Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <o...@ccn.ro>
Date: Sat, Dec 20, 2008, 4:21 pm
Subject: [a] Fw: PRO VELO VII - COMUNICAT final si REZOLUTII adoptate la a 7-a Conferinta Nationala de Cicloturism, Ciclism Urban si Promovarea Bicicletei
Va trimit spre stiinta un comunicat care are relevanta in cateva puncte
si pe teme meontane (deoarece unele rezolutii se refera implicit si la
ciclism montan / MTB)

Radu Mititean
CCN

=============================
FEDERATIA BICICLISTILOR DIN ROMANIA
ASOCIATIA BATE SAUA SA PRICEPA IAPA
CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA

COMUNICAT FINAL
Conferinta PRO VELO VII

In perioada 12-14 decembrie 2008 a avut loc la Bucuresti a saptea
conferinta nationala de cicloturism, ciclism urban si promovarea
bicicletei PRO VELO VII. Manifestarea a fost organizata de Asociatia
BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA in colaborare cu Clubul de Cicloturism NAPOCA
(CCN) sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), cu sprijinul
Fundatiei pentru Parteneriat si GTZ. Au participat organizatii de profil
biciclistic din intreaga tara, precum si organizatii cu preocupari in
domenii conexe - turism, protectia mediului, siguranta rutiera etc.

Numeroasele subiecte abordate s-au incadrat in trei categorii majore:
promovarea bicicletei in general; bicicleta ca mijloc de transport urban
cu rol utilitar; turismul pe bicicleta. Au fost facute prezentari si
s-au purtat disutii pe teme precum: Cai de comunicatie pentru biciclete
in mediul urban (principii, standarde, variante, metodologie de
proiectare); parcarea in siguranta a bicicletelor; bicicletele si
transportul public si intermodal; cu bicicleta la scoala, la servici si
la shopping; siguranta rutiera si biciclistii; legislatia rutiera si
biciclistii; legislatia privind marcajele cicloturistice; Reteaua
Nationala de Trasee Cicloturistice.

De asemenea, au fost prezentate si rezultatele unor proiecte legate de
bicicleta care au fost puse in practica in acest an de diverse
organizatii participante. Metionam printre altele: "Velorutia nationala"
si "Velorutia in scoli" coordonate de asociatia "Bate Saua", "Traseul
Cicloturistic al Dunarii in Romania" si "ClujBikeNet" coordonate de
Clubul de Cicloturism "Napoca", "TransCentral Urban Bucuresti" sustinut
de Asociatia Spatiu Urban Bucuresti si "Verde pentru Biciclete" sustinut
de Fundatia Bega.

Cu ocazia acestei conferinte au avut lor si sedinte ale structurilor de
conducere ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si ale
Coalitiei Nationale PRO VELO in care s-au dezbatut chestiuni
organizatorice si de dezvoltare institutionala, precum si perspective de
colaborare si strategii de promovare a bicicletei si a organizatiilor
membre.

Dezbaterile pe teme actuale au dus la adoptarea la final, de catre
participanti, prin consens, a unui set de rezolutii, prezentate in
ANEXA, ce reiau, continua si detaliaza elemente din declaratiile finale
ale editiilor precedente ale conferintelor PRO VELO.

George CULDA
presedinte Asociatia BATE SAUA
vicepresedinte Federatia Biciclistilor din Romania
geobatesaua@batesaua.ro contact@biciclisti.ro 0722-736694

Radu MITITEAN
director executiv Clubul de Cicloturism NAPOCA
presedinte Federatia Biciclistilor din Romania
office@ccn.ro contact@biciclisti.ro 0744-576836


ANEXA:
Rezolutii ale Conferintei PRO VELO VII
============================================

Rezolutii
adoptate cu ocazia Conferintei Nationale
PRO VELO VII
Bucuresti, 12-14 decembrie 2008

1.
Legislatia rutiera - solicitare abrogare restrictii nejustificate

Solicitam Parlamentului si Guvernului urgenta modificare a legislatiei
rutiere conform propunerilor formulate de Federatia Biciclistilor din
Romania, in special prin eliminarea restrictiilor exagerate si
nejustificate impuse biciclistilor, cum este de exemplu interdictia
generala si absoluta de a circula pe drumuri publice pentru toate
persoanele care nu au implinit 14 ani, prevazuta de Art. 70 al. (2) din
OUG 195 / 2002, interdictie ce nu poate fi sustinuta obiectiv, ce
incalca grav drepturile si interesele publice de mobilitate si nu are
precedent sau corespondent in legislatia vreunei alte tari din UE.

2.
Legislatia privind marcajele cicloturistice - solicitare adoptare proiect HG

Solicitam urgenta adoptare a proiectului de Hotarare a Guvernului
privind marcajele cicloturistice si instituirea Retelei Nationale de
Trasee Cicloturistice din Romania, in forma propusa de Federatia
Biciclistilor din Romania, ce a fost promovat (dupa 9 ani de
tergiversari) de MIMMCTPL in martie 2008 si avizat de alte ministere
interesate, dar apoi retras in mod nejustificat, fapt ce a blocat
numeroase proiecte de dezvoltare turistica, inclusiv transfrontaliere, a
dus deja la pierderea unor fonduri nerambursabile straine si risca sa
atraga eliminarea Romaniei din reteaua europeana EuroVelo, compromitand
sansele de a dezvolta sectorul turismului pe bicicleta.

3.
Reglementarile tehnice privind infrastructurile pentru biciclete -
solicitare actualizare si completare

Solicitam urgenta actualizare si completare a standardelor si
reglementarilor tehnice existente sau necesare cu privire la pistele,
benzile, aleile, parcajele si alte categorii de infrastructuri pentru
biciclete, conform normelor si bunelor practici internationale in
domeniu, sintetizate in propunerile inaintate de Federatia Biciclistilor
din Romania Ministerului Transporturilor si Asociatiei Romane de
Standardizare si care au fost pana acum ignorate, ceea ce e perpetuat
existenta unui vid normativ sau a unor norme depasite (cum sunt de
exemplu STAS 10144/1-90 si 10144/2-91), avand ce efect fie amanarea
realizarii unor infrastructuri necesare sub pretextul lipsei de modele
si reglementari, fie planificarea si realizarea de catre tot mai multe
autoritati publice locale (ca de exemplu primariile municipiilor
Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca, Oradea, Ploiesti, Bistrita etc.) a unor
infrastructuri inadecvate nevoilor biciclistilor si incompatibile cu o
politica de transport durabil.

4.
Legislatia privind urbanismul - solicitare adoptare completari in
favoarea infrastructurilor pentru circulatia bicicletelor

Solicitam urgenta adoptare a proiectului de Hotarare a Guvernului
privind completarea Regulamentului General de Urbanism (RGU) aprobat
prin HG 525 / 1996, proiect initiat de catre MMDD si MDLPL si dezbatut
public in octombrie 2007 dar ulterior blocat, desi prevederea
obligativitatii introducerii in Planurile Urbanistice Generale (PUG) ale
localitatilor a retelelor de infrastructuri specifice pentru circulatia
bicicletelor ar fi in mod evident solutia la problema tergiversarii de
catre autoritatile locale a includerii adecvate a acestor aspecte de
transport in reglementarile urbanistice locale si ar impiedica
perpetuarea situatiei larg raspandite de negare a necesitatii sau
oportunitatii acestor infrastructuri sau de realizarea a lor in mod
haotic, in lipsa unei viziuni si strategii incluse armonizat in cadrul PUG.

5.
Luarea bicicletei in tren - salutare initiativa CFR Calatori si
solicitare extindere a ofertei

Salutam initiativa CFR CALATORI de a introduce din noiembrie 2008
vagoane adaptate si pentru transportul de biciclete si solicitam ca
acest prim pas spre revenirea la normalitate si spre respectarea
normelor UE sa nu ramana la actualul nivel simbolic (doar pe o singura
linie - Bucuresti-Brasov, in numai doua trenuri pe zi) ci sa fie extins
rapid si pe alte rute incat din 2010 sa fie din nou asigurata
posibilitatea de a lua bicicleta ca bagaj in toate trenurile interne si
internationale de calatori, in orice zi, pe toate rutele, intre oricare
doua statii de cale ferata, fara formalitati complicate, la un pret
rezonabil si un nivel bun de siguranta si comoditate, in acest sens
fiind necesara ca prima masura imediata eliminarea sau modificarea
grilajelor care divid orizontal mini-compartimentele de bagaje realizate
la capetele multor vagoane in locul fostelor spalatoare.

6.
Utilizarea bicicletei ca mijloc cotidian de transport de catre
demnitari, inalti functionari publici, politicieni si alte categorii de
VIP - apel la generalizare

Salutam initiativele din ultimul an ale unui numar crescand de
politicieni si alte categorii de persoane cu nivel ridicat de
vizibilitate si influenta asupra opiniei publice de a recurge la
bicicleta, transportul in comun si mersul pe jos ca alternative la
deplasarea cu automobilul in mediul urban, dar deplangem caracterul de
regula sporadic, conjunctural si axat prea mult pe marcarea unor anumite
evenimente sau pe promovarea propriei imagini a acestor gesturi si
solicitam ca ele sa devina un fapt obisnuit, cat mai raspandit si
frecvent, nefestivist si explicit dedicat in primul rand contributiei la
diminuarea problemelor de mobilitate urbana si incurajarii publicului in
acest sens prin puterea exemplului propriu.

7.
Programele integrate de gestionare a calitatii aerului - apel la o mai
mare atentie acordata bicicletei

Salutam prezenta unor prevederi privind promovarea utilizarii bicicletei
ca mijloc de transport in mediul urban in cadrul "programelor integrate
de gestionare a calitatii aerului" elaborate de agentiile de protectie a
mediului (APM) si adoptate de autoritatile publice locale, dar regretam
ca s-au folosit jumatati de masura si nu s-a acordat bicicletei ponderea
cuvenita, proportional cu excelentul raport intre beneficiul obtinut si
costul masurilor necesare.

Astfel, de exemplu, salutam prevederile pro-biciclistice din cuprinsul
capitolului 4.7 al "Programului Integrat de Gestionare a Calitatii
Aerului in Municipiul Bucuresti" (aprobat prin Hotararea Consiliului
General al Muncipiului Bucuresti nr. 347 / 25.11.2008) de la punctele 2,
4 b), 5 a), 9 a) si 10 a)-e), g), dar deplangem prevederile pct. 9 c) (
care anihileaza posibilitatea de realizare de benzi comune pentru
biciclete si transportul in comun) si 10 f) (care sugereaza indirect
continuarea mentinerii pistelor de biciclete pe trotuare, desi este
principial inacceptabil).

8.
Educatie biciclistica in scoli - apel la introducere

Solicitam introducerea in curriculum-ul scolar din ciclul primar si
gimnazial, cu incepere din anul scolar 2009 / 2010, a educatiei pentru
mobilitate, incluzand cea teoretica si practica pe tema utilizarii
bicicletei (fara a se limita la cunoasterea regulilor de circulatie pe
drumurile publice, ca in prezent), cu o metodologie bazata pe bunele
practici in domeniu pe plan international si pe expertiza detinuta de
organizatiile de profil (biciclistic, de siguranta rutiera, de
promovare a mobilitatii durabile etc.), colaborandu-se cu acestea la
elaborarea si implementarea acestei necesare componente a formarii
tinerei generatii.

9.
Infrastructuri pentru circulatia bicicletelor in mediul urban - apel la
autoritati pentru alocare de fonduri pentru proiectare, construire si
mentenanta adecvata

Salutam initiativele tot mai numeroase a unor autoritati publice locale
de realizare a unor infastructuri pentru biciclete in orase (piste,
banzi, parcaje pentru biciclete etc.) dar deplangem caracterul lor
minimalist si improvizat, ce pare bazat exclusiv pe criterii de tip "cat
mai repede", "cat mai ieftin", "cum si pe unde apucam".

Prin urmare solicitam tuturor consiliilor locale de municpii ca, in
cadrul bugetelor locale pentru anul 2009, sa aloce fonduri distincte si
consistente pentru studiu, proiectare (inclusiv includere in PUG-uri),
auditare si larga consultare a publicului si ONG-urilor de profil a
planurilor de retele de infrastructuri pentru biciclete si sa prevada in
planificarile bugetare multianuale fonduri pentru construirea graduala
si mentenanta, la standarde adecvate, a unor asemenea infrastructuri si
eliminarea celor inadecvat realizate pana acum (cum e cazul asa-ziselor
piste pentru biciclete trasate pe trotuare, sau care sunt
subdimensionate sau pline de discontinuitati, obstacole, ocoluri
nejustificate etc.)

10.
Infrastructuri pentru circulatia bicicletelor in scop turistic - apel la
autoritati pentru alocare de fonduri pentru proiectare, realizare si
mentenanta adecvata

Salutam primele initiative de realizare concreta a unor infastructuri
extraurbane dedicate pentru circulatia bicicletelor (cum este pista
pentru biciclete de la 2 Mai spre litoralul bulgaresc, sau initierea
unor "drumuri verzi" in judetele Harghita, Tulcea etc.) si regretam ca
putinele initiative investitionale existente vin doar de la autoritati
locale si ONG-uri, pe cand de exemplu Ministerul Mediului si Dezvoltarii
Durabile, care si-a asumat oficial la nivel international inca din anul
2002 implementarea in Romania a programului european de drumuri verzi (
"greenways";), nu manifesta in ultimii ani nici o intentie de a isi
indeplini obligatiile asumate, iar alte autoritati (MIMMCTPL, MDLPL,
Ministerul Transporturilor) par sa ignore total subiectul.

Prin urmare solicitam autoritatilor publice centrale si judetene sa
aloce, in cadrul bugetelor pentru anul 2009, precum si a previziunilor
bugetare multianuale pe intervalul urmator, fonduri distincte si
consistente pentru studiu, proiectare (inclusiv includere in PAT-uri),
auditare si larga consultare a publicului si ONG-urilor de profil a
planurilor de drumuri verzi si de trasee cicloturistice marcate, precum
si pentru inceperea graduala a realizarii in fapt a acestora, acordand
prioritate celor pentru care exista deja initiative si interes pe plan
local, national sau international (cum este de exemplu proiectul
Traseului Cicloturistic al Dunarii, Magistrala cicoturistica
transeuropeana EuroVelo nr. 6, ciclomagistralele din cadrul viitoarei
Retele Nationale de Trasee Ciclotruistice din Romania - RNTCR).

11.
Documente de pozitie pe tema promovarii utilizarii bicicletei - aderare
la cele adoptate de Federatia Biciclistilor din Romania

Salutam adoptarea de catre Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) a
unui set actualizat de documente de pozitie pe principalele teme actuale
legate de promovarea bicicletei, bazate pe propunerile Clubului de
Ciclotruism NAPOCA si pe rezolutiile si documentele adoptate la editiile
anterioare ale conferintelor nationale PROVELO, ne declaram acordul cu
privire la continutul acestora si sprijinul moral pentru sustinerea lor
in fata autoritatilor publice si altor structuri.

Acest documente de pozitie sunt in principal: "Declaratie publica
privind avantajele utilizarii bicicletei", "Apel public privind
promovarea utilizarii bicicletei in Romania", "Reguli de circulatie
specifice bicicletelor pe drumurile publice - propuneri pentru
actualizarea legislatiei rutiere", "Promovarea bicicletei in mediul
urban - propuneri de masuri", "Infrastructuri pentru biciclete -
propuneri de reguli pentru infrastructurile specifice pentru circulatia
bicicletelor si adecvarea altor elemente de infrastructura la
necesitatile biciclistilor", "Cicloturismul in Romania - stare actuala,
potential, probleme, perspective", "R. N. T. C. R - Reteaua Nationala de
Trasee Cicloturistice din Romania - proiect", "Ciclomagistralele
Romaniei - propunere de structura pentru reteaua de trasee
cicloturistice nationale de sosea si de munte din cadrul RNTCR","Ghizii
de cicloturism", "Cazari pro-biciclistice".

12.
Cooperare si schimb de informatii in domeniul biciclistic - apel la
intensificare si aprofundare

Salutam constituirea Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si
incurajam dezvoltarea institutionala a acesteia si aderarea cat mai
multor organizatii din interiorul si din afara Coalitiei Nationale PRO
VELO. De asemena, apelam la intensificarea cooperarii si schimbului de
informatii cu autoritatile publice centrale si locale, operatorii
economici si organizatiile non-profit de diverse tipuri in vederea
atingerii unor obiective importante necesare promovarii transportului
durabil in general si utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu
rol utilitar si recreativ in particular.

In acest sens in concret apelam la toti cei implicati in proiecte
specifice de infrastructuri pentru biciclete in mediul urban si
extraurban (piste, alei, benzi pentru biciclete etc. respectiv drumuri
verzi, trasee cicloturistice marcate etc.) sa faca publice respectivele
realizari sau intentii, pentru a se putea asigura coroborarea lor si
coerenta pe plan regional si national, si de asemenea comunicarea
intentiilor sau realizarilor in domeniul construirii de noi drumuri sau
modernizarii unora existente, in vederea unei actualizari adecvate a
propunerii din 2003 privind itinerarul viitoarelor magistrale
cicloturistice nationale de sosea si de munte si a elaborarii
propunerilor de itinerar pentru ciclotraseele regionale.

oo 00 oo
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii LATORITEI  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Voineasa-Hotel Lotru-Muntele Plaisor-Muntele Stevia
Traseu: accesibil şi iarna Marcaj: cruce roşie pînă pe culmea Ştevia apoi bandă galbenă Durata: 1½-2½ ore



Pornim din faţa hotelului ,,Lotru" şi urmăm şoseaua ce coboară spre sat şi apoi străbate în lung aşezarea pînă la podul de peste Lotru, din dreptul bisericii. La capătul dinspre apus al podului, coborîm cîteva trepte spre malul drept al Lotrului, apoi mergem în aval pînă la ultima casă. De acolo apucăm poteca ce se îndreaptă mai întîi spre vest, pe la marginea pădurii de molid, pentru ca după circa 300 m să începem a urca pe muchia împădurită spre sud (vezi şi traseul 4). Urmînd poteca spre sud, observăm şi marcajul ce apare sporadic de la capătul potecii şi e mai vizibil doar pe copacii care străjuiesc poteca largă. După mai bine de o jumătate de oră, părăsim pădurea, poteca ieşind în pajiştile înierbate ale Muntelui Plăişor.

O dată cu aceasta se deschide privelişte spre nord, unde se disting vîrfurile Dîlme (1293 m) şi Dobrunu (1880 m) din cuprinsul Munţilor Lotrului. Totodată, se poate admira în ansamblul ei staţiunea Voineasa. Urcăm în serpentine, urmărind poteca (marcajul e foarte rar în acest sector) şi menţinînd direcţia sud, pentru ca sus, pe culme, să ne îndreptăm spre sud-est. Din stînga vine o potecă nemarcată ce urcă tot din Voineasa, peste Muntele Padina, pentru ca la cca 150 m de la unirea lor să intre într-o frumoasă pădure de fag, îndreptîndu-se sprc sud-vest. Străbatem pădurea şi ieşim pe culmea Muntelui Ştevia, unde întîlnim drumul carosabil de culme Valea Măcesului - Şteianu. Din acest punct vom urma drumul, marcat cu bandă galbenă, spre vest (dreapta) cale de aproximativ 2 km, pînă în punctul Gura Plaiului, unde drumul intră în pădure. Ajunsi în acest sector, părăsim drumul şi urcăm o pantă abruptă pe marginea pădurii, în direcţia sud, ajungînd în scurt timp pe muchia calcaroasă a Pietrelor Albc. În faţa noastră se deschide abruptul impresionant la poaleie căruia se aude vuietul pîrîului Rudăreasa, ce-şi adună apele de sub Vîrful Fratoşteanu Mare (2053 m), a cărui siluetă se zăreşte în depărtare. În continuare, putem urca muchia stîncoasă pînă în sectorul mai înalt situat la vest, de unde se deschid frumoase privelişti în cele patru zări. Acest munte adăposteşte o vegetaţie calcifilă specifică în care se ascund şi vipere. De asemenea, în abrupturi se află şi cîteva peşteri de dimensiuni mici şi fără o importanţă deosebită. La întoarcere putem coborî fie pe poteca de pe Padina, fie urmînd în continuare drumul carosabil spre est pînă în Şaua Chica Lupului, de unde coborîm în Voineasa pe poteca marcată cu triunghi albastru.




 



There are no comments for this message
Login or register to comment