Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Peter Lengyel <l...@yahoo.com>
Date: Wed, May 23, 2007, 6:57 pm
Subject: Re: [a] Re: Reteaua Ecologica Pan-Europeana (5) + "ecologizare"
Exista aici cel putin doua chestiuni. O parte este cea referitoare la suportul legal, ideatic, stiintific, politic etc, care poate duce la protejarea valorilor naturale la nivel continental si inclusiv in Romania. A doua chestiune, cea la care te referi, este un anumit mod de pastrare a frumusetii peisajului natural, prin actiunile respective. Cred ca aceste doua problematici sunt complementare. Dealtfel, din reactiile pe care le-am primit pe personala, foarte multi sunt interesati de cele conturate in postarile anterioare ale mele, legate de Reteaua Ecologica Pan Europeana. Spre exemplu, inclusiv de la Universitatea Iasi mi-au cerut materialul in word, ca sa il distribuie studentilor de la biologie. Desigur, nu imi imaginam ca toti cei cca 18.000 de oameni la care au ajuns postarile respective (plus cei care dau de informatia respectiva pe web), le-au memorat (pe de rost;)

Peter


Draga Peter

Nu vreau sa dau cu parul dar impresia mea este ca cele expuse de tine
sunt niste chestii generale pe care f.putini au rabdarea si interesul
sa le citeasca & cunoasca.

Pe mine (si cred ca si pe altii) ma intereseaza chestii mai concrete.
De pilda hai sa vorbim despre "ecologizare". Daca se organizeaza &
anunta actiuni de "ecologizare" (de fapt salubrizare) in zone montane
si nu numai, unii de pe aici sar ca arsi ca nu e corect "ecologizare"
si/sau ca nu are rost sa curatam dupa altii ca oricum murdaresc la loc
... Se da ca singura "solutie" civilizarea, in zeci de ani, a
romanasilor:)

Corect, dar se pare ca ignorati un lucru: exista legi care
sanctioneaza aruncarea gunoiului la intamplare. Sigur, in zone
"pustii" nu are cine sa dea sanctiunea, dar in zonele unde se aduna de
obicei grataragii se pot trimite 2-3 politisti/jandarmi care sa ia
masurile care se impun. Daca nu se intampla asta si raman gunoaie,
cine e de vina? Pai Politia/Jandarmeria. Si atunci ei sa curete. E asa
de greu ca cineva implicat (ONG) sa dea in judecata autoritatile ca
nu-si fac datoria? Se poate merge la minister, presa, TV, UE...

Am vazut la TV ca in ceva cimitir s-au instalat camere de
supraveghere. Pai se pot pune si in parcuri si in zone frecventate de
grataragii, ATV-isti, etc.. Nu cred ca e f.scump.

Oricum, ideea e ca cei care sunt platiti sa aplice legea trebuie
tocati marunt pana o si aplica. Atunci se va obtine si mult dorita
civilizare a romanilor...

Cele bune,
Mircea DP

P. S. Pentru a nu fi acuzat ca sunt in afara subiectului "munte" (desi
nu cred ca e cazul), va invit sa vedeti cateva poze facute primavara
asta in 2 ture cu bicicleta pe dealurile/muntii din jurul Clujului:
http://www.flickr.com/photos/csuporj/sets/72157600167466158/ - la
sfarsit e o poza cu harta (se poate mari pt.a vedea traseul urmat)
http://www.flickr.com/photos/csuporj/sets/72157600213004035/ - am
mers pe banda rosie, din Manastur, prin Faget, Tureni, etc. pana la
Cheile Turzii. La intoarcere am venit pe sosea prin Ciurila pt.ca
plouase si era noroi...
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii LATORITEI  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Satul Ciunget-Culmea Vinata-Curmatura Fagului-Piatra Fetii-Virful Paraginosu-Saua Repezi-Saua Fratosteanu Mic-Virful Fratosteanu Mare-Saua Pietrile-Saua Stefanu-Canton Casaria-Podul Stefanului-Obirsia Lotrului
Traseu: dificil pînă în vf. Părăginosu, interzis iarna Marcaj: parţial bandă galbenă, triunghi roşu Durata: 14-16 ore



Traseul străbate culmea principală a Munţilor Latoriţei în sens invers, de la est la vest, abordînd însă în prima parte ramura sudică a culmii principale. Parcurgerea acestui traseu se recomandă a se realiza în două zile, atît pentru a putea admira în voie peisajul deosebit, mai cu seamă în prima porţiune, dar şi pentru a nu solicita prea mult organsmul (se urcă o diferentă de nivel de circa 1500 m).

Din Ciunget ne vom îndrepta spre vest, străbătînd în lung uliţa principală a satului cocoţat pe culmea stîncoasă dintre Latoriţa şi Rudăreasa. Părăsim satul şi, luînd ca reper turnul castelului de echilibru al hidrocentralei şi releul de televiziune de pe Vîrful Vînăta, vom începe urcuşul în serpentine, pe drumul de tractor care şerpuieşte pe versantul estic al Vîrfului Vînăta. După cca o oră de urcuş prin poieni pastelate de culorile florilor, vom ajunge în apropierea turnului, unde există o fîntîna, de unde trebuie să luăm rezerve de apă pentru mai multe ore. Trecem pe lîngă turn şi urcăm în continuare pe drumul de tractor ce ocoleşte Vîrful Vînăta prin nord. Dincolo de valea Rudăreasa, se deschide priveliştea abrupturilor calcaroase de la Pietrele Albe. Drumul de tractor ajunge în Currnătura Fagului, de unde coteşte spre nord printr-o exploatare forestieră. In acest punct, popasul binevenit ne prilejuieşte o privire spre pereţii de calcar ai Pietrelor Albe, ce se întind spre nord, străjuind valea Rudăreasa, ca şi întinsa culme a Şteviei, cu sălaşe şi gospodării izolate ale crescătorilor de animale.

De aici ne vom îndrepta spre sud-vest, urcînd culmea pe o cărăruie care şerpuieşte prin pădure şi traversează mici poieniţe. După aproape două ore de urcuş de la plecare, ne apropiem de creasta zimţată din care răzbesc printre copaci piscuri stîncoase. În stînga, mult mai jos, se aude vuietul apelor Latoriţei în defileu. Depăşim stînca Piatra Fetii, cu un abrupt impresionant, mărginit de molizi pitici şi de tufe de jneapăn. Către sud-est. dincolo de apa Latoriţei, se zăresc abrupturile calcaroase, parţial împădurite, care mărginesc spre Latoriţa piscul Tîrnovu Mare, între care ne reţin atenţia pereţii de la Piatra Balţurilor. Muchia pe care ne deplasăm în continuare este mărginită şi spre nord-vest de un mic abrupt, sub care se întinde o poiană largă care adăposteşte "stîna din Groapă'.

Pe măsură ce înaintăm, ademeniţi de peisajul frrmecător din jur, culmea se lărgeşte şi după un scurt urcuş ajungem pe Vîrful Părăginosu (1976 m). Coborîm o mică şa, apoi abordăm treptele stîncoase ale Vîrfului Repezi (2012 m), care spre est prezintă remarcabile creste. In cazul în care dorim să urcăm pe vîrf, ne vom îmdrepta din şa spre vest pe poteca ciobănească, ocolind masivul prin partea sa nordică. Străbatem apoi Şaua Repezi, un veritabil şes de altitudine corespunzător unui etaj inferior al platformei Borăscu, situat la 1808 m altitudine, îndreptîndu-ne treptat spre vest, apoi începem urcuşul spre Vîrful Fratoşteanu Mic, unde întîlnim un drum de tractor prelungit spre stînele aflate la limita pădurii.

Din şa mai porneşte o potecă ciobănească ce ocoleşte aproape de limita pădurii bazinul văii Rudăreasa, ajungînd la stîna Fratoşteanu. Ocolim vîrful prin sud, avînd în stînga noastră bazinul larg al pîrîului Inşirata. Spre nord se deschide bazinul de recepţie al văii Rudăreasa, cu întinse păduri de molid, în care încă nu au pătruns colţii ferăstrăului mecanic. Către sud, privirea poposeşte pe culmile munţilor Parîng şi Căpăţînii, ce îşi dau mîna în Curmătura Olteţului. Dar tot mai mult vom privi spre vîrful ascuţit al Nedeii (2130 m), care rămîne în urmă, şi spre cele ce se înşiruie în stînga noastră, ţinîndu-ne companie la mare distanţă dincolo dc Latoriţa (Vf. Igoiu şi Vf. Galbenu, cu frumoasele lor căldări glaciare).

Din Şaua Fratoşteanu Mic, unde ajuncem în curînd părăsim drumul de tractor, care se îndreaptă spre nord prin căldarea glaciară de sub Fratoşteanu Mare, unindu-se cu drumul de culme Valea Măceşului- Ştefanu. Vom urca direct spre Vîrful Fratoşteanu Mare, a cărui siluetă se profilează spre vest. Din acest vîrf se deschid largi privelişti şi de aceea un nou popas este bine-venit. In continuare, ne vom îndrepta spre vest, avînd în faţă stîncăriile Boarneşului şi piscurile Pietrilor şi Mogoşului, profilate peste silueta masivă a Vîrfului Puru. Poteca largă pe care ne deplasăm ajunge îndată în drumul carosabil de culme Valea Măceşului-Ştefanu, pe care ne vom deplasa de aici înainte, pînă în Şaua Ştefanu. Şoseaua, după ce atinge altitudinea de 2000 m la nord-vest de Vîrful Fratoşteanu Mare, coboară treptat, ocolind vîrfurile Mogoşu şi Pietrile, pînă în Şaua Pietrile. De aici traseul este comun cu traseul nr. 13.

Innoptarea se poate face fie în această şa, dacă dispunem de cort, fie la stîna Pietrile, spre care vom coborî puţin prin poiană spre nord.


 



There are no comments for this message
Login or register to comment