From: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <o...@ccn.ro> Date: Wed, Mar 8, 2006, 7:53 pm Subject: Re: [salvati_padurea] Re: [a] Tot despre Munte...
"Rezolutia Forumului Montan Roman" la
> http://alpinet.org/bin/articole/show.php? id=1942&lng=ro
> Adunarea Generala a Forumului Montan din Romania, organizatie > neguvernamentala reprezentand societatea civila "pro-munte", membra a > Parteneriatului Montan International, intrunita la 17 decembrie 2005,
> la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Montanologie - Cristian,
> Sibiu, in prezenta membrilor sai si a reprezentantilor institutiilor
> specializate pentru specificul montan: Academiei Romane, Academiei
> de S, tiint, e Agricole si Silvice, universitat, ilor din Cluj, Iasi,
> Timisoara, Bucuresti, Arad, Sibiu, altor institutii de profil agricol,
> silvic, cultural si din administratia publica, reprezentata prin
> primarii localitatilor montane si conducerea Asociatiei Comunelor
> din Romania, ai organizatiilor neguvernamentale nationale si locale
> cu activitati de protectie si dezvoltare durabila a zonei montane;
> Ca urmare a dezbaterilor aprofundate, pe baze stiintifice,
> marcate de responsabilitate, fata de viitorul populatiei si mediului
> montan din Carpatii Romaniei;
> Constatandu-se o situatie fara precedent, dramatica sub
> aspect social, economic si de mediu, care s-a instalat insidios
> in ultimii 15 ani in zona montana si mai ales starea de criza
> progresiva(instalata(in agricultura montana, prin:
> Reducerea drastica a efectivelor de ovine si bovine si a volumului de
> ingrasaminte organice, cu consecinta distrugerii irecuperabile a
> florei pajistilor naturale montane;
> Degradarea majora si in crestere continua a calitatii furajere
> din cele 2, 1 milioane hectare de pasuni si fanete montane, cu
> afectarea si a biodiversitatii;
> Degradarea grava a sistemului de reproductie si ameliorare
> a taurinelor din zona montana, neadaptat la specificul zonei
> (dispersia gospodariilor, vacarii si stane mixte, distante mari);
> Derentabilizarea grava a cresterii animalelor, a agriculturii
> montane, cu saracirea tot mai accentuata a majoritatii populatiei
[....]
Mi se pare un abuz grosolan folosirea titulaturilor "Forumul MOntan
Roman" si "societatea civila pro-munte" si alte asemenea expresii
generalizatoare, cand in realitate este vorba numai de AGRICULTURA
MONTANA.
De fapt aceste deturnari terminologice se gasesc si in acea lege numita
in mod tembel "Legea muntelui" desi nu se refera la problemele generale
ale zonei montane ci aproape exclusiv la cele de agricultura / zootehnie
si este evident scrisa da niste ingineri agronomi care nu au inteles
aproape nimic din turism, protectia mediului, sporturi montane,
conservarea peisajului etc. si nici chiar din probleme culturale si
sociale specifice, fiind limitati aproape numai la agricultura /
zootehnie ba chiar mai rau, la o anumita viziune asupra acesteia...
Dealtfel acapararea cuvintelor si atributiilor despre "zona montana" s-a
vazut inca din 1990., cand s-a facut Agentia Nationala a Zonei Montane
apoi comisie, directie etc. in cadrul ministerului agriculturii,
populata cu ingineri agronomi de formatie veche, dar care cu tupeu si-a
arogat tot ce tine de zona montna in general inclusiv turismul...
Si in cursul Anului International al MUntelui si-au facut acele comitete
judetene si un comitet national si apoi ceva structuri permanente...
toate chipurile pe teme de munte in general, in realitate axate pe
agricultura / zootehnie montana... De altfel s-a vazut si in componenta
comitetului national... reprezentate mai toate ministerele si alte
autoritati centrale, numai turismul NU! Aferim politica "montana".
E chiar tupeu sau prostie sa vorbesti de protectia mediului in zona
montana in general si sa te plangi apoi concret de probleme cu septelul
de oi si fertilizarea pasunilor prin ingrasaminte - fie ele si organice
- care pentru ca s-a redus, a dus la "distrugerea irecuperabila a florie
pajistilor naturale montane". Si apoi vorbesc bujetii de reducerea
"calitatii furajere" a pasunilor montane care afecteaza negativ inclusiv
biodiversitatea!? Si vorbesc apoi de "ameliorarea" taurinelor etc.
Practic vor sa acrediteze ideea ca daca nu mai e plin muntele de stane
si nu se mai fertilizeaza de la animalele domestice pasunile etc. se
degradeaza mediul, scade biodiversitatea etc. Adica fix pe dos decat e
in realitate, cand cea mai bune protectie si conservare a mediului unei
zone este cand omul NU intervine in vreun fel, nici prin introducere si
mentinere de plante de cultura si animale domestice sau specii care nu
sunt autohtone...
SUnt de acord ca agricultura si zootehnia din zona montana sunt in
criza, la fel si valorile culturale traditionale, ca populatia rurala
din zona montana e in scadere si imbatrinire si cu probleme de
identitate si sociale si economice etc. SI ca trebuie facut ceva.... Dar
asta nu e deloc problema de mediu, ba dimpotriva, majoritatea chestiilor
sugerate in declaratie nu sunt in favoarea protectiei mediului, ba
dimpotriva.
Ma asteptam sa sugereze un compromis acceptabil intre protectie si
mentinerea unor activitati traditionale ex. oierit, fan, crestere
extensiva de vaci etc. dar nu sa prezinte aceste activitati economice
agro/zootehnice ca ceva bun si necesar ba chiar exential pentru
protectia mediuliu si biodiversitatii!!!????
Cred ca pur si simplu acesti ingineri agronomi sau oameni cu minti de
ingineri agronomi de formatie de nivel de anii '50 - '60 au preluat ceva
termeni eco pentur ca sunt la moda si si-au impanat textul cu ele
mascand o pledoarie pentru agricultura de un anumit tip in zona montana
intr-o pledoarie pentru munte in general incluzand si chestii de
mediu...
Cu sila,
Radu Mititean
CCN
The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content.
La Obîrşia Lotrului se poate ajunge de la Petrimanu şi pe acest traseu vizitînd lacul Cîlcescu, aflat la izvoarele Lotrului. Traseul iese, în partea finală, din cuprinsul Munţilor Latoriţei, trecînd în Parîng, dar considerăm că este unul dintre cele mai frumoase care se pot parcurge în zonă. De la Petrimanu ne vom îndrepta spre coada lacului de acumulare pe şosea, apoi urmăm şoseaua care însoţeşte albia Latoriţei, evitînd drumul forestier care se ramifică spre stînga, urcînd la Curmătura Olteţului. După circa 4 km de urcuş uşor pe drumul bolovănos, ajungem la lacul de acumulare Galbenu, situat la 1 304 m altitudine. Apele acestui lac sînt conduse gravitaţional printr-o galerie pînă în lacul Vidra. De pe baraj zărim silueta ascuţită a Vf. Muntinu Mic (2062 m), profilat spre apus. În continuare, urmăm drumul forestier de pe malul drept, trecem de pîrîul Igoiu şi de izvorul Stîna Galbenu, apoi, după cîteva sute de metri, traversăm pîrîul Urdele pe o punte improvizată şi ajungem la un canton forestier. Menţionăm că unii localnici cunosc acest pîrîu sub numele de pîrîul Cioara, denumire inexactă, Cioara fiind afluent al văii Urdele, aproape de izvoarele acesteia.
De aici înainte se cere multă atenţie în orientare, căci poteca nu e prea clară. Traversăm Latoriţa printre bolovani, pe o punte improvizată şi urmăm poteca ce însoţeşte pîrîul Coasta Bengîi pînă la cantonul silvic situat pe malul său drept. De la canton (acum prăbuşit), începem urcuşul muchiei Borcei pe o potecă largă ce abordează panta în serpentine. Urcăm astfel o diferenţă de nivel de peste 200 m şi ieşim pe un mic platou, într-o rarişte a pădurii tinere. De aici înainte urcuşul e foarte uşor, panta terenului fiind mică. Treptat poteca se îndreaptă spre nord-vest ajungînd la un vechi canton forestier. În continuare, depăşind stîna aflată la liziera pădurii, poteca se racordează la drumul carosabil de culme Valea Măceşului-Ştefanu pe care îl vom urma spre vest pînă în Şaua Ştefanu, lăsînd privirea să alerge în ţinuturile de vis de la izvoarele Latoriţei de vest.
Din Şaua Ştefanu ne îndreptăm spre sud pe drumul de culme (D.N. 67 C) ce trece peste muntele Cărbunele, ocolind căldarea glaciară a Muntinului. Abruptul căldării şi micile lacuri glaciare ce constituie nucleul unei rezervaţii naturale, pe cale de constituire, ne vor reţine atenţia cu peisajul lor deosebit. Spre est admirăm valea glaciară Muntinu. In dreptul buclei întinse pe care o face şoseaua spre est, catre Vf. Muntinu Mic, o vom părăsi îndreptîndu-ne spre sud-vest pe o cărăruie abia ghicită în iarbă. Ne vom deplasa pe la poalele vîrfurilor lezeru (2157 m) şi Mohoru (2337 m), ocolind căldarea lezeru, în care îşi oglindeşte apele lacul cu acelaşi nume aflat în fază înaintată de colmatare. Ajungem în continuare într-o şa largă, după străbaterea căreia ne îndreptăm spre nord pe muchia Cîlcescu.
De pe muchia Cîlcescu se deschide priveliştea căldării glaciare complexe Cîlcescu, cu lacurile sale neasemuit de frumoase. Coborîrea la lacul Cîlcescu se face fie prin Hornul Lacurilor (marcaj triunghi roşu, deteriorat), fie pe o cărăruie situată mai la nord. Străbatem povîrnişul abrupt, printre tufe de jnepeni şi lespezi instabile, ajungînd mai întîi în căldarea mijlocie ce adăposteşte lacurile Vidal şi Pencu (nume date de Emm. de Martonne în cinstea profesorilor săi), iar apoi coborîm pe lîngă un pîrîu vijelios (emisarul lacului Vidal) şi ajungem pe malul lacului Cîlcescu.
După odihna reconfortantă, în timpul căreia am privit săriturile jucăuşe ale păstrăvilor, ne vom îndrepta spre Obîrşia Lotrului pe poteca marcată cu cruce roşie ce urmează izvorul principal al Lotrului, care porneşte din lac. Coborîm rapid pe poteca ascunsă în jnepeni şi ieşim la confluenţa cu pîrîul Zănoaga. Traversăm valea şi intrăm în pădurea de molid pe o potecă largă. Trecem din nou Lotrul, devenit acum şuvoi puternic, pe o punte de buşteni şi ajungem la capătul drumului de tractor, pe care îl urmăm mai departe spre nord. Drumul de tractor se continuă în albia Lotrului cu un drum forestier ce ne va duce pe sub tăietura de pădure de pe Huluzu spre Podul Ştefanului, unde se racordează la DN 67 C Novaci-Sebeş. Mai sînt de străbătut încă 4 km pe acest drum pînă la cabana Obîrşia Lotrului.
