From: Florin Stoican <f...@yahoo.com> Date: Sun, Oct 24, 2010, 11:42 pm Subject: [a] Voluntariat pentru intretinerea infrastructurii turistice a P.N. Buila-Vanturarita
In perioada 22-23 Octombrie
2010 a avut loc in Parcul National Buila-Vanturarita o actiune de voluntariat organizata
de Asociatia Kogayon si Administratia parcului pentru intretinerea
infrastructurii turistice.
La actiune au participat 17
voluntari de la Lafarge Romania, care au desfasurat urmatoarele activitati:
- intretinerea punctului de
informare Prislop si a panourilor informative de pe doua trasee
educativ-tematice: Ranger Junior si Povestile Padurii;
- remarcarea unui trase
turistic: Curmatura Builei a La Troita a Izvorul Larg a Prislop;
- igienizarea a doua zone
din parc: Valea Morii a Poiana Scarisoara si Curmatura Builei a Izvorul Larg.
Este pentru a doua oara in
acest an cand angajati ai Lafarge Romania desfasoara activitati de voluntariat in Parcul
National Buila-Vanturarita, dupa ce in luna iulie au participat la o actiune de
monitorizare a traficului turistic in Cheile Bistritei, cea mai circulate zona
din parc.
In Parcul National
Buila-Vanturarita s-a realizat in ultimii 4 ani din diferite proiecte ale
Asociatiei Kogayon o infrastructura turistica specifica, destinata informarii
si constientizarii vizitatorilor dar si educatiei ecologice, care cuprinde 3
trasee tematice, 19 trasee turistice omologate (cca. 250 km) remarcate si
dotate cu stalpi cu sageti indicatoare, 4 refugii turistice, 9 spatii de
campare, doua observatoare fauna, un punct educativ si de informare turistica,
56 panouri informative. Toate acestea, alaturi de realizarea unor programe
turistice specifice si a unor mijloace tiparite si online de promovare a
parcului in context regional, contribuie la crearea unui brand de destinatie ecoturistica:
Oltenia de sub Munte.
Pana la sfarsitul anului
2010 estimam ca fluxul turistic al parcului din acest an va depasi 20.000 vizitatori,
dintre care din ce in ce mai multi vin aici pentru a admira in mod activ
valorile naturale si culturale ale zonei.
Traseul străbate aproape în întregime culmea răsăriteană a Munţilor Latoriţei. Pînă la Curmătura Vidruţei traseul este comun cu traseul nr. 21. De la Curmătura Vidruţei, urcăm pe drumul de tractor spre sud prin tăietura de pădure pînă la stîna Nopteasa. Spre vest avem priveliştea lacului Vidra şi a unui sector din partea vestică a Munţilor Lotrului.
Depăşim stîna din Nopteasa, ne aprovizionăm cu apă la izvorul Vidruţei şi urcăm în continuare drumul de tractor peste Muntele Părăginosu, care ne va scoate pe drumul de culme Valea Măceşului-Ştefanu, la altitudinea de 1960 m. Traversăm şoseaua şi urcăm pe un mic platou, orientîndu-ne spre Vîrful Fratoşteanu Mare. Urcuşul spre vîrf este mult uşurat de panta lină. Sus, pe vîrf avem prilejul să ne desfătăm privind vastele întinderi montane şi alpine, aproape tot ţinutul muntos dintre Olt şi Jiu.
După odihna de rigoare, ne continuăm drumul pe culmea largă, orientată spre sud-est către şaua ce desparte acest vîrf de Vîrful Fratoşteanu Mic (1979 m). Din căldarea glaciară Fratoşteanu se racordează un drum de tractor care, ocolind Vf. Fratoşteanu Mic, ne va scoate în Şaua Repezi, un vast platou acoperit cu păşune. Părăsim drumul de tractor şi ne îndreptăm pe o potecă spre nord-est, ocolind Vîrful Repezi (2012 m) şi ieşim pe culmea ce străjuieşte valea Latoriţei. Dincolo de Latoriţa se ridică cetatea de calcar a Pietrei Tîrnovului (1879 m), al cărei abrupt este mărginit de un brîu de grohotişuri provenite din dezagregarea pereţilor.
In continuare, urmăm culmea dantelată şi acoperită pe alocuri cu jnepeni, în coborîş uşor. Treptat, poteca coboară, uneori e greu vizibilă, dar, orientîndu-ne în permanenţă, vom reuşi să ne menţinem pe drumul cel bun. Apoi poteca pătrunde în pădure şi coboară din ce în ce mai mult pînă ajunge într-o poieniţă cu vegetaţie ierboasă bogată. Traversăm poieniţa şi în curînd ieşim într-o largă şa (Curmătura Fagului), de unde se deschide o frumoasă privelişte spre nord, către Munţii Lotrului. Aici vom întîlni un drum de tractor care coboară uşor ocolind prin nord Vîrful Vînăta, pe care se află un releu de televiziune. De pe acest drum avem posibilitatea să privim pereţii şi creasta dantelată Pietrele Albe care străjuieşte valea Rudăreasa, ca şi plaiul întins al Muntelui Ştevia.
Trecem apoi pe lîngă construcţia masivă a castelului de echilibru al hidrocentralei Lotru-Ciunget şi coborîm în continuare pe o potecă ce şerpuieşte prin pajiştea care acoperă muntele, scurtînd serpentinele drumului de tractor. Timp de o oră, vom coborî treptat pe această potecă pînă în satul Ciunget, încheind o lungă dar interesantă excursie.
