de vanatoare se elibereaza de titularul fondului de vanatoare in functie de cota aprobata de M A.. Noi nu suntem nici macar consultati.
Chestia cu "sheful e shef si subalternul tace si inghite" tine de om si dupa cum sti si tu se aplica si la institutii private cu bani din USA. Mie pina mi-au inchis gura doar de doua ori. In unul din cazuri erea si vina mea (50%) ca i-am facut ciobanului (pt ciine fara jujau) contraventia gresit in 2004. In al doilea caz OS Rucar a taiat o progresiva fara sa aiba 80% regenerare natuarala. Erea pe undeva pe la 50-60% dar ca urmare au facut completari cu puieti. Asta a fost in 2003.
In legatura cu jeepurile 4*4 speram sa ne ajute si Vasile...
Caprele le numaram ca sa vedem evolutia lor in timp. Este si un Protocol in Proiectul LIFE NATURA.
Daca mai alte intrebari sa mi le spui acum te rog.
Numai bine
Bogdan"
Cu mentiunea ca mailul reflecta situatia din noiembrie 2005.
Ai dreptate in ceea ce priveste surprinzatoarea Romanie. Legea spune ca propietarii de padure pot sa taie in zona tampon a parcurilor nationale... Noi avem in partea de sud a parcului mai mult de 400 propietari particulari care nu au facut contract de administrare cu nici un ocol silvic, pt ca sa nu fie deranjati in efectuarea "lucrarilor silvice"...
Pentru diploma europeana am fost la concuenta cu Grand Paradiso din Italia. Am fost acolo in nov 2004 o saptamana, iar intr-o discutie privata cu Herve (raportorul din partea UE) i-am spus ca parcul Italienilor e mai frumos ca al nostru, ca la ei nu se taie paduri, nu se braconeaza, etc. Stii ce mi-a raspuns? Mi-a zis ca Gran Paradiso e infintat in 1886 si au avut destul timp sa stopeze toate acestea. La inceput avea paza militara (fiind teren de vanatoare pt Regele Emanuell al II-lea) pentru a combate braconajul. Cu toate acestea nu au nici un carnivor mare (lup, urs)... Si ca el este de parere ca meritam sa fim ajutati sa conservam ce mai avem...
Poate crezi ca Herve este vreun pantofar prapadit. Ei bine te inseli cum m-am inselat si eu. Are cam 50-60 de ani dar merge la fel de bine ca mine(sau chiar mai bine...). Dintre traseele mai importante din Crai pe care le-a facut cu noi iti zic doar doua: creasta nordica de la Turnu la P Baciului cu coborare pe la Ref Grind in 2005 si cu un an inainte Lanturile primavara in aprilie sau mai.
Daca ai intrebari sau comentarii mai bine imi dai un bip si abia apoi, daca nu te voi lamuri, poti sa scri pe Alpinet. Zic eu ca este mai fair asa...
Numai bine.
Bogdan
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.

Other messages in the same thread:
SubiectAutorData
 Re: [a] DIN FORMULA AS (Piatra Craiului: paradis...Mircea VergheletFeb 9, 2006
   Re: [a] DIN FORMULA AS (Piatra Craiului:...Iulian CozmaFeb 9, 2006
     Re: [a] DIN FORMULA AS (Piatra Craiului:...Mircea VergheletFeb 10, 2006
       Re: [a] OTV: Padurile Romaniei in pericol!...Peter LengyelFeb 10, 2006
       Re: [a] DIN FORMULA AS (Piatra Craiului:...Iulian CozmaFeb 10, 2006
         Re: [a] DIN FORMULA AS (Piatra Craiului:...Iulian CozmaFeb 13, 2006
           [a] Re: DIN FORMULA AS (Piatra...Mircea VergheletFeb 14, 2006
         Re: [a] DIN FORMULA AS (Piatra Craiului:...costescu bogdanFeb 14, 2006

Links to the Mountain Guide:
Muntii LATORITEI  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Vidra-Curmatura Vidrutei-Stina Nopteasa-Izvorul Vidrutei-Virful Fratosteanu Mare-Culmea Paraginosu-Virful Vinata-Satul Ciunget




Traseul străbate aproape în întregime culmea răsăriteană a Munţilor Latoriţei. Pînă la Curmătura Vidruţei traseul este comun cu traseul nr. 21. De la Curmătura Vidruţei, urcăm pe drumul de tractor spre sud prin tăietura de pădure pînă la stîna Nopteasa. Spre vest avem priveliştea lacului Vidra şi a unui sector din partea vestică a Munţilor Lotrului.

Depăşim stîna din Nopteasa, ne aprovizionăm cu apă la izvorul Vidruţei şi urcăm în continuare drumul de tractor peste Muntele Părăginosu, care ne va scoate pe drumul de culme Valea Măceşului-Ştefanu, la altitudinea de 1960 m. Traversăm şoseaua şi urcăm pe un mic platou, orientîndu-ne spre Vîrful Fratoşteanu Mare. Urcuşul spre vîrf este mult uşurat de panta lină. Sus, pe vîrf avem prilejul să ne desfătăm privind vastele întinderi montane şi alpine, aproape tot ţinutul muntos dintre Olt şi Jiu.

După odihna de rigoare, ne continuăm drumul pe culmea largă, orientată spre sud-est către şaua ce desparte acest vîrf de Vîrful Fratoşteanu Mic (1979 m). Din căldarea glaciară Fratoşteanu se racordează un drum de tractor care, ocolind Vf. Fratoşteanu Mic, ne va scoate în Şaua Repezi, un vast platou acoperit cu păşune. Părăsim drumul de tractor şi ne îndreptăm pe o potecă spre nord-est, ocolind Vîrful Repezi (2012 m) şi ieşim pe culmea ce străjuieşte valea Latoriţei. Dincolo de Latoriţa se ridică cetatea de calcar a Pietrei Tîrnovului (1879 m), al cărei abrupt este mărginit de un brîu de grohotişuri provenite din dezagregarea pereţilor.

In continuare, urmăm culmea dantelată şi acoperită pe alocuri cu jnepeni, în coborîş uşor. Treptat, poteca coboară, uneori e greu vizibilă, dar, orientîndu-ne în permanenţă, vom reuşi să ne menţinem pe drumul cel bun. Apoi poteca pătrunde în pădure şi coboară din ce în ce mai mult pînă ajunge într-o poieniţă cu vegetaţie ierboasă bogată. Traversăm poieniţa şi în curînd ieşim într-o largă şa (Curmătura Fagului), de unde se deschide o frumoasă privelişte spre nord, către Munţii Lotrului. Aici vom întîlni un drum de tractor care coboară uşor ocolind prin nord Vîrful Vînăta, pe care se află un releu de televiziune. De pe acest drum avem posibilitatea să privim pereţii şi creasta dantelată Pietrele Albe care străjuieşte valea Rudăreasa, ca şi plaiul întins al Muntelui Ştevia.

Trecem apoi pe lîngă construcţia masivă a castelului de echilibru al hidrocentralei Lotru-Ciunget şi coborîm în continuare pe o potecă ce şerpuieşte prin pajiştea care acoperă muntele, scurtînd serpentinele drumului de tractor. Timp de o oră, vom coborî treptat pe această potecă pînă în satul Ciunget, încheind o lungă dar interesantă excursie.


 



There are no comments for this message
Login or register to comment