Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Ursus Arctos <u...@yahoo.de>
Date: Sat, Mar 25, 2006, 11:36 pm
Subject: [a] Re: Poluarea peisajului. Propunere
M-am tot chinuit sa evit cabluri si stalpi sau uneori
> -recunosc mistificarea- am sters aceste orori din imaginile digitale.
>... Culmea este ca am gasit asa ceva in vara
> trecuta si unde nu ma asteptam: in frumoasa Elvetie...!!!!


Prin fiare ma refer la telecabine, telescaune, cai ferate pe si prin
munti, cabluri, stilpi...

Dupa cum mai am scris, in CH exista 1784 telecabine, 124 telegondole, 314
telescaune si 1072
teleschiuri. Tinind cont de suprafata (cam cit Moldova) eu chiar ma mir ca
nu vad multe fiare, niciodata nu am avut impresia ca ma impiedic de ele
sau ca strica peisajul.

E adevarat ca unele fiare din CH intra la capitolul exagerari, oarecum
prost gust, oarecum nesimtire. De exemplu telegondola cu aer conditionat,
scari rulante la iesirea din telecabina spre pirtia de schi, ascensor si
metrou pe la 3500 metri, se va construi un telescaun cu 8 locuri... Dar o
buna parte dintre aceste fiare au fost facute din stricta necesitate! Iar
altele au fost facute cu bune intentii, cred eu. Citeva cazuri:

1) Stoos, Braunwald, Muerren sau Rigi Kaltbad: intre aceste satuce de
munte si lumea de "jos" pur si simplu nu s-ar putea construi o sosea
pentru ca e terenul prea abrupt, daca nu vertical! Si atunci ce mijloc de
transport ar putea avea acei locuitori daca nu un tren (de fapt un vagon)
cu cablu sau o telecabina?

2) Gornergrat si Kleine Scheidegg: ar fi fost mai bune sosele in loc de
trenuri si telegondole? Sa urce acolo toti cu masinile? Asta ar fi un
dezastru, o "catastrofa" ecologica.

3) Trenul (prin munte) Vereina: de ce sa stresez muntele cu zgomot si gaze
de esapament mergind pe deasupra tunelului pe pasul Fluela? Mai bine urc
in tren cu masina si ies rapid in Davos. Iar daca vreau sa admir peisajul
iau o bicla:-).

4) Bellwald sau zona Flumserberg, niste satuce / regiuni de schi sus de
tot: din gara de tren (de jos) pleaca si telecabina / telegondolele.
Exista si sosele. Dar pentru mediu, pentru munte, nu e mai bine sa iau
telecabina? In situatia asta as pune taxa 10000 CHF pe acea sosea. Multe
telegondole goale dar soseaua dedesubt plina cu masini urcind din greu pe
serpentine - asta oroare! Citi copaci sint taiati pentru citiva stilpi de
telecabina sau o simpla sina de tren (cu cablu) si citi pentru o sosea?
Fiarele nu scot fum, nu fac zgomot, circula pe orice vreme. Soseaua
inseamna implicit masini, parcari, costa intretinerea...

Pe scurt, eu sint de parere ca in CH nu fiarele dauneaza peisajului (si
mediului) ci soselele, masinile si parcarile uriase.


Gec
http://homepage.swissonline.ch/ursus_arctos/


P. S. Si in RO exista sate de munte izolate, cu drumuri de caruta. In loc
sa se gindeasca lumea la asfaltari mai bine s-ar gindi la telecabine:-))).






___
Telefonate ohne weitere Kosten vom PC zum PC: http://messenger.yahoo.de
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii LATORITEI  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Voineasa-Hotel Lotru-Valea Cararii-Poiana La Meri-Piriul Pisetorii-Virful Chica Lupului-Dealul Ciresului-Valea Macesului
Traseu: nemarcat, relativ uşor, accesibil iarna Durata: 4-4½ ore



Parcurgerea acestui traseu oferă posibilitatea cunoaşterii sectorului estic al Munţilor Latoriţei, precum şi a unor porţiuni din Munţii Ştefleşti şi Căpăţînii. Este mai puţin folosit de turişti datorită lipsei marcajului şi necunoaşterii potecii de pe Gruiul Viezuinii.

Pornim de la hotelul ,,Lotru" şi ne îndreptăm spre Valea Cărării. După ce trecem de cişmeaua lui Ţolea, urmăm în dreapta uliţa ce însoţeşte în urcuş Pîrîul Cărării. La cel de al cincilea baraj de reţinere a aluviunilor de pc acest pîrîu, traversăm pîrîul şi urcăm pe versantul drept (estic), pe poteca ce pătrunde în pădure. Timp de 20 minute vom urca prin pădurea de fag în amestec cu brad (brădeto-făget), după care ieşim într-o rarişte unde începe pădurea tînără. în stînga se văd rămăşiţele unei pepiniere. Ocolim pe la sud gardul vechi al pepinierei şi întîlnim o potecă largă ce vine din stînga. De aici vom urca pe această potecă printre arborii uriaşi de brad şi fag, în direcţia sud, ajungînd în scurt timp din nou la limita dintre pădurea bătrînă şi cea tînără. În acest sector întîlnim pe copaci o bandă roşie verticală ce reprezintă limita dintre parcelele forestiere.

Poteca coteşte spre est şi iese pe muchie, la marginea vestică a unei poieni (,,La Meri"), unde se află un sălaş pentru animale. De aici ne îndreptăm spre sud, în urcuş uşor, pe poteca ce trece treptat pe versantul estic al culmii. Traversăm o zonă cu bolovani, răspîndiţi prin pădurea rară de fag şi acoperiţi cu muşchi. Pe sub fagi cresc multe exemplare de brad de talie mică. Poteca ne conduce spre obîrşia pîrîului Pişetorii, unde întîlnim o poiană în care se află sălaşe pentru vite şi o gospodărie de munteni. Ocolim aşezarea pe la vest şi urcăm pe muchia pietroasă aflată spre vest, apoi ne continuăm urcuşul pe direcţia sud, abordînd versantul nordic al Vîrfului Chica Lupului.

Pînă pe vîrf am parcurs circa o oră şi jumătate. De aici avem privelişti deosebite spre nord şi nord-vest unde se înalţă vîrfurile cele mai înalte ale Munţilor Ştefleşti (M. Lotrului): Vf. Sterpu (2142 m); Vf. Dobrunu (1880 m), Vf. Balindru Mare (2209 m), Vf. Cristeşti (2233 m). Spre nord-est privirea întîlneşte munţii mijlocii de la est de Vîrful Sterpu, iar în zare se ridică semeţ Vîrful Robu (1900 m). Către sud se înalţă masiv Vîrful Ursu (2124 m) aparţinînd Munţilor Căpăţînii. Zărim şi spintecătura adîncă a Văii Latoriţei străjuită de Vîrful Tîrnovul Mare (1836 m). De pe Vîrful Chica Lupului (1122 m) vom coborî pe versantul său sudic pînă la drumul de culme care şerpuieşte ceva mai jos şi pe care îl vom urma spre est.

Coborîm într-o şa adîncă ce ne oferă privelişti largi spre nord. In continuare, parcurgerea traseului nu pune probleme deosebite, deoarece acesta se desfăşoară pe drumul forestier ce coboară în satul Valea Măceşului.

Drumul străbate o porţiune relativ plană pe partea nordică a culmii, apoi coboară într-o mică şa, după care începe urcuşul Dealului Cireşului printr-o serpentină. Urmează iar o porţiune plană, de unde se poate zări staţiunea Voineasa şi împrejurimile sale, apoi drumul se dispune pe versantul sudic al Vîrfului Cireşu (1160 m). De aici ocoleşte obîrşia pîrîului Cireşu, ce coboară sprc Latoriţa, apoi va coborî treptat pe pantele estice ale Muntelui Giurăscu. În jur se află pajişti şi poieni cu sălaşe pentru vite. Putem admira oglinda de apă a lacului Malaia sau silueta bombată a Vîrfului Molidişu Mare (1510 m) ce se ridică în faţă, dincolo de Lotru. Treptat, coborîm şi ne apropiem de pădure parcurgînd cîteva serpentine, după care drumul se îndreaptă spre satul Valea Măceşului. Aici întîlnim drumul naţional 7 A, unde se află staţia ITA. Pînă la Voineasa mai sînt 6 km, pe care îi putem parcurge cu mijloace auto sau chiar pe jos, dacă dispunem de resursele necesare.


 



There are no comments for this message
Login or register to comment