Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: ARIN <a...@gmail.com>
Date: Tue, Jun 14, 2011, 1:15 pm
Subject: [a] Goana dupa ursi - sau cum sunt intocmite legile >:
Dupa cum am observat eu, domnii acestia care lucreaza pe la "institutii" in Romania, HABAR nu au ce-i aia "conflict de interese" - in cazul acesta, ma refer la Ovidiu Ionescu (preferatul lui Cristi;)


Codruta
---


http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-8805588-goana-dupa-ursi.htm


Vanatorul asteapta lasarea intunericului. Ascuns intr-un observator cu ferestre mici, folosit pentru a monitoriza comportamentul animalelor, se uita la ceas a 9.40 pm. Este frig si zapada e destul de groasa. A nins mult in ultimele zile. Ursul apare. Este un mascul mare, de cel putin 12 ani. Barbatul simte imediat emotia vanatorii. Duce arma la ochi, ocheste printr-una dintre ferestre si apasa pe tragaci. Ursul nu are nicio sansa. Moare pe loc. Glontul i-a patruns direct in inima si sangele incepe sa-i curga din rana.

a Am cerut un mascul mare si batran. Mi l-au dat. Sunt foarte multumit. Ma voi intoarce in toamna, sa vanez capre negrea , spune Fernando Pancorbo, un spaniol de 66 de ani care vaneaza de peste jumatate de secol. Vanatori din toata lumea, atrasi de numarul mare de ursi bruni ce traiesc in Romania, vin aici dispusi sa plateasca pana la 20.000 de euro ca sa impuste un exemplar. Trei sute de ursi au fost omorati pentru distractie doar in 2010.

Distractie perfect legala, in ciuda faptul ca Uniunea Europeana considera ca aceste animale sunt pe cale de disparitie si le-a inclus pe lista rosie a speciilor complet protejate. Cum este posibil asa ceva?

Problema fundamentala consta intr-o exceptie a legislatiei europene, care permite uciderea acelor exemplare care sunt periculoase sau care distrug proprietatile oamenilor. Managerii fondurilor de vanatoare au sesizat portita legislativa si exagereaza sau pur si simplu creaza rapoarte false referitoare la distrugerile cauzate de ursi. Incaseaza apoi bani frumosi din taxele pe care le cer vanatorilor straini pentru a omori animalele considerate, teoretic, periculoase.

Exceptia poate fi aplicata doar daca se demonstreaza ca uciderea ursilor selectati nu afecteaza numarul total al populatiei. Desi grupurile de interese sustin ca situatia este sub control, la nivelul tarii nu exista niciun sistem clar de a numara animalele si de a le monitoriza comportamentul.

In consecinta, vanatorii au dreptul sa impuste ursii aproape dupa bunul lor plac, speculand portite legale si un sistem de managment al ursilor care ii avantajeaza.


Reclamatii dubioase

Autoritatea care decide daca un urs trebuie omorat este Institutul de Cercetari si Amenanjari Silvice (ICAS), o institutie publica condusa de presedintele unei asociatii mari de vanatoare. Aceasta aduna rapoartele trimise de cele cateva sute de asociatii de vanatoare existente in toata tara a asociatii ale caror venituri sunt generate de activitati de vanatoare a in legatura cu numarul ursilor existenti in Romania si cu daunele pe care le provoaca.

Pe baza acestor informatii, ICAS a propus Uniunii Euopene ca 340 de ursi sa fie impuscati anul acesta. Dupa ce a cercetat ca toate procedurile legale au fost indeplinite, UE a aprobat cota si ministrul mediului si padurilor a dat unda verde vanatorii.

Cum multe voci condamna neclaritatea sistemului si conflictul evident de interese, am decis sa vad cu ochii mei cum arata o reclamatie de daune pe baza careia ICAS aproba uciderea unui urs.

Am luat legatura cu Romsilva, singura institutie de stat care administreaza fonduri de vanatoare in majoritatea judetelor din tara. Am ales la intamplare judetul Arges, care anul trecut a primit aprobarea ICAS sa impuste 23 de ursi. Pentru aceasta zona, Romsilva avea dreptul sa recolteze 12 animale pe baza a sase reclamatii de daune trimise de primariile locale si semnate de primari.

a Nu am semnat niciodata asa ceva. Nu am mai avut probleme cu ursii in ultimii zece ania , spune Ion Naftanila, primarul din Albestii de Muscel, cand i-am spus ca semnatura lui apare pe unul dintre documentele detinute de Romsilva.

Am vorbit apoi cu Eugeniu Patru, primarul din Pietrosani, a carui plangere exista de asemenea in dosarul Romsilva. a Am facut o reclamatie in vara anului 2009. Nu am mai trimis nimic de atunci, deoarece nu au mai existat problemea , spune el.

Ceilalti trei primari cu care am discutat au recunoscut ca au avut unele incidente cu ursii in satele de care se ocupa si ca au trimis sesizari catre Romsilva in acest sens.

Cum sondajul meu referitor la reclamatiile legate de daune a scos la iveala nereguli clare, ce masuri ia ICAS pentru a verifica veridicitatea rapoartelor primite de la administratorii fondurilor de vanatoare? a Verificam maximum 20% din dosarele pe care le primim. Adevarul informatiilor incluse este responsabilitatea celor care le trimita , spune Ovidiu Ionescu, seful ICAS si presedintele asociatiei de vanatoare din Brasov, care anul aceasta a primit o cota de 12 ursi, cea mai mare din judet.

Ionescu afirma ca pozitia sa in cadrul asociatiei din Brasov nu-i compromite munca pe care o face la ICAS. a Daca as fi fost implicat in numararea ursilor in cadrul organizatiei mele, as fi avut un conflict de interese. Dar din moment ce nu iau parte la acest proces, nu este nicio problemaa .

Ce proceduri exista, asadar, pentru a confirma veridicitatea reclamatiilor? Potrivit legislatiei romane, plangerea trebuie depusa la primaria locala in 24 de ore de cand a avut loc paguba. Odata ce a fost inregistrata, o comisie speciala a formata din un reprezentant al ministrului mediului, un membru al Agentiei de Protectie a Mediului (APM) si oficiali ai primariei si ai managerului fondului de vanatoare a trebuie sa mearga la locul faptei, sa o evalueze si sa identifice ursul care a creat probleme.

Desi procedura pare bine structurata, realitatea este cu totul alta. a Vin sa verifice daunele in mai putin de jumatate din cazuri. Daca un urs a mancat o oaie, ce mai trebuie sa verifice? a , spune Remo Mateescu, vice-primarul din Corbeni, judetul Arges.

Problema este ca, atat timp cat administratorii fondurilor de vanatoare au un interes economic sa obtina derogarile de la UE, tentatia de a supraestima sau chiar de a inventa daune create de ursi este mare.

a In Vrancea, am vazut aproximativ zece reclamatii identice, scrise de administratorii fondurilor de vanatoare, care erau semnate in orb de primari si satenia , afirma Silviu Chiriac, reprezentantul APM Vrancea.

Protrivit acestuia, plangerile fabricate de administratori arata ca exista pagube, fara insa a le cuantifica sau a incerca sa identifice acei ursi care le-au creat.

Intr-adevar, reclamatiile din judetul Arges nu aveau decat cateva randuri, spuneau doar ca ursii au mancat oi sau ca au distrus livezi, si cereau autoritatilor sa faca ceva in acest sens.

Continuarea investigatiilor a scos la iveala faptul ca nimeni nu se ocupa, la nivelul intregii tari, de monitorizarea daunelor create de ursi si ca ministrul mediului si padurilor nici macar nu stie ce venituri genereaza activitatile de vanatoare. S-a ajuns astfel la situatia in care un vanator, dispus sa scoata din buzunar mii de euro, are dreptul legal sa omoare un animal protejat.

a Marimea ursului pe care-l impusca depinde de cati bani are in buzunar. Cred ca mai putin de zece la suta din ursii vanati sunt chiar cei care au creat probleme. Este de fapt o vanatoare de trofeea , spune Chiriac de la APM Vrancea.

In ciuda suspiciunilor legate de modul in care sistemul de exceptii al UE functioneaza in Romania, Ctibor Kocman, reprezentantul Comisiei Europene care se ocupa de aceste probleme, spune ca nu poate face nimic pana cand nu are dovezi clare ca populatia totala de ursi este afectata de cota aprobata.

a Am dubii legate de metodele stiintifice pe care Romania le aplica in managementul ursilor. Nu putem interzice vanatoarea pentru ca nu avem dovezi legate de efectele negative ale cotei asupra acestoraa , spune Kocman.a (va urma)

Acest articol a fost produs de Balkan Investigative Reporting Network, parte a Balkan Fellowship for Journalistic Excellence Alumni Initiative, infiintata si sustinuta de Robert Bosch Stiftung si ERSTE Foundation.


___
www.ursuletiisuparati.ro
Asociatia ARIN, Braila 810271
Aleea Cinematografului 2, Bl. H3, Ap. 27
Tel. 0758.071656
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii LATORITEI  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Voineasa-Valea Minaileasa-Runculet-Canton Padina-Colonia Minaileasa-Canton Nopteasa-Virful Minaileasa Mica-Virful Minaileasa Mare
Traseu: nemareat, accesibil, sosea în curs de asfaltare, dificil iarna de la cantonul Nopteasa spre vîrf . Durata: 5-6 ore



Traseul oferă posibilitatea ascensiunii celui mai înalt vîrf din cadrul munţilor situaţi între valea Mînăileasa şi Lotru. Deşi se desfăşoară în cea mai mare parte pe firul văii Mînăileasa, el oferă privelişti deosebite, fiind în acelaşi timp uşor accesibil. La ieşirea din Voineasa spre apus şoseaua se bifurcă în punctul numit Gura Mînăilesii, Cea care urmează cursul Lotrului spre apus va ajunge la lacul Vidra trecînd prin vestitele Cataracte. Şoseaua care se desprinde spre stînga, îndreptîndu-se spre sud - sud-vest, reprezintă şoseaua principală de legătură cu Valea Jiului (DN 7A), aflată în curs de asfaltare. Urmăm această şosea şi lăsăm în urmă ultimele case ale satului. Albia pîrîului Mînăileasa a fost puternic modificată prin construcţia drumului şi prin amenajarea a trei microhidrocentrale. Pădurile de fag dau un farmec deosebit văii. După mai bine de doi kilometri, valea taie o bară de calcare, în care, pe malul drept, se zăresc gurile unor grotte de mici dimensiuni. Şoseaua urcă apoi uşor, lăsăm în urmă o pepinieră şi un canton silvic (Runculeţ) şi după aproximativ 6 km intrăm în cunoscutele serpentine. Acestea pot fi ,,scurtate" pe o potecă ce urcă uşor pantele Muntelui Padina, printr-o pădure tînără. Spre nord admirăm abrupturile stîncoase ce străjuiesc valea pe malul stîng. Deasupra lor se încheagă o pădure deasă de molid ce acoperă culmea Muntelui Mînăileasa. Deasupra serpentinelor, trecem pe lîngă crucea lui Ghimiş (amintire dureroasă despre accidentul unei tinere) şi prin faţa cantonului forestier Padina, unde, în apropiere, se află un izvor.

De aici observăm spre apus, în ultimul plan. o şa dezgolită - Curmătura Vidruţei - unde va trebui să ajungem. In continuare, drumul urcă în pantă lină atingînd după aproape doi kilometri fosta colonie Mînăileasa, unde acum se mai află cîteva barăci, un canton silvic (Nopteasa) şi alte două ale muncitorilor de la exploatarea forestieră. Conducta de aducţiune a apei din lacul Vidra la uzina Lotru-Ciunget, traversează valea în acest punct. De aici ascensiunea vîrfului se poate face pe două căi. Pentru cei ce se pot orienta uşor şi au suficientă experienţă se poate merge pe un drum de tractor, pe Valea lui Mihai, afluent de stînga al văii Mînăileasa, care după circa o oră ajunge la golul alpin, la poalele Vîrfului Mînăileasa Mică. În continuare, urcăm pe acest vîrf, după care, străbătînd o mică şa spre nord, ajungem pe Vîrful Mînăileasa Mare (1853 m).

Cei care preferă drumul mai lejer, vor urma şoseaua în continuare pînă în Curmătura Vidruţei (1583 m), iar de acolo, pe o potecă marcată cu bandă roşie, se vor îndrepta spre nord urcînd prin pădure (în apropiere un drum de tractor) pînă la un vîrf mai mic (1750 m) ,,la Releu", unde se află pilonul unui vechi releu de televiziune. Din acest punct poteca se îndreaptă spre est, spre Vîrful Mînăileasa Mică şi mai departe spre Mînăileasa Mare.

Din vîrf se poate admira culmea Munţilor Lotrului spre nord, unde se întîlnesc vîrfurile înalte Ştefleşti (2244 m) şi Cristeşti (2233 m). Spre apus se zăresc meterezele stîncoase ale Munţilor Parîng, iar în sud munţii Mogoşu şi Fratoşteanu Mare îşi etalează siluetele lor punctate pe alocuri de albul calcarelor. Intoarcerea se poate face pe culmea ce coboară lent spre răsărit pînă la Voineasa (potecă largă, nemarcată), realizînd în final un circuit interesant (încă 4 ore). De asemenea, se poate coborî pe o potecă situată în bazinul pîrîului Şteflea pînă la colonia minerilor de la Cataracte şi apoi, pe şosea, pînă la Voineasa (14 km). În sfîrşit, întorcîndu-ne din Vîrful Mînăileasa Mică pe ,,la Releu", coborîm în staţiunea Vidra pe o veche şi uitată potecă situată pe Culmea Plaiul Hoţilor.


 



There are no comments for this message
Login or register to comment