Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Alin Ciprian Ciula <a...@alcatel-lucent.com>
Date: Tue, Oct 26, 2010, 3:29 pm
Subject: [a] Re: [Mediu] arie naturala protejata agresata
Salutare Codruta,

Intr-adevar agresiunile de pana acum ale enduristilor, cat si taierile
executate de diferiti subcontractori Romsilva pot fi considerate
'marunte', in comparatie cu ce 'dezvoltari' se planuiesc in Tarcu.

Deocamdata avem trei astfel de planuri, mari si late...

1.) PUZ cu Parc de eoliene pe Muntele Mic... acordul de mediu a fost dat
de APM-CS in 2009, instanta urmeaza sa se pronunte despre legalitatea lui.

2.) Planul unui domeniu schiabil pe Nedeia, cu capacitate de cateva mii
de persoane si cu restaurant in varf la 2000m - proiectul este gata, iar
investitorul este in faza contractarii SIMului (cu EA).

3.) Planurile hidrotehnice ale anilor 70-80 au fost revigorate (se pare)
de fondurile europene.
Se preconizeaza executarea unei a 4-a captari (probabil cu acumulare de
apa) exact in Rezervatia Sucu-Olteana (botanica)... vezi schema
amenajarilor hidro propuse atasata (barajele de la Zervesti, Maru si
Rusca-Teregova sunt finalizate).
Actualmente, barajul de la Rusca-Teregova fiind terminat, se executa
galerii pe sub munte pentru a capta Raul Lung si Raul Alb de la N de
acumulare, in stilul celor practicate in Retezat.

Tarcu este una dintre cele mai 'vizate' arii protejate (de catre
investitori). Sa fie oare prea multa frunza verde in judet?!

Detalii pe personala.

Alin Ciula
http://www.tarcu.ro



On 26/10/2010 13: 04, Asociatia ARIN wrote:
> Buna, tuturor,
>
>
> Le multumesc MULT celor care mi-au scris pana acum - constat, insa, ca in mesajul anterior n-am estimat bine situatia (sau ca m-am exprimat ambiguu).
>
>
> 1. Cand spun "agresata" ma refer la "agresiuni grave", adica greu de remediat - despaduriri masive, constructii aiurea, chestii de genul asta. Faptul ca niste cocalari isi pun gratarele pe unde nu trebuie si lasa gunoaie (pe care niste "ecologisti" le aduna constiincios, ca sa faca loc pentru altele noi) este o "agresiune", intr-adevar insa nu una greu de remediat. Fenomenul "enduro" in crestere ar reprezenta o "agresiune" (mai ales potentialul distrugator pe termen lung, in special in zonele alpine, mai "fragile";) intr-adevar, insa este mai greu de vazut. O porcarie precum la Taul Stiol este suficient de vizibila insa pentru un "profan" nu prea este usor de inteles.
>
>
> "Agresiunea" ar trebui sa aiba potential de a schimba pe termen lung peisajul (prin "peisaj" intelegand eventual chiar si "functionalitatea" zonei - adica faptul ca oamenii pleaca, se schimba specificul cultural, culturile agricole, ocupatiile traditionale etc.). Nu ma refer neaparat si musai si numai la "biodiversitate".
>
>
> 2. V-as ruga sa precizati si locul / zona, nu sa-mi dati nume generale (pe care le stiu si eu, de fapt). D. ex. "Parcul National X, versantul cutare km Y cum mergi dinspre... inspre... - se petrece cutare chestie" sau "se preconizeaza cutare mizerie" (un exemplu ar fi cu Maretele Programe Superschi - dar sa fie macar informal nominalizate locurile de partie - sau vestita -!!! - "statiune Padis" sau, na! "schitul de pe Ceahlau".
>
>
> N-as dori decat MAXIMUM 3, in functie de cum credeti voi ca ar fi "impactul" mai mare pentru cine le-ar vedea - si nu foarte greu de accesat (cu mijloace motorizate, scuze!:(- din pacate asta e situatia deocamdata...:(
>
>
> Va multumesc mult, inca o data!
>
>
> Codruta
>
>
> From: Asociatia ARIN
>
>
> Buna, tuturor,
>
>
> M-ar interesa (dintr-un motiv pe care il veti afla mai tarziu, daca o binevoi sa ramana valabil) care arii naturale protejate considerati voi ca ar fi pe primele 3 locuri din punct de vedere al agresiunilor asupra lor. Si, din pacate, m-ar interesa si ca acele agresiuni sa fie FOARTE vizibile si relativ usor de accesat (chiar si de catre indivizi mai burtosi sau de catre persoane mai fitzoase). Zic "din pacate" pentru ca este posibil ca acele arii mai "vizibil agresate" sa nu fie neaparat si "cele mai agresate"...
>
>
> Multumesc mult tuturor celor care isi vor oferi din timpul lor, pentru a da niste raspunsuri!:)
>
>
> Codruta
>
> ---
> www.povestind-braila.ro
>
> Al. Cinematografului 2, Bl. H3, Sc. 2, Ap. 27
> 810271 Braila
> tel. 0740.026091
> _______________________________________________
> Lista mediu@ngo.ro este intretinuta de Strawberrynet (www.ngo.ro)
>
> Pentru a nu mai primi mesaje de la aceasta lista va rugam trimiteti un mesaj la
> mediu-request@ngo.ro cu subiectul: unsubscribe
> Pagina info a listei:
> http://ngo.ro/mailman/listinfo/mediu_ngo.ro
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii LATORITEI  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Satul Ciunget-Culmea Vinata-Curmatura Fagului-Piatra Fetii-Virful Paraginosu-Saua Repezi-Saua Fratosteanu Mic-Virful Fratosteanu Mare-Saua Pietrile-Saua Stefanu-Canton Casaria-Podul Stefanului-Obirsia Lotrului
Traseu: dificil pînă în vf. Părăginosu, interzis iarna Marcaj: parţial bandă galbenă, triunghi roşu Durata: 14-16 ore



Traseul străbate culmea principală a Munţilor Latoriţei în sens invers, de la est la vest, abordînd însă în prima parte ramura sudică a culmii principale. Parcurgerea acestui traseu se recomandă a se realiza în două zile, atît pentru a putea admira în voie peisajul deosebit, mai cu seamă în prima porţiune, dar şi pentru a nu solicita prea mult organsmul (se urcă o diferentă de nivel de circa 1500 m).

Din Ciunget ne vom îndrepta spre vest, străbătînd în lung uliţa principală a satului cocoţat pe culmea stîncoasă dintre Latoriţa şi Rudăreasa. Părăsim satul şi, luînd ca reper turnul castelului de echilibru al hidrocentralei şi releul de televiziune de pe Vîrful Vînăta, vom începe urcuşul în serpentine, pe drumul de tractor care şerpuieşte pe versantul estic al Vîrfului Vînăta. După cca o oră de urcuş prin poieni pastelate de culorile florilor, vom ajunge în apropierea turnului, unde există o fîntîna, de unde trebuie să luăm rezerve de apă pentru mai multe ore. Trecem pe lîngă turn şi urcăm în continuare pe drumul de tractor ce ocoleşte Vîrful Vînăta prin nord. Dincolo de valea Rudăreasa, se deschide priveliştea abrupturilor calcaroase de la Pietrele Albe. Drumul de tractor ajunge în Currnătura Fagului, de unde coteşte spre nord printr-o exploatare forestieră. In acest punct, popasul binevenit ne prilejuieşte o privire spre pereţii de calcar ai Pietrelor Albe, ce se întind spre nord, străjuind valea Rudăreasa, ca şi întinsa culme a Şteviei, cu sălaşe şi gospodării izolate ale crescătorilor de animale.

De aici ne vom îndrepta spre sud-vest, urcînd culmea pe o cărăruie care şerpuieşte prin pădure şi traversează mici poieniţe. După aproape două ore de urcuş de la plecare, ne apropiem de creasta zimţată din care răzbesc printre copaci piscuri stîncoase. În stînga, mult mai jos, se aude vuietul apelor Latoriţei în defileu. Depăşim stînca Piatra Fetii, cu un abrupt impresionant, mărginit de molizi pitici şi de tufe de jneapăn. Către sud-est. dincolo de apa Latoriţei, se zăresc abrupturile calcaroase, parţial împădurite, care mărginesc spre Latoriţa piscul Tîrnovu Mare, între care ne reţin atenţia pereţii de la Piatra Balţurilor. Muchia pe care ne deplasăm în continuare este mărginită şi spre nord-vest de un mic abrupt, sub care se întinde o poiană largă care adăposteşte "stîna din Groapă'.

Pe măsură ce înaintăm, ademeniţi de peisajul frrmecător din jur, culmea se lărgeşte şi după un scurt urcuş ajungem pe Vîrful Părăginosu (1976 m). Coborîm o mică şa, apoi abordăm treptele stîncoase ale Vîrfului Repezi (2012 m), care spre est prezintă remarcabile creste. In cazul în care dorim să urcăm pe vîrf, ne vom îmdrepta din şa spre vest pe poteca ciobănească, ocolind masivul prin partea sa nordică. Străbatem apoi Şaua Repezi, un veritabil şes de altitudine corespunzător unui etaj inferior al platformei Borăscu, situat la 1808 m altitudine, îndreptîndu-ne treptat spre vest, apoi începem urcuşul spre Vîrful Fratoşteanu Mic, unde întîlnim un drum de tractor prelungit spre stînele aflate la limita pădurii.

Din şa mai porneşte o potecă ciobănească ce ocoleşte aproape de limita pădurii bazinul văii Rudăreasa, ajungînd la stîna Fratoşteanu. Ocolim vîrful prin sud, avînd în stînga noastră bazinul larg al pîrîului Inşirata. Spre nord se deschide bazinul de recepţie al văii Rudăreasa, cu întinse păduri de molid, în care încă nu au pătruns colţii ferăstrăului mecanic. Către sud, privirea poposeşte pe culmile munţilor Parîng şi Căpăţînii, ce îşi dau mîna în Curmătura Olteţului. Dar tot mai mult vom privi spre vîrful ascuţit al Nedeii (2130 m), care rămîne în urmă, şi spre cele ce se înşiruie în stînga noastră, ţinîndu-ne companie la mare distanţă dincolo dc Latoriţa (Vf. Igoiu şi Vf. Galbenu, cu frumoasele lor căldări glaciare).

Din Şaua Fratoşteanu Mic, unde ajuncem în curînd părăsim drumul de tractor, care se îndreaptă spre nord prin căldarea glaciară de sub Fratoşteanu Mare, unindu-se cu drumul de culme Valea Măceşului- Ştefanu. Vom urca direct spre Vîrful Fratoşteanu Mare, a cărui siluetă se profilează spre vest. Din acest vîrf se deschid largi privelişti şi de aceea un nou popas este bine-venit. In continuare, ne vom îndrepta spre vest, avînd în faţă stîncăriile Boarneşului şi piscurile Pietrilor şi Mogoşului, profilate peste silueta masivă a Vîrfului Puru. Poteca largă pe care ne deplasăm ajunge îndată în drumul carosabil de culme Valea Măceşului-Ştefanu, pe care ne vom deplasa de aici înainte, pînă în Şaua Ştefanu. Şoseaua, după ce atinge altitudinea de 2000 m la nord-vest de Vîrful Fratoşteanu Mare, coboară treptat, ocolind vîrfurile Mogoşu şi Pietrile, pînă în Şaua Pietrile. De aici traseul este comun cu traseul nr. 13.

Innoptarea se poate face fie în această şa, dacă dispunem de cort, fie la stîna Pietrile, spre care vom coborî puţin prin poiană spre nord.


 



Comments
By Adrian Rosca - submitted on Fri, Nov 19, 2010, 11:28 am
Mentalitate de oficial roman in anul 2010:



Mihai David, director Hidroelectrica: "De când am preluat conducerea companiei (2009 - n.r.) m-am gândit că mai inteligent decât să vinzi microhidrocentralele este să le retehnologizăm şi să le operăm fără personal. România încă mai are potenţial să dezvolte hidrocentrale de putere medie. Cred că este nevoie ca Ministerul Mediului să ne permită să intrăm în zone protejate pentru a valorifica potenţialul energetic. Din simbioza între ministerele Mediului şi Economiei nu putem murim de foame perfect sănătoşi", a afirmat David.



El a adăugat că din cauza restricţiilor de mediu compania nu poate valorifica potenţialul hidroenergetic. (...) Sunt oameni foarte sârguincioşi care au grijă ca în zonele protejate să nu intre nimeni. Cred că le protejăm pentru o altă naţie sau pentru alt mileniu", a continuat David.



Potrivit lui David, Hidroelectrica nu poate realiza hidrocentrala Islaz de pe râul Olt, deoarece "cineva a văzut două specii de păsări acum doi ani, dar pe care nimeni nu le-a mai văzut de atunci. De ani de zile ne chinuim să obţinem avizele să începem să lucrăm la acea centrală. Astfel de lucruri se întâmplă în mai multe locuri de ţară".
By Adrian Rosca - submitted on Thu, Nov 18, 2010, 9:21 pm
Lucrarile hidro mentionate reprezinta parte a amenajarii hidroenergetice Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca incepute in anul 1981. Pana in prezent s-au finalizat barajul Poiana Marului cu centrala Turnu Ruieni, aducţiune principală, nod presiune şi galerie de fugă Turnu Ruieni, acumulare si microhidrocentrala Zerveşti, aductiunea secundara Sebesel-Ruieni, barajul Poiana Ruscă cu centrala Raul Alb, nod presiune, aductiune principală si galerie de fugă. In faza avansata de executie sunt aductiunile secundare Marga-Poiana Marului si Valea Craiului-Sebesel si bazinul de linistire (polderul) Raul Lung, iar aductiunile Bistra Bucovei-Marga si Raul Lung-Poiana Rusca au fost atacate de curand.



Ce-i mai grav este ca proiectata etapa a III-a a amenajarii hidroenergetice mai sus mentionate a ramas in picioare (http://www.caransebes.ro/Hidroconstructia/lucrari.htm), aceasta presupunand construirea unui baraj pe valea Sucului si o extinsa retea de aductiuni care ar perturba grav mediul. Cred ca ar merita din plin sa luptam ca aceasta etapa sa ramana doar pe hartie.
Comments for this message
Login or register to comment