Alpinet lists - alpinet2k

Am vazut ca sunteti interesati de Nae Popescu. Mai am inca articolul pe care l-am scris in mai 2001, in Brasoveanul. Sunt convinsa ca Nae nu a scris nicaieri de acest milion, revista pe care ai pomenit-o a folosit, eventual, articolul meu, ca altul nici nu cred sa se fi scris. Sursa informatiilor a fost Buni. Ea si numai ea. Daca asa a apreciat in acele momente, a fost, poate, din cauza starii in care era, la putin timp dupa inmormantare. Iata articolul asa cum a aparut. Nu lamureste cu nimic problema milionului, dar macar e intreg si fara comentarii malitioase.



Nae Popescu a făcut peste un milion de kilometri prin Munţii Carpaţi



Ultimul cartograf



Camelia Onciu



Nae a urcat pentru prima oară pe munte pe când avea numai 7 ani. Era război şi Bucureştiul era bombardat. Locuia în Predeal, la o mătuşă. De cum a dat de gustul muntelui, a început să urce zilnic. Singur. Cu mămăligă şi marmeladă în raniţă. Într-una din expediţiile sale, s-a întâlnit cu luptătorii din Munţii Făgăraşului. Partizanii de la Nucşoara l-au somat să stea. Şi să intoneze imnul regelui dacă voia să treacă. Cum Nae era regalist convins, a cântat din tot sufletul. L-au primit în mijlocul lor. Ba chiar l-au rugat să le descrie muntele, pe care îl cunoştea ca pe propriul buzunar.



A străbătut toate cele 66 masive carpatice



Ca inginer chimist, făcea cercetări în diverse părţi ale ţării. A primit brevete pentru 26 de invenţii în domeniu. La fiecare deplasare făcea în aşa fel încît să meargă şi pe munte. Astfel a reuşit să străbată toate cele 66 de masive carpatice. Peste un milion de kilometri pe cărări de munte. Cu rucsacul, busola şi altimetrul. N-a avut nici o pregătire. Nota tot ce vedea. A umplut 34 de caiete. Prima hartă pe care a făcut-o a fost a Munţilor Parâng. De aici i s-a tras şi porecla: Nae Parâng. A urmat monografia masivului Retezat. Apoi ceilalţi munţi. Pe unde trecea, mai făcea câte o hartă. |n scurt timp a devenit cel mai bun cartograf montan din ţară. Toate competiţiile montane de performanţă din ultimii 20 de ani au fost organizate de el. Ieşit la pensie în 1995, şi-a petrecut viaţa tot pe munte.



Cel mai cunoscut cuplu de montagnarzi



A fost căsătorit şi a avut trei copii. A divorţat pentru că soţia nu-i înţelegea pasiunea pentru munte. La 63 de ani s-a îndrăgostit de Christel Berbec, zisă Buni printre montagnarzi. El desena hărţi, ea marca trasee. S-au cunoscut la un concurs. Buni era arbitră federală de teren şi se pensionase de curând. Era în 1996. Au făcut cea mai renumită pereche de montagnarzi de vârsta a treia. De 8 martie, Nae îi făcea cadou o nouă hartă întocmită de el, de care era prins un fir de mărţişor. Au fost împreună şi cînd Nae Popescu a urcat pentru ultima oară cărarea muntelui.



A vrut să ridice o piatră mare



Nae a avut ambiţia să marcheze un traseu nou în partea de sud a Bucegilor: cabana Cuibul Dorului - cabana La Bolboci - Ferdelaşu - Plaiul Mircii - Moeciu. „Am plecat de la cabana La Bolboci pe la ora 10 dimineaţa. Ne-am luat rămas bun de la Niculina şi Doru, cabanierii, şi am pornit cu rucsacii şi vopseaua. Urcam lent, uşor. Nae suferise un preinfarct cu 5 ani în urmă. De la stâna din Plaiul Mircii aveam de mers pe plai, adică prin iarbă. Când nu sunt copaci, marcajele se aplică pe nişte grămezi de pietre asemănătoare «oamenilor de piatră» după care se orientează ciobanii. Mai aveam doar 7 kilometri şi terminam marcajele pe întreg traseul propus. Nae s-a forţat să scoată din pământ un bolovan“, îşi aminteşte Buni înainte de a o podidi din nou plânsul.



Accident mortal la 1.700 de metri



Inima i-a plesnit din cauza efortului. Se afla la 1.780 de metri altitudine. Încercările de a-i salva viaţa au fost zadarnice. Glicerina pe care o păstra la îndemână n-a mai avut efect. De pe mobil, Buni a apelat Salvamont-ul din Sinaia. A stat lângă el patru ore. Plângând. Nevenindu-i să creadă că s-a stins chiar în braţele ei. Salvamontiştii greşiseră traseul. Pe acolo pe unde Nae Popescu deschidea noi drumuri turistice, specialiştii s-au rătăcit. I-au cerut să facă un foc ca s-o poată repera. Într-un tîrziu, corpul neînsufleţit al montagnardului a fost transportat la Sinaia.



CASETE



„Hoinărind aşa pe o cărare,

Dacă-n cale-o cruce ai întâlnit,

Nu uita măcar să pui o floare

Pentru cel ce muntele-a iubit“

(strofa din „Imnul Bucegilor“ care va fi inscripţionată pe crucea lui Nae Popescu)



Biblia montagnarzilor



Nae Popescu a fost cel mai cunoscut cartograf al Munţilor Carpaţi. A realizat sute de hărţi şi pliante. A scris 20 de cărţi în colecţia „Munţii noştri“ şi mii de articole în revistele de specialitate româneşti şi din străinătate. Mica enciclopedie a masivelor carpatice este prezentă în toate ambasadele din lume. Este autorul cărţii „Asaltul Carpaţilor“, un fel de Biblie a celor ce urcă pe munte. Din 1978 a devenit preşedintele Federaţiei Române de Turism Montan. Şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă pe cărări de munte, măsurând şi marcând trasee. Până în data de 18 mai, când inima lui a cedat efortului. A murit la vârsta de 67 de ani. Chiar în Bucegi, masivul în care a pus pentru prima oară piciorul pe munte.



Punctul roşu în cerc alb



„A fost un om deosebit, pe care l-au iubit toţi munţomanii. Seara, la cabană, cânta minunat la muzicuţă, povestea ore în şir întâmplări de pe munte. Era o enciclopedie montană. Îl ştiau toţi cabanierii şi toţi ciobanii din ţară. A desenat cele mai bune hărţi turistice ale munţilor noştri“, spune Buni despre cel ce a marcat aproape toate traseele montane din Romînia. În memoria renumitului montagnard, Buni va organiza în fiecare an, la data de 18 mai, „Memorialul Nae Popescu“. Cei pasionaţi de drumeţiile pe munte vor parcurge traseul pe care a mers ultima oară. Acesta se va numi de acum înainte „Drumul lui Nae Popescu“. N-ai cum să te rătăceşti. Mergi după marcajul făcut chiar de el. Punctul roşu în cerc alb.