Alpinet lists - alpinet2k - Alpinet.org

From: Alfasoft <a...@alphanet.ro>
Date: Wed, Mar 7, 2007, 12:40 pm
Subject: Re: [a] Ecologie, la gradinita

OK, mersi, dar nu inteleg de ce e atit de greu de iesit cu elevii in natura?!
Erau alte cai rutiere/mijloace de deplasare facila/rapida odinioara, sa zicem inainte cu 3/5 decenii, decit acum?
Erau, in aceeasi perioada, atitea surse de info-comunicare precum azi, ma refer la enorma sansa de-a te sensibiliza/deveni curios/interesat vazind din fasa NationalGeographic/Discovery/Animal Planet, emisiuni TV de prezentare a unor zone/obiective, de la turistic la alpinistic/extrem, speologic...
Doar spunindu-le si poi aratindu-le elevilor ca multe dintre acele chestii considerate ca intangibile....sunt nespus de la indemina lor, le susciti interesul multe tari civilizate exista o activa prezenta a micilor cercetasi
Mi se pare cretin si non didactic sa scoti micii elevi pe teren sa adune gunoaiele adultilor, incercind sa-i capacitezi ca fac ceva salutar/laudabil. Imi vine rau amintindu-mi de domnisoarele eleve americane venite sa rineasca dupa mioriticii turisti la Straja. Sau de polonezi/nemti rinind dupa aceeasi mioritici la L. Calcescu Parang. Mi se pare ABSURD sa faci educatie ProNatura astfel. Copii nu sunt gunoierii barvilor adulti ce-si leapada peturile/dozele de la berici & sticlele de vodca-n peisaj, taie jnepenii pt.friptane si iau brate de flori la oras etc.
Copilul trebuie educat de la plimbari/picnic/excursii sa NU FACA MIZERIE, sa ia in rucsacel cu el acasa.pina la tomberon ambalaje, sa nu-si ciopleasca numele pe arbori sau sa-l scrie cu taciuni pe peretii cabanelor/refugiilor, sa nu rupa florile/sa respecte potecile/marcajele, sa stie ce/cum sa imbrace/incalte pe munte
Copilul/elevul trebuie cistigat pt. natura, el singur, prin educatie/subtila persuasiune, trebuie sa vada de ce trebuie respectat/neagresat/conservat totul iar asa ceva nu mi se pare un efort mental teribil, mai ales plecind de la *falsa) premisa ca suntem o natie de geniali olimpici & poeti ca nimeni altii.
Pt. a face educatie ai nevoie si de dascali, in acelasi spirit educati dar si cu veritabila VOCATIE educationala, inclusiv ProNatura.
Si mai e ceva, copilul/elevul trebuie sa vada/citeasca/auda ca cei care agreseaza natura/mediul sunt pedepsiti conf.legilor, indiferent cine sunt, si ca Nimeni nu e mai presus de lege dar, din pacate....asta nu e valabil; pt. Romania si nici nu va fi prea repede.
Ce au platit popii pt. devastarea constructi-monahala din Parcul National Ceahlau?
Ce a patit primarul borsan care a buldozerit Iacul glaciar Izv. Bistritei Aurii?
Ce patesc mafiotii care-si ridica bungalowuri/case de vacanta in Parcul Natural Mtii Apuseni?
Copii se informeaza prompt si, spre dezamagirea politrucilor, remarca rapid minciuna/ipocrizia devenind recalcitranti...la aroganta/imbecilitate institutionala.
Pt. a fece educatie ProNatura chiar trebuie s-o faci, nu sa te dai rotund pe canale mass media ca ai vrea s-o faci....pt. a da bine la UE, UNESCO sau naiba mai stie unde...
LPG

----- Original Message -----
From: transmont fagaras
To: alpinet2k@yahoogroups.com
Sent: Wednesday, March 07, 2007 11: 34 AM
Subject: Re: [a] Ecologie, la gradinita

Dur dar corect.
Clubul -Trans mont - si-a facut o datorie de onoare de a "motiva " copii din scoli inca din cursurile gimnaziale sa iasa in natura dar e tot mai greu si uni dintre noi "crestem" in virsta.
LA MULTI ANI! PENTRU TOATE FRUMOASELE NOASTRE SI... CARARI LINE. naemercurean.
Alfasoft <alfasoft@alphanet.ro> wrote:
Si asta e o idee salutara. Copil fiind, invatatoarea ne cu clasa la plimbari prin padure /pe malul vailor aratindu-ne flora/fauna acvatica etc. Totul se derula lejar, cu impresia chiulului de la ore pe cind in realitate invatam enorm, facil, nestresant/nedindu-ne seama care e tina/mesajul/efectul. In ultimii ani rar mi-a fost dat sa vad elevi de sala/liceu cu clasa-n excursie.
Placutele surprize au fost:
-invatatoare cu copii din Dl. Stefanitei/Fiad la cules de ghiocei de 8 martie la poale vestice de Pietrosul Rodnei-Batrana, in urma cu vreo 3-5 ani
-copii clujeni -vreo 100, in vizita la Gradina Zmeilor Salaj-vara trecuta
-copii satmareni suiti pe Platoul Vulcanic Gutai dinspre Cabana Cavnic la fine de iarna/debut de primavara -vreo 30-40 cu o invatatoare de peste 50 ani + 1 prof de pina-n 30, pasionati
-vreo 15 copii din Borsa suiti spre Pietrosul Rodnei cu un prof. in excursie, vara

Cu totii sunt de apreciat/admirat iar rahaturi de genul ca programa e prea incarcata pt. a mai aloca ceva educatiei pro natura sunt vrajeli idioate/fara acoperire, generate de nerozie/necunoastere/insensibilitate la frumos/natura si mai ales crasa LENE romaneasca
LPG
----- Original Message -----
From: Blanaru Victor
To: alpinet2k@yahoogroups.com
Sent: Wednesday, March 07, 2007 10: 01 AM
Subject: [a] Ecologie, la gradinita

Oameni buni, notiunea de " ora de ecologie " suna al dracului de teoretic. Nu zic doar ca e o prostie ci ca nu asa vor asimila elevii ce e bine si ce e rau de facut cu natura asta.
Mai bine s-ar finanta o excursie (tabara) de 3 zile in locuri afectate de industrie, pentru fiecare clasa de copii 7-11 ani, iar acolo, prin contacte directe cu zonele miniere (Calimani - zona sulf,....) cu zonele defrisate, cu zonele inundate datorita unei agriculturi extensive, sau zone poluate puternic.... vor deschide ochii si vor constientiza pericole reale.
Altfel, va spun cam cum vor decurge orele:
- intra o profa expirata, sau una care habar nu are ce e cu ea, si vorbeste din stele, ce se intampla cu planeta asta. Este ca ora de muzica (pentru cei care isi aduc aminte) unde totul era teoretic fara ca profului sa ii treaca prin cap sa aduca muzica in sala de clasa si sa discute teorii muzicale cu suport sonor...
Cu pot decurge orele de chimie fara laborator?!, Dar orele de sport fara terenul de baschet?! Dar " orele " de ecologie fara natura?!
Asta e pacatul nostru: incepem ceva dar nu finalizam nimic! Ne oprim la intentii si semiproiecte.

Victor

Alfasoft <> wrote:
Subscriu opiniei lui R. Serban. Educatia ProNatura nu poate fi decit necesara
iar lectiile agreabile, mai ales facute de mentori spirituali cu vocatia
naturii, adica teorie putina/exemplificari practice elocvente, e cam unica
sansa pentru stoparea debandadei/lipsei de igiena generale, de la ape la
sate/urbe etc.
LPG
----- Original Message -----
From: "Radu Serban"
To:
Cc:;
Sent: Wednesday, March 07, 2007 8: 24 AM
Subject: [a] Ecologie, la gradinita

> Chiar daca sindicalistii din invatamint se pling ca, "copiii sint
> supraaglomerati" si ca "ecologia deja este inclusa in curricula altor
> discipline" EU SALUT INITIATIVA Ministerului Mediului de a face
> disciplina scolara ECOLOGIA. Este un pas major in a constientiza
> viitoarea generatie, una din metodele de a putea spera ca in viitor
> peisajul romanesc va semana cu cel din Europa, ca PET-urile aruncate
> aiurea pe munte sau cojile de seminte din oras vor deveni amintiri.
>
> Asa ca, prieteni din Ministerul Educatiei, imbratisati si promovati
> aceasta initiativa!
>
> Poate ca este cea mai buna veste din ultimii ani, ceva concret ce
> se face pentru noi si muntii nostri! Un sincer BRAVO!
>
> PS: vrem si noi sa cumparam un set de manuale, daca vedeti pe undeva,
> pls buzz...
>
> Ecologie, la gradinita
>
http://www.monitorulsb.ro/cms/site/m_sb/news/ecologie_la_gradinita_11123.htm
l
>
> Autor: (C. B.)
> Educatia ecologica va deveni disciplina obligatorie,
> incepind cu anul viitor scolar,
> atit la scoala, cit si la gradinita.
> "Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a semnat
> un protocol de colaborare inca din 2005 cu Ministerul
> Educatiei pentru introducerea educatiei ecologice ca
> materie obligatorie in scoli. In acest moment,
> cele trei manuale si ghidurile metodologice aferente se
> afla la Comisia de evaluare din cadrul Ministerului Educatiei"
> [...]
>
> --
> Ginduri bune,
> Radu Serban
> __________________________________________________
> http://scout.alpinet.org

The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.

Links to the Mountain Guide:

Muntii LATORITEI

A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail

Satul Ciunget-Valea Latoritei-Canton Borogeana-Troita la sapte cruci-La Jgheaburi-Cascada Apa Spinzurata-Baraj Petrimanu-

Complexul Turistic Tudor Petrimanu-

Curmatura Oltetului

Traseu: nemarcat, accesibil şi iarna pînă la Petrimanu, drum în parte asfaltat pînă la Petrimanu Durata: 4-5 ore

Satul Ciungetu este aşezat la confluenţa văii Rudăreasa cu Latoriţa. În lungul acestor văi au fost construite drumuri de tip forestier. Pe Latoriţa drumul se continuă de la Petrimanu peste Curmătura Olteţului (1615 m) trecînd în Oltenia prin Polovragi, după ce străbate vestitele chei ale Olteţului în care se află renumita peşteră Polovragi. Deşi acest drum este accesibil tuturor rnijloacelor auto (dificil pentru autoturisme în unele sectoare), recomandăm parcurgerea lui pe jos pentru a putea privi pe îndelete defileul de vis al Latoriţei, unul dintre cele mai frumoase din ţară.

Pornind din faţa complexului comercial din Ciungetu, ne îndreptăm pe şoseaua ce urmează valea Latoriţei, admirăm arhitectura modernă a uzinei Lotru-Ciunget şi păienjenişul reţelelor electrice şi după circa 1 km intrăm în defileu. Valea se strîmtează, versanţii cad aproape vertical. Pe poliţele stîncoase ne întîmpina o adevărată bogăţie de plante cu flori multicolore. Abrupturile care străjuiesc valea, mai cu seamă cel stîng, adăpostesc prin înaccesibilitatea lor numeroase elemente floristice valoroase (Iris richenbachii, Lilium martaqon, Dianthus spiculifolius ş.a.) ce se cer conservate sub forma unei rezervaţii naturale. In punctul Prejbeni, după ce se strecoară pe sub un perete surplombat, şoseaua traversează pe malul drept şi de aici pînă la Borogeana este adesea udată de apele unor pîraie năvalnice care nu-şi respectă albia.

La Borogeana întîlnim cîteva cantoane forestiere din dreptul cărora se desprinde un drum forestier care urcă în serpentine Muntele Borogeana pînă aproape în golul alpin. Tot de aici urcă o potecă marcată cu punct galben (jos nu se distinge marcajul fiindcă pădurea a fost tăiată) ce ajunge în Şaua Gropiţa, reprezentînd o cale de acces spre rninunata Piatră a Tîrnovului ca şi spre Vîrful Nedeia (2130 m), cel mai înalt din Munţii Căpăţînii. Continuăm dmmul pe vale şi în curînd zărim pe malul stîng o troiţă (,,La şapte cruci"), ridicată în memoria unor muncitori prinşi de o avalansă cu ani în urmă. Jgheabul pe unde se prăvălesc avalanşe se observă în stînga drumului şi de aceea iarna vom circula cu atenţie în acest sector.

In continuare intrăm în sectorul de vale cunoscut sub numele de ,,La Jgheaburi", unde apa Latoriţei a săpat în stîncile de pe fundul albiei jgheaburi şi marmite, care acum sînt vizibile prin scăderea debitului de apă. Treptat, drumul urcă şi în curînd ajungem în dreptul unui prag stîncos şlefuit de ape, peste care se mai prelinge un firicel de apă. Este ceea ce a mai rămas din cascada denumită de localnici ,,Apa spînzurată", situată pe pîrîul Turcinu Mare, în versantul stîng al văii. Apele acestuia au fost captate şi dirijate împreună cu ale altor pîraie spre lacul de acumulare Vidra. După circa 3 ore de mers, zărim barajul de beton de la Petrimanu, adevărată operă de artă, în spatele căruia se adună aproape 2 milioane metri cubi de apă, care este apoi pompată în marele rezervor Vidra. Depăşim barajul şi dincolo de lac se deschide o privelişte spre stîncile de pe Boarneşu prin adîncitura Pîrîului lui Tocan. Trecem pe lîngă un canton silvic şi apoi pe lîngă cabana Petrimanu, aflată, din păcate, de mulţi ani în stare de finisare (poate găzdui cîteva persoane în caz de necesitate). Aproape de coada lacului îşi aduce apele în lac izvorul Curmăturii în lungul căruia urcă o potecă largă pe care o vom aborda călăuziţi de reţeaua de înaltă tensiune. Şoseaua mai înaintează cîteva sute de metri şi apoi, desprinzîndu-se de cea care continuă drumul spre barajul de la Galbenu, se îndreaptă în serpentine întinse spre Curmătura Olteţului.

Poteca scurtează mult serpentinele şi ne scoate într-o oră în Curmătura Olteţului. Din acest punct admirăm înălţimile sectorului central al Munţilor Latoriţei, în care domină siluetele masive ale vîrfurilor Puru şi Fratoşteanu Mare, ca şi stîncăriile de calcar ale Boarneşului. Din Curmătură putem coborî la Polovragi (circa 20 km) sau ne racordăm la poteca de creastă a Munţilor Căpăţînii îndreptîndu-ne spre est pe Culmea lui Maxim. De asemenea, ne putem îndrepta spre cabana Rînca străbătînd mai întîi sectorul vîrfurilor înalte din partea estică a Munţilor Parîng (Micaia, Galbenu, Păpuşa). Se poate vizita şi poligonul experimental eolian construit de ICEMENERG Bucureşti în vederea valorificării energiei eoliene.

There are no comments for this message

[Message index]

[Previous message]

[Next message]